5,593 matches
-
dizarmonioase din trecutul noastru. Ori de câte ori sesizăm o stagnare a progreselor este necesar să ne analizăm cu atenție și să sesizăm ce anume din comportamentul nostru trebuie echilibrat. Vom vedea că imediat ce reușim să ne îmbunătățim în interior, la nivel de moralitate și echilibru, vom progresa în continuare (energia va crește din nou, afecțiunile se vor vindeca, mintea și inima se vor purifica). Astfel, pe tot parcursul practicii vom mentaliza și vom medita zilnic (dimineața, seara și ori de câte ori avem timp) asupra următorului
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
vibraționale diferite în funcție de zonă, regiune. Noi suntem influențați de aceste amprente vibraționale și le influențăm la rândul nostru prin faptele și gândurile ce le manifestăm zilnic (Nu doar o ființă sau un grup de ființe pot decade la nivel de moralitate ci și o întreagă regiune, țară. Toate aceste vibrații din aura oamenilor ce devin mai grosiere, schimbă și amprenta vibrațională a arborilor, plantelor, animalelor, apei, pământului din regiune etc.). Expresia „Noi îmbolnăvim planeta!” are conotații și înțelesuri mult mai profunde
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
unei societăți este dată de numărul de ființe umane ce au puterea de a se transforma pe toate planurile în sens pozitiv, care acționează și își valorifică eficient potențialul și care ajung și se mențin la un înalt nivel de moralitate. ADN: denumire prescurtată a acidului dezoxiribonucleic, componentă principală al aparatului genetic constituit din două lanțuri de polinucleotide, unite prin legături de hidrogen. ANXIETATE: stare puternică de frică resimțită plenar ca o neliniște interioară inexplicabilă, adesea lipsită de un obiect precis
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
de pudoare, "adică de un sentiment uman, intim legat de bunele maniere ale societății civilizate" (W.M. Wundt, 1892/1897, 182). Evoluția vestimentației traduce dezvoltarea comportamentului etic al oamenilor. Norma care stipula reglementarea socială a vestimentației reprezenta primul bastion al moralității, consideră Wilhelm M. Wundt. De aceea există un raport de interdependență între norma care reglementează vestimentația și obiceiul acoperirii corpului, deoarece "cu cât hainele au devenit mai indispensabile și cu cât obiceiul înveșmântării corpului a devenit mai acut, cu atât
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
într-adevăr vicioasă. Istoria vestimentației este acum completă, având originea în motivațiile practice ce țin de protecție. Când ne vom întoarce la originile vestimentației, acestea servind ca mijloc de protejare [a corpului n.n.] și nimic mai mult, multe din problemele moralității sexuale ar dispărea. Teoria a fost îndelung contestată de argumentul funcției decorative a vestimentației (R. Benedict, 1931, 236). Totodată, biologia a furnizat evidențe potrivit cărora poziția bipedă a omului l-a determinat să-și acopere zonele genitale, și nu clima
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
clasă de apartenență. Ea stă mai curând sub semnul dorinței decât al realității consacrate. Zăresc la purtătorul ei nostalgia unor însemne militare care să indice arma și gradul. * Sfârșitul oricărei răni este garantat de finitudinea "proprietarului". * Necazul oricărui discurs despre moralitate este că cere de la rostitor un comportament pe măsură. Pentru a te institui ca judecător este nevoie de o (auto)confirmare realizabilă prin exemplul personal. * Orice discurs etic presupune existența unui sistem axiologic care-l justifică. Răspunsul la întrebarea: Cine
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
în structura axiologică. Este unul din semnele mentalității creștine ce dă formă intersubiectivității contemporane. * Renunțarea la Divinitate a urmat un traseu progresiv: mai întâi Dumnezeu a fost făcut responsabil de regulile moralei apoi s-a renunțat la El în favoare moralității laice. Mișcarea a început încă de la tablele lui Moise. Orice dezbatere pe tema unei definiții a omului va avea succes la public deoarece ne preocupă mai mult decât credem ceea ce suntem. * Ambiguitatea lui înainte în limba română: trimite la fel de ușor
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
îndoială a eficienței sociale a culturii și civilizației, conturând credința că minți cultivate riscă uneori să fie prinse în capcanele ideologiilor totalitare. * În sânul rigorii nemțești a luat naștere Holocaustul; semn că raționalitatea nu este în mod necesar echivalentă cu moralitatea. Pentru registrul etic s-ar putea să avem nevoie de o altă dimensiune a conștiinței noastre. * Timpul creează continuitatea! Poate că dorința noastră de închegare a percepțiilor și gândurilor într-un tot uniform derivă din modul de-a fi al
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
definitiv pentru amânarea morții se desfășoară cea mai mare parte a eforturilor noastre. Orice minciună de desfășoară în zona unui posibil al lumii; semn că mincinosul încearcă cumva să împlinească din posibilii existenței. * O minciună reprezintă o primă recunoaștere a moralității din momentul în care reușește să trezească în plăsmuitorul ei cel puțin un sentiment de jenă. * Frumoasă prezentare a gestului de-a scrie la G. Liiceanu: a-ți trece sufletul prin vămile spiritului (Întâlnire cu un necunoscut, p. 313). Scrisul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
