3,092 matches
-
prima teoremă fundamentală a calculului integral, arată că o integrală nedefinită poate fi inversată prin derivare. Partea a doua, uneori numită a doua teoremă fundamentală a calculului integral, permite calcularea integralei definite a unei funcții folosind oricare din infinit de multele primitive ale acesteia. Această parte din teoremă simplifică calculul integralelor definite. Prima formulare și demonstrație publicată a unei versiuni restrânse a acestei teoreme a fost dată de James Gregory (1638-1675). Isaac Newton (1643-1727) și Gottfried Leibniz (1646-1716) au dezvoltat independent
Teorema fundamentală a calculului integral () [Corola-website/Science/309897_a_311226]
-
b"]. Fie "F" funcția definită, pentru fiecare "x" din ["a", "b"], prin Atunci, oricare ar fi "x" din ["a", "b"], Operația formula 6 este o integrală definită cu limită superioară variabilă, și rezultatul său "F"("x") este una din infinit de multele primitive ale lui "f". Această parte este uneori numită "A doua teoremă fundamentală a calculului integral". Fie "f" o funcție continuă cu valori reale definită pe un interval închis ["a", "b"]. Fie "F" o primitivă a lui "f", adică una
Teorema fundamentală a calculului integral () [Corola-website/Science/309897_a_311226]
-
f". Această parte este uneori numită "A doua teoremă fundamentală a calculului integral". Fie "f" o funcție continuă cu valori reale definită pe un interval închis ["a", "b"]. Fie "F" o primitivă a lui "f", adică una din infinit de multele funcții cu proprietatea că, oricare ar fi "x" din ["a", "b"], Atunci: Acest rezultat este cunoscut sub denumirea de "formula Leibniz-Newton". Fie "f" o funcție cu valori reale definită pe un interval închis ["a", "b"]. Fie "F" o funcție astfel încât
Teorema fundamentală a calculului integral () [Corola-website/Science/309897_a_311226]
-
în noiembrie 1918. Pétain nu s-a căsătorit decât după război. Despre el au circulat zvonuri că ar fi fost un afemeiat, iar, în momentul declanșării bătăliei de la Verdun, ar fi fost adus pe front direct din alcovul uneia dintre multele sale amante. După război, Pétain s-a căsătorit cu o veche iubită, Madame Hardon, care a rămas alături de el până la sfârșitul vieții. La sfârșitul războiului a fost încurajat să intre în politică, dar a preferat să rămână în armată, comandând
Philippe Pétain () [Corola-website/Science/309933_a_311262]
-
gravitațional decât în absența acelui câmp. Această predicție a fost confirmată de numeroase teste. În formalismul postnewtonian parametrizat, măsurătorile devierii luminii și a întârzierii gravitaționale determină un parametru numit formula 10, care codifică influența gravitației asupra geometriei spațiului. Una din mai multele analogii între gravitația de câmp slab și electromagnetism este aceea că, similar undelor electromagnetice, există unde gravitaționale: perturbații ale metricii spațiu-timpului care se propagă cu viteza luminii. Ipoteza existenței undelor gravitaționale a apărut pentru prima oară într-o lucrare cu
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
de 1500 de franci, rămânând la Paris, cu toate că familia sa se retrăgea într-o casă nou achiziționată la Villeparisis în Saine-et-Marne, nu departe de Paris. Datorită insuficienței banilor, tânărul Balzac s-a văzut în ipostaza de a se abține de la multele plăceri ale tinereții. Cu toate acestea, trăind într-o mansardă închiriată, ducându-și traiul de pe o zi pe alta, a gusta plăcerile începuturilor meseriei sale. Într-o scrisoare adresată surorii sale Laure, el spunea: „Focul s-a aprins pe strada
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]
-
