3,345 matches
-
domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504). Legenda spune că prin anul 1498 domnitorul însoțit de alaiul său s-a întâlnit cu un țăran fără o mână (șoimanul Burcel care luptase alături de domnitor la Războieni) care ara de zor o movilă de pământ, în zi de duminică. Țăranul a fost întrebat de domnitor de ce muncește în zi de duminică, la care el a răspuns că nu are pământ și că, pentru a-și hrăni familia, trebuie să muncească din greu la
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
și a dat țării dregători de seamă, pierzându-și însă proprietățile în secolul al XVII-lea. Zona mai este cunoscută și ca rezervație botanică, cu numeroase specii rare din flora Moldovei. În fiecare an, la data de 21 mai, pe Movila lui Burcel are loc un festival folcloric, cu formații și interpreți din mai multe județe și, uneori, și din Republica Moldova. După Revoluția din decembrie 1989 care a răsturnat de la putere regimul comunist ateist, s-a început construcția de noi lăcașuri
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
cu Episcopia Romanului, dispunea înainte de al doilea război mondial de peste 100 de mănăstiri și schituri, care după Decretul nr.410/1959 au fost în totalitate desființate sau transformate în depozite și CAP-uri. În anul 1993, fusese sfințit în apropierea Movilei lui Burcel un paraclis al Mănăstirii "Ștefan cel Mare și Sfânt". Starețului mănăstirii respective, arhimandrit dr. Ștefan Gușă, i-a venit ideea să ridice un nou așezământ monahal chiar sus, pe vârful Movilei. Deoarece Movila lui Burcel este înscrisă în
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
În anul 1993, fusese sfințit în apropierea Movilei lui Burcel un paraclis al Mănăstirii "Ștefan cel Mare și Sfânt". Starețului mănăstirii respective, arhimandrit dr. Ștefan Gușă, i-a venit ideea să ridice un nou așezământ monahal chiar sus, pe vârful Movilei. Deoarece Movila lui Burcel este înscrisă în lista monumentelor istorice din România cu valoare memorială la poziția 38D019 și pe deasupra este și "rezervație naturală botanică", protejată de lege, el a luat legătura cu autoritățile în drept să dea autorizație de
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
1993, fusese sfințit în apropierea Movilei lui Burcel un paraclis al Mănăstirii "Ștefan cel Mare și Sfânt". Starețului mănăstirii respective, arhimandrit dr. Ștefan Gușă, i-a venit ideea să ridice un nou așezământ monahal chiar sus, pe vârful Movilei. Deoarece Movila lui Burcel este înscrisă în lista monumentelor istorice din România cu valoare memorială la poziția 38D019 și pe deasupra este și "rezervație naturală botanică", protejată de lege, el a luat legătura cu autoritățile în drept să dea autorizație de construcție (Academia Română
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
pentru vite, un grup statuar constând din trei cruci, o hartă a Moldovei în hotarele ei firești și o statuie reprezentând Dacia Traiană, precum și un bust al lui Ștefan cel Mare. În toamna anului 2005, în urma unui scurtcircuit, biserica Mănăstirii "Movila lui Burcel" a ars. În locul bisericii mistuite de incendiu, au fost construite alte două biserici, una de lemn pentru călugări și alta de piatră, pentru cetățenii care vin să se roage la mănăstire. În prezent, se intenționează amenajarea fie a
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
zi de odihnă prin Edictul de la Milan (313), iar Ștefan cel Mare i-a dat șase pungi cu galbeni lui Burcel ca să-și cumpere boi și plug pentru a nu mai necinsti ziua de odihnă, Duminica. Toate construcțiile ridicate pe Movila lui Burcel sunt din lemn. Biserica-paraclis este căptușită în interior cu polistiren și lambriu, iar în exterior cu șiță (draniță), acoperișul fiind de asemeni din șiță. Sculptura interioară a bisericii (străni, iconostase, scaun arhieresc, tetrapoade și catapeteasmă) a fost realizată
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
tetrapoade și catapeteasmă) a fost realizată în lemn de stejar de o echipă de artiști populari condusă de Ovidiu Țucă din Vânători Neamț, iar pictura catapetesmei aparține profesorului C. Ciubotaru din Târgu Neamț. Grupul statuar format din trei cruci de pe Movilă reprezintă fie cele trei cruci de pe Golgota, fie Sfânta Treime, fie cele trei provincii românești, fie chiar cei trei luceferi ai Ortodoxiei: Sfântul Apostol Andrei - hramul paraclisului de la Mănăstirea "Ștefan cel Mare și Sfânt", Constantin cel Mare - cel care oficializează
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
5 m înălțime), în care își depun ouăle care se incubează datorită căldurii rezultate din procesul de putrezire a elementelor din care acestea sunt construite, acestea fiind: pământ, paie, fân, ramuri, frunze. Păsările flamingo clădesc niște cuiburi în formă de movilă de 15-45 cm, cu ajutorul ciocului, în vârful cărora așază un singur ou. Cuiburi săpate în pământ sub forma unor mici vizuine. Aceste cavități sunt săpate de păsările gazdă sau sunt vizuine deja formate pe care păsările le ocupă pentru a
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
1908, s-a făcut mai mult prin străduința sa. Și-a tipărit primul volum de povești și snoave intitulat „La șezătoare” în editura „Minerva” în anul 1907, având în fruntea volumului o prefață semnată Nicolae Iorga. Au urmat apoi volumele: „Movila Roșie”(povestiri, schițe, amintiri); „La gura sobei” (povești și snoave), „Povești de pretutindeni” (traduceri din folclorul lumii); „Basme și legende streine”(traduceri din folclorul lumii); „Domnița Ilina” (povești); „O noapte de mai” - traducere din N.Gogol; Alte volume în bibliotecile