conducător, reformator” [Narly C., 1996, p. 453]. În opinia aceluiași autor, învățătorul trebuie să posede însușiri înnăscute: voința de desăvârșire, devotament față de oameni și mai ales față de copil, putința și tendința de a-l înțelege pe copil, entuziasm pedagogic, adâncă moralitate, inteligență imaginativă și integrativă și dobândite „ca fruct al străduinței proprii în pregătirea pentru profesia sa”: frumoasă cultură generală „cu un deosebit accent literar, pe de o parte și accent manual pe de alta”, pregătire pedagogică, stil [Narly C., 1996
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
calitate a raporturilor afective care se stabilesc între profesor și elevi în învățământul contemporan, de natură să evite traumele psihice sau apariția complexelor de inferioritate, solicită profesori care să posede trăsături de personalitate, cum sunt: autoritate reală, dobândită prin profesionalism, moralitate, flexibilitate, consecvență, nu impusă prin diferite forme de constrângere; tact pedagogic; permisivitate. Profesorii cu personalități afectuoase, înțelegători și prietenoși, înclinați să distribuie mai multe laude și încurajări, să fie mărinimoși (opuși profesorilor caracterizați prin atitudini distante, egocentrism și mărginire), prin
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
Clement Meadmone, balerinul Robert Helpmann, cântăreți ca Rolf Harris, Barry Humphries, Clive James și Robert Hughes, cântăreața de operă Joan Sutherland și mulți alții. Până după război, societatea australiană era rigidă, conservatoare, primând valorile morale bărbătești. Biserica romano catolică domina moralitatea, divorțul se acorda greu, deși era legal, avortul rămăsese ilegal. Cenzura era strictă, o serie de romane fiind interzise (Ulise de James Joyce și Amantul doamnei Chatterley de D.H. Lawrence). Abia ieșiți de sub influența britanică, se resimte cea americană, argoul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fost mai apoi evaluat de un juriu avizat, care a dat dovadă de profesionalism și obiectivitate. Experiența din Belgia a reprezentat pentru elevii pășcăneni, dincolo de prezenta fizică în mijlocul unei comunități mult diferite din punct de vedere al cultului închinat valorii moralității și frumuseții spirituale, o trăire cu o valoare enormă pe plan moral, nemaiîntâlnit până acum în România. Au avut ocazia să cunoască persoane care le-au apreciat cu adevărat eforturile și rezultatele, reușind să îi mobilizeze în munca pe care
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
grădinițe. De la 7 ani fetele erau repartizate la „Orfelinatul Radu-Vodă”, urmau cursurile primare, apoi erau plasate în muncă. Băieții urmau școli de meserii. O parte din acești copii erau adoptați dar familia care îl adopta trebuia să se bucure de moralitate și posibilități materiale pentru creșterea și educarea copilului. În perioada anilor 1945-1989 rețeaua de asistență socială a fost desființată, dar Biserica a continuat activitatea de caritate ajutând pe cât posibil copiii, bătrânii și cei aflați în nevoi. Din tot ce am
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
să-i dea nota 3, și lui Îi trebuie 6. Și la ce? tocmai la Morală...”. Tocmai la Morală, când se impune să urmeze Facultatea de Drept! În manifestarea bucuriei ei, mama se destăinuie și rostește un adevăr simptomatic pentru moralitatea unei lumi: „- Uf! Mi-a zis norocita matroană română, oferindu-mi un pahar de șampanie; am scăpat! Am dat și bacaloriatul ăsta! ” „Vara bună a ilustrului meu...”, „o femeie foarte de ispravă; a rămas văduvă de tânără cu o pensioară
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
e acuzată de nerușinare. Dar e o excepție: „Az pitrecut scenă nostimă piața noastră. Madam Atenaisa P. al cărui nume trecem sub tăcere, care părăsit soțul cetățean onorabil, pentru romanse cu individ infam localitate, Întâlnind nefericitul soț, capatat bună lecție moralitate În public, care aprobat. Această fimee fără inimă neroșind amenințat cu sbiri puteri, deoarece complicele directoru prefecturi.” (s.n.), informează părtinitor corespondentul local al ziarului „Aurora română”, organ al opoziției, după cum se pare. Se Înțelege că, În lumea aceasta, menținerea aparențelor
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
sunt dispuse fie să facă scandal, fie să evite, În măsura puterilor, un scandal public. Dar, mai presus de amor, rămâne imaginea de sine. Eroinele lui Caragiale sunt aventuriere de culise și trăiesc uneori pe muchie de cuțit. Simptomatic pentru moralitatea lumii lor e Însă faptul că numai femeile traduc În amor. Nici măcar unul din mulțimea personajelor masculine (aflat În postura de bărbat Însurat) - ce constituie fauna operei scriitorului Caragiale - nu caută aventura amoroasă, nu se angajează În iubiri nelegitime. Sunt
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