a interzis să mai apară în public o perioadă (așa cum s-a întâmplat și cu dirijorul Herbert von Karajan. Între 1954 și 1956 a deținut pentru a doua oară funcția de prin dirijor al operei de stat ("Staatsoper") din Viena. Multele reproșuri că ar fi prea puțin prezent la Viena, precum și desele proteste în timpul spectacolelor dirijate de el, l-au determinat să renunțe la această funcție. Cu toate acestea, în anii '60, a dirijat de mai multe ori spectacole ale operei
Karl Böhm () [Corola-website/Science/304960_a_306289]
-
lui Ulise, Penelopa rămâne singura stăpână a bunurilor regelui. Se spune că ea a așteptat cu fidelitate timp de douăzeci de ani întoarcerea soțului ei de la război și în tot acest timp a refuzat să se mărite cu unul din mulții pețitori care i-au făcut curte. Printre acești pețitori se numărau și Antinous, Agelaus, Amphinomus, Ctessippus, Demoptolemus, Elatus, Euriades, Eurimachus, Irus și Peisandros. Deoarece insistența pețitorilor nu o impresionează cu nimic pe regină, aceștia se instalează chiar în palat încercând
Penelopa () [Corola-website/Science/305054_a_306383]
-
de iluminare LED-uri mai tarziu. Chiar dacă ceasuri digitale au avut multe progrese majore, aproape toate ceasurile cu ecrane digitale sunt folosite de marea majoritate a publicului. Ceasuri scumpe pentru colecționări au rareori ecrane digitale, dincauză că nu există prea multa cerere pentru ele. Mai puțin măiestrie este necesar pentru a face o fată de un ceas digital și cele mai multe colectoare cred că cadrane analogice (mai ales cu complicații) variază în calitate mai mult decît cadranele digitale din cauza detaliilor și finisarea
Ceas () [Corola-website/Science/305064_a_306393]
-
suferințele muritorilor, întâlnind pe rând un bolnav de lepră , un orb, un bătrân și cortegiul care purta un mort. Tânărul cade de aceea pe gânduri și află de învățătura lui Hristos și deșertăciunile acestei lumi prin intermediul lui Varlaam, unul din mulții schimnici creștini care cutreierau India la vremea aceea. Bătrânul rege a făcut tot ce-i stătea în putință pentru a discredita creștinismul în ochii fiului său. De exemplu el i-a poruncit unui bătrân proroc, numit Nahor, să ia înfățișarea
Varlaam și Ioasaf () [Corola-website/Science/306165_a_307494]
-
ocupat orașul în iulie 1099, înființând Regatul Ierusalimului și celealte state cruciate. Deși acestea au rezistat mai puțin de două sute de ani, prima cruciadă a reprezentat un moment important în expansiunea Lumii occidentale, fiind de asemenea și singura cruciadă — față de multele care au urmat — care și-a atins scopul, respectiv ocuparea Ierusalimului. Originile cruciadelor în general și al primei cruciade în special, se află în evenimentele evului mediu timpuriu. Descompunerea Imperiului Carolingian, împreună cu relativa stabilizare a granițelor europene după creștinarea vikingilor
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
Câmpulung-Muscel, Craiova, Galați, Suceava, Iași, Sinaia, Timișoara, Târgoviște, Pitești, Sibiu, Brașov și alte localități. Au lucrat la drumuri și poduri, șosele, căi ferate, aducțiuni de apă, viaducte, dar și fântâni, biserici, monumente funerare, bănci, școli. Mărturie stau: spitalul Colțea și multele mozaicuri de la Palatul Cotroceni, Casa de Economii și Cercul Militar din București, podul de la Cernavodă, calea ferată Brașov-București, Liceul Dinicu Golescu și biserica Flamandă - Câmpulung Muscel, catedralele din Craiova și Galați... O categorie aparte în cadrul minorității italiene din România o
Italienii din România () [Corola-website/Science/304789_a_306118]
-