Virgil Caraivan () [Corola-website/Science/311577_a_312906]
-
Tuturor Sfinților”. În 1630, turcii care au trecut pe aici cu prilejul unui război i-au dat foc, călugării găsindu-și refugiu în pădurile din apropiere. Trecând pe aici căpitanul Vasile Adam (devenit apoi Varvară monahul), împreună cu frații săi Coști, Movila și Dabija (coborați din Aprodul Purice al lui Ștefan cel Mare și Sfânt) s-a hotărât să construiască biserică din temelii. Documentele istorice unanim recunoscute afirmă că mănăstirea a fost ctitorita de căpitanul Adam la mijlocul secolului al XVII-lea și
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]
-
la mijlocul secolului al XVII-lea și sfințită la 14 octombrie 1652. La 1685, Mitropolitul Sava și mării boieri confirmă dorința ctitorilor și a egumenului Leontie că mănăstirea să fie închinata Muntelui Sinai. Mai tarziu, la 5 iulie 1759, egumenul Iorest Movila scrie domnitorului Teodor Calimach că, după ample lucrări de refacere, hotărăște să închine această mănăstire Mitropoliei de la Iași, deoarece părinții din Sinai nu o considerau trebuincioasa. Domnitorul va întări această închinare printr-un document din 12 august 1759. În urma cutremurului
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]
-
de rusificare și nejustificata desființare a instituției judecătorilor de ocol, s-a retras la castelul de la Chișcăreni, unde, deseori ieșea, chiar și pe timp de vară, îmbrăcat într-o șubă din piei de lup și privea cu nesaț, de pe o movilă ridicată de țărani, spre malurile de dincolo de Prut. Spre sfîrșitul vieții, a părăsit Basarabia și s-a stabilit la Paris. A murit în anul 1904 și a fost înmormîntat la cimitirul "Père Lachaise". După moartea lui, Smaranda D. Casso a
Nicolae Casso () [Corola-website/Science/311703_a_313032]
-
din 1992, p. 51 62. 20. Latină medievală că “limba a tradiției”și începuturile limbilor literare europene moderne, în vol. Traian Diaconescu (ed.), Antichitatea și moștenirea ei spirituală, ÎI, Iași, 1993, p. 85 97. 21. Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movila (1642) și formarea terminologiei teologice românești, în vol. 350 de ani de la Sinodul de la Iași, 1642 1992 (AUI teologie, Tom. I 1992), p. 105 114. 22. Componentă aristotelica a gîndirii lingvistice coseriene, în vol. Omul și limbajul sau. Studia linguistica
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
de Filologie Română “Alexandru Philippide”, 23 24 martie 1992. 20. Componentă aristotelica a gîndirii lingvistice coșeriene, comunicare prezentată la Colocviul internaționl omagial “Eugen Coșeriu un mare lingvist contemporan”, Iași, 13 17 mai 1992. 21. Mărturisirea de credință a lui Petru Movila și locul său în crearea terminologiei teologice românești, orezentată la Sesiunea festivă dedicată aniversării a 350 de ani de la desfășurarea Sinodului de la Iași (1642 1992), organizată de Mitropolia Moldovei și Bucovinei și Facultatea de Teologie, Iași, 15 17 octombrie 1992
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Mănăstirea Barnovschi a devenit reședința oficială a patriarhilor din Orientul ortodox aflați în trecere prin Moldova. În pomelnicul bisericii scris pe lemn și recopiat la 14 februarie 1835 pe lângă domnitorii Moldovei care au sprijinit biserica (Miron Barnovschi, Alexandru Coconul, Moise Movilă și Vasile Lupu) și ale boierilor binefăcători, sunt trecute numele a 19 patriarhi ai Ierusalimului. Mănăstirea Barnovschi a fost administrată de către călugări greci până la secularizarea averilor mănăstirești (1863) din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. După cum precizează N.A. Bogdan, mănăstirea
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
strada Sărăriei din Iași și a fost construită în anul 1760 pe locul unei biserici de lemn construită în anul 1630. Biserica veche de lemn a fost terminată la 1632, de către breasla blănarilor, iar un hrisov din timpul lui Petru Movilă zice că în locul unde este biserica astăzi, un vânător a urmărit foarte mult o vulpe și ar fi promis că pe locul unde o va prinde, va zidi o biserică și se presupune că biserica ar fi începută de către acest
Biserica Vulpe din Iași () [Corola-website/Science/311422_a_312751]
-
ordinul lui Pepi I. Nu este exclusă nici menținerea unor relații comerciale și „diplomatice“ cu Byblos-ul sau Ebla. Complexul mortuar al lui Pepi I se află în regiunea Saqqara-Sud. Piramida, cândva de 52,5 m înălțime, reprezintă astăzi numai o movila de cca. 12 m înălțime, al cărui centru a fost scobit de către urmașii faraonului cu scopul de a refolosi piatră pentru alte construcții. Primele Texte ale Piramidelor au fost descoperite în această piramida și a lui Merenre Nemtiemsaf I de către
Pepi I Meryre () [Corola-website/Science/312422_a_313751]
-
artistic la Studioul Animafilm (1986 - 1991), director al centrului Muzeografic M. Cogâlniceanu (1991- 1995), director al editurii „Universitas” (1991 - 1993), Director al editurii enciclopedice G. Asachi (1993 - 1995), director al editurii „Museum” (din 1995), director al casei Cărții „Mitropolit Petru Movilă”. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova din 1998.
