3,297 matches
-
cerebral care crea poezia directă dar și subtilă, ne dădea de înțeles criticul. El depășea ceea ce se tipărise până atunci în materie, deși în unele detașări se descoperea și vibrația unor lacrimi greu stăpânite: Apăreau acum în poezia poetului muzicalitatea, modernismul timpului ivit, sonoritățile verbului îl înlănțuiau în armonii ne mai întâlnite până acum: În 1932 primise o lovitură din care greu ieșea. Se despărțise pentru o vreme de soția care și la el era stâlpul casei. Bolnavă de glaucom, amenințată
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
modern care, prin recuperarea profunzimilor inconștiente, își articulează o existență multidimensională și paradoxală", confirmând "apropierea și chiar congeneritatea lui Blaga cu Eminescu" prin tocmai "funcționalitatea principiului personanței ca teorie poetică a influențelor literare". Într-o altă operă poetică revelatoare pentru modernismul românesc, aceea a lui Ion Barbu, se identifică un extaz pitagorician care "are rădăcinile în plutonismul eminescian, al purificărilor treptate formale", sursele poeticii sale regăsindu-se în acest plutonism eminescian unde "metaforizarea continuă a Finței și sublimarea ei în forme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
zel psihanalitic și prea puțină instrucție estetică. În rest... Orice contestatar de azi al marelui poet poate afla aici calificative demonstrate (!?) științific pentru defăimarea și umilirea lui: un caz de demență precoce! POEZIA PURĂ (Ion Pillat) Poetul care a înțeles modernismul (modernitatea) nu doar în expresivitatea lui formală ci și în subtilitatea cu care acesta își asuma tradițiile de esență, rafinându-le, Ion Pillat se apropie de romanticul Eminescu, fascinat de puterea misterioasă a lirismului său, ce degajă, zice el, "armonii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Nebunul și, indirect, împrumutând forma simbolică, în Luceafărul". Studiile, de scurte dimensiuni, pe care Ion Pillat le așează în deschiderea antologiilor pe care le realizează din creația eminesciană, la mijlocul secolului trecut, pun în lumină tocmai modelul poetic național pe care modernismul românesc trebuia să și-l asume, să-l aibă ca model, ca un reper esențial în deschiderea spre universalitate. STILUL ȘI LIMBA Lucia Cifor * Gh. I. Tohăneanu * Daniel Ciurel ANALIZE ȘI SUGESTII DE INTERPRETARE (Lucia Cifor) Pentru cercetătorul stilului operei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
artă, scriitori, gânditori, filozofi, mari economiști, oameni de știință, medici, inventatori. De ce oare nu putem face și noi așa ceva? De ce nu vrem să observăm că România își pierde identitatea prin uitare și ignoranță, prin indiferență, mercantilism și decădere morală în numele modernismului de import? De ce nu luptăm pentru renașterea patriotismului și a naționalismului curat, care nu este nici periculos și nici condamnabil? Reafirmarea pe plan internațional a neamului, a poporului și a statului român, reformarea mentalității și a sistemului economic din țară
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
care participanții nu reușesc să se înțeleagă deoarece amândoi vor să vorbească și nici unul nu vrea să asculte. A avea un prieten, e o mare bogăție. Deobicei însă, prieteniile mari încep în anii copilăriei, când sufletele nu sunt pervertite de modernism, oportunism, diplomație, filozofie mondenă, și alte influențe nefaste ale civilizației moderne. Poate de aceea prietenul meu Neluță, mi-a spus odată că mai are un bun prieten, Realini, cu care e prieten de pe vremea pantalonilor scurți (purtați în copilărie). Alt
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de mâine va zice despre colaboratorii noștri că au fost toți niște escroci! [...] Simplicitate, băiatule, simplicitate! Don Quichotte RĂSFOIND PRIN COLECȚIA NOII REVISTE ROMÂNE DIN 1911, des copăr cele dintâi colaborări ale scriitorului ardelean Emil Isac, care au surprins prin „modernismul“ lor, nemaiîntâlnit la nici un alt scriitor de peste munți, toți pe atunci de calitate și in spirație sămănătoristă, adică tradiționaliști, naționaliști, autoh toniști, iorghiști. Amintind la chip și morgă pe Oscar Wilde, iar În bete șugul lui pe Byron, Emil Isac
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ne arată pictorul O. Angheluță trebue să stăpânești meșteșugul picturii, să fii cinstit cu tine însuți și cu modelul, să te ferești de idealizare sau schematizare. Modelul l-a determinat pe artist să prefere drumul onest, ostil fiind evadărilor spre modernism. Pictură să se caracterizează prin calm, delicatețe și francheța, prin sentimente lirice, tinerești și senine.” „Octav Angheluță, este un pictor de o perfectă cinste meșteșugală. D-sa nu caută să înșele prin trucuri de efect, nu înconjoară niciodată greutățile ce
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