și a reînnoit tratatul de alianță cu Imperiul Habsburgic. La începutul lunii iunie 1611 a revenit în Țara Românească și a adunat în jurul său și oastea țării, boierii și boiernașii fiind „"însetați de răzbunare în contra lui Gabor" [Gabriel Bathory] "pentru multele răutăți ce făcuse Țării Românești"”, cum scria un cronicar al vremii. În iulie, Radu Șerban, cu toată oastea lui, a trecut Carpații, surprinzându-l pe Gabriel Bathory în tabăra de la Prejmer (aproape de Brașov), unde acesta se întărise cu principalele lui
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]
-
1999, are loc anual la Iași un festival internațional de jazz care îi poartă numele. În București a locuit multă vreme pe strada Popa Nan la numărul 30, unde se retrăgea (adeseori noaptea târziu) după episoade de boemă culturală cu mulții prieteni și admiratori pe care îi avea. Seria Jazz 3: Orchestra Richard Oschanitzky - Bossanova (Electrecord - EDD 1123, 1960) Orchestra Richard Oschanitzky: Richard Oschanitzky - piano, organ; Alexandru Imre - sax alto; Dan Mândrilă - sax tenor; Titus Muntean - flute Jazz Restitutio 2 - Richard
Richard Oschanitzky () [Corola-website/Science/305628_a_306957]
-
Radu Portocală (n. 12 august 1888, Brăila - d. 13 aprilie 1952, închisoarea Sighet) a fost un avocat, deputat, specialist în finanțe maritime, ministru, om politic liberal, primar al Brăilei și senator român, unul din multele victime a regimului comunist din România. Familia a venit în România înainte de 1800 din Insulele Ioniene, pe atunci posesiune venețiană. Tatăl său, Miltiade Portocală, după ce a făcut studii economice la Institutul Superior de Comerț din Anvers (Belgia), a devenit director al
Radu Portocală (politician) () [Corola-website/Science/305819_a_307148]
-
Wolters. În 1954 Speer și-a finalizat transcrierea memoriilor care au devenit baza cărții „În interiorul celui de-al treilea Reich” și pe care Wolters a reușit să o transcrie în 1100 de pagini dactilografiate și să obțină hîrtie din exterior. Multele lui scrisori către copii săi, toate transmise în secret au format baza pentru Spandau; Jurnalele Secrete. Avînd schița memoriilor finalizată și transmisă clandestin, Speer a căutat un nou proiect. A găsit unul în timp ce-și făcea exercițiul zilnic, mergînd
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
ceea ce era considerat divertisment acceptabil (între comici, asemenea “rupere de bariere” datează cel puțin din vremea vaudeville-ului într-o glumă tradițională numită Aristocrații pe care comici obișnuiau să și-o spună numai unii altora). Comicii de culoare ca Redd Foxx, multa vreme fiind legați de scenele segregate, au început de asemenea să pătrunda spre publicul alb în această perioadă. Fenomenul stand-up comedy a explodat în timpul anilor ’70, câțiva entretaineri devenind mari vedete pe baza spectacolelor de stand-up. Acesta s-a extins
Stand-up comedy () [Corola-website/Science/305927_a_307256]
-
denumirea de „Sebastian”. Înainte de construcția acestei piețe populația se aproviziona cu legume, zarzavaturi și fructe proaspete, produse lactate și alte produse de consum zilnic prin intermediul vânzătorilor ambulanți care treceau zilnic cu produsele lor pe fiecare stradă a cartierului sau de la multele băcănii așezate în locurile cu vad comercial. Lângă Piața Ferentari se găsește Parcul Ferentari care a fost amenajat în 1949. În acesta se poate accede atât din Calea Ferentari cât și din Str. Bachus. În prezent, cartierul este deservit de
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
și concursul Writers of the Future), au vândut numeroase povestiri revistelor de SF și fantasy cum ar fi "Asimov's Science Fiction" și "Realms of Fantasy", precum și unor editori importanți (trilogia "Strongbow Saga" a lui Judson Roberts este unul dintre multele exemple), etc. Card a scris două cărți în care tratează scrierea creativă. Prima dintre ele, "Characters and Viewpoint", a apărut în 1988, iar a doua, "How to Write Science Fiction and Fantasy", în 1990, ambele la Writer's Digest Books