oameni ce lucrează într-o instituție medicală. „O nebunie în 3”, cum am caracterizat evenimentele, dintre care 2 persoane făceau parte din corpul medical, a condus timp de 2 ani la o investigare a cazului de către numeroase comisii heterogene ca moralitate, ca profesionalism și ca scop. Multă vreme cazul a făcut deliciul presei, care a tensionat încă și mai mult fragilele relații dintre pacientă și personalul medical. Susținută pe față (dar și în secret), pacienta invoca prezența unui presupus sindrom al
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
-
putea fi considerată Unirea Principatelor Române într-un stat neutru, autonom, cu un principe ereditar luat dintr-o familie domnitoare a Europei 77. Egalitatea înaintea legilor a tuturor cetățenilor statului fără nici o deosebire, admiterea în funcțiile publice după criterii de moralitate și potrivit capacității solicitanților sunt doar câteva din ideile pe care liderul conservator le susținea în mod public poate în mod surprinzător pentru prima dată78. Reținerea față de reformele pe care Cuza va încerca să le implementeze era anunțată de către conservatori
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
lui C.A. Rosetti care rostea "Azi la noi stânga și dreapta, boieri și liberali? Astăzi nu mai pot fi decât două partide, una cea care va susține tot ce avem, care va respecta Constituția și o va aplica cu moralitate și religiozitate, alta a străinilor, fiica imoralității care sub felurite forme și proteste are interesul a răsturna ceea ce este spre a reveni la ceea ce a fost, aceste două partide avem acum în țară"718, nu puteau să treacă cu vederea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
152 Din corespondența familiei I.C. Brătianu, 1859-1883, volumul I (cu o prefață de Ion Nistor), București, Imprimeriile Independența, 1933, p. 17, "Domnitorul în lupta sa împotriva Camerei și-a făcut și el un partid din oameni lipsiți de autoritate și moralitate în țară'', în op. cit., p. 18. 153 C.C. Giurescu, Viața și opera lui Cuza Vodă, Chișinău, Editura Universitas, 1992, p. 174. 154 Din corespondența familiei I.C. Brătianu..., p. 18. 155 Anicuța Popescu, "Unificarea și modernizarea legislației în timpul domniei lui Cuza
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
diplomatique, pp. 49, 51. 367 Ibidem, pp. 53, 57. 368 Monitorul Oficial, 10 martie, 1866, p. 247. 369 Monitorul Oficial, 22 martie, 1866, p. 291. 370 "O eră nouă, o epocă de mare viitor, ridicarea în onoare a adevăratelor merite, moralitate publică și privată", în Românul, 23 martie, 1866, p. 108. 371 Reforma, 13 martie, 1866, p. 1. 372 Românul, 25 martie, 1866, p. 112. 373 Gh. Cristea, "Manifestări antidinastice în perioada venirii lui Carol I în România (aprilie-mai 1866)", în
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
cea mai proeminentă din viața Institutului Clinic Fundeni și din medicina românească contemporană, un model profesional și deontologic greu de depășit” [2]. A publicat monografii privind istoria chirurgiei din România [6-8]. Personalitate emblematică a chirurgiei românești este un etalon de moralitate în medicina românească - unul din marile nume ale chirurgiei din România [2,10]. Voinea Marinescu (n. 1915) născut în Bulgaria. După absolvirea Facultății de Medicină din București (1941), a efectuat specializare în chirurgia toracică la Institutul de Medicină I.P. Pavlov
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
și autoritățile naționale competențe ale părții interesate cooperează în vederea aplicării prezenței convenții. Capitolul 2 Articolul 4 1. Comitetul se compune dintr-un număr de membri egal cun cel al părților. 2. Membrii comitetului sunt aleși dintre personalitățile cu o înaltă moralitate, recunoscute pentru competența lor în domeniul drepturilor omului sau care au experiență profesională în domeniile pe care le tratează prezenta convenție. 3. Comitetul nu poate cuprinde decît un singur cetățean din partea aceluiași stat. 4. Membrii activează cu titlu individual, sunt
LEGE Nr. 80 din 30 septembrie 1994 privind ratificarea Convenţiei europene pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, precum şi a protocoalelor nr. 1 şi 2 la convenţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110372_a_111701]
-
interne la un nivel care să depășească cuantumul taxării directe sau indirecte impus asupra lor. Articolul 18 Excepții generale Acest acord nu va împiedica aplicarea interdicțiilor sau restricțiilor la import, export sau asupra mărfurilor în tranzit, justificate din motive: de moralitate publică, interes public sau securitate publică; protecția sănătății și vieții oamenilor, animalelor sau plantelor; protecția patrimoniului național posedind valoare artistică, istorică sau arheologică; protecția proprietății intelectuale sau reglementări privind aurul și argintul sau conservarea resurselor naturale epuizabile, daca asemenea măsuri
LEGE Nr. 141 din 30 decembrie 1994 pentru ratificarea Acordului de comerţ liber dintre România şi Republica Ceha, încheiat la Praga la 24 octombrie 1994, inclusiv a Declaraţiei comune, semnată la aceeaşi dată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110624_a_111953]