profil sufletesc. Dar o să adun cu grijă, așternându-le la loc ferit, și "altfel" de imagini. Câteva, puține, cărți, amintiri din călătorii, unele uluitoare; concerte de neuitat; marile spectacole de teatru (când încă nu era invadat de rugina vulgară a modernismului precipitat), vreo două carnete... amintiri despre pentru care merită trăită o viață; și câteva grațioase figurine încrustate în elegant filigran. Aș pune și vreo două flori uscate, câteva imagini despre niște peisaje pe care (fiindcă aș fi vrut să fiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Ca să-ți placă într-adevăr Sorin Titel trebuia să-i citești cărțile și să pricepi cum vine cu literatura modernă. Or, N.M. nu avea antenă pentru literatura modernă, ceea ce era apreciat și la „Europa Liberă”, și la partid. Pentru unii, modernismul mirosea a revoluție, pentru alții, a capitalism. Noroc că s-a ivit vocabula postmodern. Nimeni n-a priceput ce înseamnă. La toți a plăcut... Cotidianul, 15-16 iunie 2002 Războiul literaturii Revista din Brașov Interval, în numărul său din decembrie 2001
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
2005) A Historical Dictionary of Psychiatry. Oxford UK: Oxford University Press. Soares JC, Gershom S, ed. (2003) Handbook of Medical Psychiatry. Basel: Marcel Dekker. Șelaru M, Donciu D, Conachi S, Donciu MD (2007) Paranoia. Iași: Timpul. Trotter D (2001) Paranoid Modernism. Literary Experiment, Psychosis and the Professionalization of English Society. Oxford: Oxford University Press. World Health Organization (1992) The ICD-10. Classification of Mental and Behavioural Disorders. Clinical Descriptions and Diagnostic Guidelines. Geneva: World Health Organization; Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
în studiile literare, Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatură și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude Hubert Miorița. Cântec aulic din secolul al XVI-lea, S.Th. Botnaru Modernismul interbelic, George Bădărău Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
limba latină, și prin urmare să schimbăm pantalonul și surtucul pe togă, să ne chiemăm Cincinatus și Brutus în loc de Costachi și Dimitrachi, și să cerem înapoi stăpânirea lumii de odinioară." Capitolul V ANTIBONJURIȘTII C. FACA Liniile liberalismului și conservatorismului, ale modernismului și tradiționalismului se disting de la început. Cu toate că reformele fuseseră făcute de boieri, reacțiunea porni chiar din mijlocul lor, mai mult în sens moderator decât retrograd. Fură totuși și protestatari, dar aceștia aparțin clasei micilor boieri intrați de curând în tagmă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și-l ascult, Și crește glasul lui ca un tumult, Și lămpile îmi par făclii de ceară... Ceva din mine moare-n astă seară... AL. A. PHILIPPIDE Socotit multă vreme modernist al metaforei, Al. A. Philippide lua totuși poziție împotriva modernismului. Imaginea în poezia lui nu e un element de bază ci un simplu și firesc accesoriu. Sufletul îi e în marea contemplație, în ceea ce criticii numesc "speculație": Când suflă-n mine vântul cel curat Venit din Alpii cugetării pure, Sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acel care satirizează e un "moderat", și aceasta e și ea o atitudine politică bine definită, care-și găsește și ea satiricul într-un revoluționar, sau într-un reacționar: revoluționarul Șcedrin, în mare parte din opera lui satirică, a biciuit "modernismul". Că marele nostru satiric n-a fost "indiferent în materie politică" și că, dacă n-a avut "un înalt ideal", cum zice dl Gherea, adică un ideal revoluționar, a avut totuși un ideal înrudit cu idealul conservator, poate reacționar, cred
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
abateri mai mult aparente - dar nu e locul aici să intrăm în detalii. Vom face-o altă dată.) Aceste influențe au fost binefăcătoare, adică fructuoase, pentru că au fost potrivite cu spiritul vremii. Imaginați-vă ce caricatură, ce literatură "nouă", ce "modernism" deșănțat s-ar fi produs atunci, dacă niște scriitori, în disperare de cauză (așa cum ne-a zugrăvit dl Davidescu îmbrățișarea simbolismului de către Macedonski), și spre a fi "originali", adică cu orice preț altfel decât ceilalți, ar fi început să imite
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
unele sub semnul unor perspective masonice și moderne. Prin mijlocirea noilor instituții și a masoneriei, s-a încercat răspândirea în Rusia a ideilor iluminismului. în Rusia, francmasoneria pătrunde în timpul lui Petru cel Mare (1689-1725). Este un timp social caracterizat prin modernism, progres tehnic și gândire a luminilor. Sub conducerea fiicei lui Petru cel Mare, Elisabeta Petrovna, apar două loji importante: „loja Discuției, la Petersburg, și loja Zorobabel și Steaua Polară, la riga”. Ritualurile erau cele din anglia, Germania și Suedia. Marele pariu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