Iurie Colesnic () [Corola-website/Science/312823_a_314152]
-
nr. 42/2010; Cristiana Lăpușan, în Vatra, nr. 12/2010; idem, în Mișcarea literară, nr. 2/2011; Eugenia Țarălungă, în Viața Românească, nr. 1-2/2011; idem, în Viața Românească, nr. 1-2/2012; Roxana Cotruș, în Discobolul, nr. 4-5-6/2011; Georgeta Movilă, în Vatra, nr. 5-6/2011; Adrian Dinu Rachieru, în Convorbiri literare, nr. 11/2011; și în Cafeneaua literară, nr. 11(118) 2012, p. 28-30; Mihail Mihailide, în Medici-scriitori și publiciști români, Editura Viața Medicală Românească, București, 2012; Irina Petraș, în
Liviu Georgescu () [Corola-website/Science/312934_a_314263]
-
taie capul cardinalului Báthory, pe care-l acuzau că a poruncit uciderea comandantului Tompa. După victoria de la Șelimbăr, Mihai Viteazul intră în cetatea Alba Iulia, fiind primit ca domnitor al Transilvaniei. El se îndreaptă apoi spre Moldova, unde domnea Ieremia Movilă (Mihai Mereuță), cu ajutorul polonezilor. În film, lupta dintre armata moldoveană și cea valaho-transilvăneană a lui Mihai nu a mai avut loc, dorința moldovenilor de a se uni cu celelalte două țări determinându-i să dezerteze. Astfel s-a realizat unirea
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
primit în timpul domniei lui Mihai Viteazul titlul de succesor și voievod al Țării Românești (1599-1600). El este prezentat în film ca murind în Bătălia de la Mirăslău. Cu toate acestea, Nicolae Pătrașcu a pierdut tronul în anul 1600 în favoarea lui Simion Movilă și a fugit în străinătate, împreună cu Doamna Stanca (mama lui) și domnița Florica (sora lui). El a murit în anul 1627. Profesorul Marius Diaconescu (lector dr. la Facultatea de Istorie a Universității din București și specialist în istorie medievală) a
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
Între ele se numără alte două situri arheologice. Unul, aflat în punctul „Plainos”, din extremitatea sudică a satului Dragosloveni, conține urmele a două așezări: una din Epoca Bronzului (cultura Monteoru) și alta eneolitică din cultura Cucuteni, faza A. Celălalt, de pe Movila Mare, pe amplasamentul inițial al statuii lui Suvorov, cuprinde și el urmele unor așezări din cultura Monteoru și cultura Cucuteni. Biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1802-1804) a fostului schit Recea, de la Cândești, este un monument de arhitectură. Statuia generalului Alexandr Suvorov
Comuna Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/310938_a_312267]
-
cuprinde toate cartierele Bonnului de pe partea deaptă a Rinului. Pentru prima oară este amintit în 1139 sub numele de Builia, ulterior, Buele (1143), Buwele (1156 - 1333 ) și Bewel din anul 1732. Alte denumiri sunt Buel, Buhil sau Bühel, care însemnă movilă. Din punct de vedere politic aparține de principatul Berg și arhiepiscopatul Köln. Beuel a fost fortificat abia în secolul al XVI-lea; în 1952 este declarat oraș de sine stătător, ca în 1969 să fie alipit de Bonn. Beuel este
Beuel () [Corola-website/Science/309572_a_310901]
-
1 august 1583, când Petru Șchiopul a întărit un schimb de sate între mănăstirea Galata din Iași și boierul Gavril Albotă cu rudele sale. Satul Albești este menționat pentru prima dată într-un act din 24 mai 1602, când Ieremia Movilă întărește fiilor vornicului Cârstea Balș satul Albești, împreună cu alte sate, deoarece și-au pierdut ispisoacele „"când au intrat Mihai Vodă cu hicleșug în Moldova(...) arătând înaintea domniei sale precum că hrisoavele și ispisoacele ce le-au avut ei de la Ștefan Voevod
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]