Orson Scott Card () [Corola-website/Science/303450_a_304779]
-
Deși pentru oameni pare a fi cea mai mare stea care urcă și coboară de pe bolta cerească, nu este și cea mai mare stea din Univers, ci o stea mijlocie. Ce se vede pe cer este diametrul aparent, unul dintre multele criterii pentru clasificarea stelelor. Între 1870 și 1880, unul dintre pionierii spectroscopiei stelare, Abatele Angelo Secchi a creat Scară Secchi spre a ordona spectrul observat. A dezvoltat inițial 4 clase de stele: În 1878 a adăugat o a cincea clasa
Clasificare stelară () [Corola-website/Science/301498_a_302827]
-
la Hanoi, cu scopul de a convinge guvernul comunist al Vietnamului de Nord să-și schimbă poziția dură și să adere la demersurile care aveau ca scop terminarea războiului cu Vietnamul de Sud. În 1971 a fost la una dintre multele vânători comune cu Nicolae Ceaușescu în județul Covasna. Cu această ocazie s-a iscat un conflict dintre cei doi legat de cine a doborât un urs, după ce amândoi au tras aproape în același timp. Cu toate că părerea asistenților prezenți era, că
Ion Gheorghe Maurer () [Corola-website/Science/299973_a_301302]
-
Gazeta Literară", "Luceafărul", "Magazin Istoric", "Ateneu" și altele. A publicat în revistele centrale bisericești, "Glasul Bisericii", "Mitropolia Olteniei", buletinul și calendarul "Credința" din Detroit, "Renașterea" din Cluj (unele sub pseudonimul Vartolomeu Diacul). Din punct de vedere al scrisului duhovnicesc, din multele lucrări amintim "Filele de acatist" (1976), "Acțiunea catolicismului în România interbelică" (1992) penultima lucrare, "Cartea deschisă a Împărăției", o tâlcuire competentă a Sfintei Liturghii izvorâtă din experiența sa. În anul 2008 a publicat un volum de memorii. Vorbind de activitatea
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
de nord. Se aflau deasupra Golfului Posesiunii, ceea ce însemna că erau prea către vest și că trebuia să meargă spre est pentru a ajunge la Stromness, portul de baleniere în care voiau să ajungă. Aceasta a fost una din mai multele întoarceri înapoi care au extins durata călătoriei. La capătul acelei prime zile, având nevoie să coboare în valea de sub ei înainte de înnoptare, au riscat totul coborând la vale pe o sanie improvizată cu funii. Nu se punea problema odihnei — au
Expediția Imperială Transantarctică () [Corola-website/Science/312988_a_314317]
-
nasul potrivit,buzele ca floarea trandafirului,fața nu rotunda,nici scurta,ci puțin alungită,mâinile si degetele lungi,hainele pe care le purta erau simple și puțin mai lungi decât măsura corpului,cu trupul gingaș,având părul bine și cu multa cuviință legat"". Imnul acatist al Maicii Domnului Prodomița are forma canonică de 12 condace și 12 icoase.. Ce particularizează Acatistul Maicii Domnului Prodromița este faptul că,mai rar întâlnit,litania este rimata,folosindu-se rima împerecheată:""Bucura-te,ca Prodromiță
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
lumea spiritelor cu duhurile celor pe care i-a sacrificat, suflete care, de îndată ce el va muri, vor căuta să se răzbune. Regele consideră că un singur lucru îl poate apăra în lumea de dincolo: o armată de spirite. Una dintre multele ciudățenii ale lui Huangdi a fost căutarea nemuririi. Viața veșnică îl obseda. Muzicienii de la curte nu cântau decât melodii despre nemurire, iar numeroși exploratori au fost trimiși în lumea largă, pentru a găsi elixirul vieții eterne; alchimiștii lucrau în laboratoare
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]