emoții anume, astfel încît, atunci cînd sînt date faptele externe, care trebuie să se termine în experiență senzorială, emoția este numaidecît evocată". În acest context, Menand (1993: 848) observă corect faptul că prin această noțiune de "corelativ obiectiv" de fapt modernismul se alinia valorilor estetice ale secolului al XIX-lea [moștenite de la romantici și de la Chatterton] pe care dorea să le înlocuiască; definiția lui Eliot nu făcea altceva decît să reproducă o definiție standard a imagismului din secolul al XX-lea
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
și putem să o luăm ca sprijin pentru a prelungi aceste reflecții: Aron este un clasic liberal mai degrabă decât un liberal clasic. Aron un clasic? Nu este el oare mai degrabă un modern foarte, poate prea, pronunțat, încurajând întotdeauna modernismul economiei, administrației, educației, și în general a modului de viață francez, fără cea mai mică urmă de nostalgie pentru "lumea pe care am pierdut-o" comentând indicele INSEE 16 al zilei mai degrabă decât dialogurile lui Platon? Toate acestea sunt
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
Vaian, Lăură Vampa și, probabil, Cincinat Pavelescu. Deși Ț. apăra interesele unei grupări politice conservatoare, preferințele redactorilor, unii dintre ei simpatizanți socialiști (Paul Scorțeanu, Eugen Vaian), se îndreptau către crezurile literare profesate de „Contemporanul” și de „Evenimentul literar” sau către modernism. O rubrică permanentă a gazetei și a suplimentelor este cronică literară, susținută, între alții, de H. Streitman, Eugen Vaian, Cincinat Pavelescu. H. Streitman, cel mai des întâlnit și totodată cel mai interesant cronicar, prezintă, în articole care dovedesc o bună
ŢARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290079_a_291408]
-
va îndrepta în direcția polizărilor formale și a selecțiilor tematice. Dacă manierismul de structură dovedește că autoarea este capabilă să își esențializeze discursul până la a fi înglobat în tipare geometrice, ornamentale, manierismul de substanță erodează din inerție locuri comune ale modernismului (jocul elementelor naturii, angoase metafizice ș.a.) ori ale tradiționalismului cu tente de religiozitate (eroism haiducesc, relația dintre națiune și apostolat). Frecvent bilingve, traducerea în engleză aparținându-i autoarei, în mai multe cărți de versuri se practică retorica oximoronică de tip
ŢARANU RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290082_a_291411]
-
București, 1970, 159-180, 282-315; Dan Grigorescu, Direcții în poezia secolului XX, București, 1975; Serge Fauchereau, Expressionisme, dada, surréalisme et autres ismes, I, Paris, 1976; Avangarda literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983; Scarlat, Ist. poeziei, III, passim; Micu, Modernismul, II, passim; Avangarda românească, MS, 1990, 3-4 (număr special); Pop, Avangarda, passim; L’Avant-garde roumaine et son contexte européen, „Euresis” (CREL), 1994, 1-2 (număr special); Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997; Georges Sebbag, Suprarealismul, tr
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
mai fost repetată de nimeni și niciodată”. Eminescu va fi mereu prezent în conștiința lui S. și atunci când va comenta lirica secolului al XX-lea, care se îndruma pe alte căi decât ale romantismului eminescian. Deși e un promotor al modernismului, criticul acordă poeziei lui Al. Macedonski un spațiu destul de limitat în cadrul capitolului Orientarea estetizantă din Istoria literaturii române moderne (I, 1944), elaborată împreună cu Șerban Cioculescu și Tudor Vianu. Pe larg e discutată noutatea ideilor poetice macedonskiene, precum transpoziția senzațiilor, apropierea
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
estetică rămâne studiul Tradiția conceptului modern de poezie, inclus în 1938 în volumul Pagini de critică literară. S. reface aici istoria artelor poetice din Antichitate până la Edgar Allan Poe, care prin marile lui inovații deschidea o nouă epocă, aceea a modernismului, urmat în Europa de Charles Baudelaire, Stéphane Mallarmé, Paul Valéry. Toate aceste inovații își vor găsi ecou într-o măsură mai mică sau mai mare și în lirica românească din secolul al XX-lea, mai ales în intervalul interbelic. În
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
în lirica românească din secolul al XX-lea, mai ales în intervalul interbelic. În introducerea la antologia Literatura română contemporană, editată în 1943, criticul va realiza o sistematizare a tendințelor lirice din această perioadă, a raporturilor în continuă schimbare dintre modernism și tradiționalism. Fără să îi minimalizeze pe ceilalți, și pentru S. poetul cel mai apreciat este Tudor Arghezi, a cărui creație a comentat-o adesea, începând cu volumul Cuvinte potrivite. Singular e considerat geniul verbal arghezian, de o forță hugoliană
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]