2,945 matches
-
heliadesc. Figura conjugalității. Zburătorul și originea unei boli necunoscute. Dragostea ca energie ascensională. Femeia și „misticul trianglu”. Delirul creațiunii, iarăși. Un discurs format din mai multe discursuri. Figura „hrăpirii”. Cele trei muze ale lui Heliade: muza cetățeană, muza astrală și muza buclucașă. VII. Grigore Alexandrescu. Lipsa modelelor. O modestie numai pe jumătate sinceră. „A mări frumos”. Figura desăvîrșirii. Teama de anarhia limbajului Cultul „stilului deslușit”. Înălțarea obiectului liric. Migăloasa scenografie a grandorii. Scenariul unui poem: Umbra lui Mircea. La Cozia. Tema
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
editoarea "agendelor", a identificat "obiectul" acestui amor târziu în persoana Ioanei Postelnicu ("Popea", în caietele criticului), ce i-ar fi slujit prozatorului drept model pentru mai multe personaje feminine din romanele sale. Acribioasa cercetătoare identifică elemente din profilul psihosomatic al "muzei" lovinesciene atât în Silvia, cât și în Mili (despre Popea aflăm, dintr-o notiță din 3 februarie 1939: "S-a sesizat că e Mili"). E. Lovinescu distribuie, așadar, trăsăturile unei persoane reale "în două personaje diferite, chiar din același roman
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
oricum mai "spontană" și mai "specifică", în deplin acord cu înclinațiile "temperamentului moldovenesc". Or, personalitatea poetului oscilează mereu între impulsul afirmării nestingherite (încurajat de șturlubatica Veronică) și tentația contrară, a negației și a inhibiției sexuale (Mite nu rămâne decât o "muză" și nimic mai mult), între acceptarea și refuzul realității (amorului). Bineînțeles, Lovinescu va înclina balanța în favoarea "Nemțoicuței", privilegiind imitația mistificatoare, refugiul obstinat în imaginație, în vis. Criticul împrumuta astfel lui Eminescu chiar profilul său psihic, obligându-l la un comportament
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
teme să nu fie disprețuită și nu ia în serios pasiunea in statu nascendi (care e, să fim bine înțeleși, o pasiune pur literară!), hotărându-se, pe viitor, să fie mai precaută și să se mulțumească doar cu rolul de muză. Ea nu poate pricepe că, sărutând-o, "inspiratul" poet o distribuise deja în acest "rol", ignorând-o, de fapt, ca femeie. Drept urmare, după episodul "lecturii îndrăgostite" Eminescu se simte profund tulburat, și nu din cauza farmecului irezistibil al cumnatei lui Maiorescu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ei nu ne-a rămas nici un ecou" nici măcar din nuvela inspirată de întâlnirea cu omul de geniu (Das Lebensbild), nuvelă care prelucrează, într-o secvență cu rol de mise en abîme, chiar "subiectul" romanului lovinescian (Eminescu jucând, aici, rolul de "muză" inspiratoare)152. Veronica, în schimb, spre deosebire de vanitoasa Mite, nu pune mare preț pe literatura pe care o scrie. E mai naturală, de un farmec mai frust și de o mai mare receptivitate erotică. Aflând cu cine are de-a face
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în funcție de forma mai mult sau mai puțin prelucrată a poemelor "dedicate": lui Mite, care îl voia geniu, îi închină doar două texte în variantă definitivă! -, pe când Veronicăi, care va juca în viața poetului un rol mai complex decât cel de muză, nu ezită să-i arate și versuri mai puțin șlefuite, fără să se teamă că ar putea-o dezamăgi. Așadar, "Bălăuca" nu-și dorește să fie o "icoană", ca Mite, mulțumindu-se să întruchipeze în ochii poetului varianta cea mai
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Eminescu va ezita să o ceară de soție pe Veronica după moartea lui Micle, iar femeia se va arăta la rându-i interesată doar de obținerea pensiei de la minister, fără alte "iluzii". Așadar, pragmatica Veronică nu vrea să fie doar muză (ca Mite), și nici eroină de melodramă, asemeni femeii sinucigașe din "romanul" plăsmuit în visul poetului. Știind să-i citească în suflet de la bun început, "Bălăuca" încearcă mai întâi să-l facă gelos, ca pe orice bărbat, pentru a se
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
climat sufletesc întâlnește Eminescu pe Mite femeie mai educată, pe lângă care poetul joacă rolul amantului tolerat, asemeni lui Werther. Dar nici Mite nu reușește să se conformeze pe deplin "idealului" (pervers-decadent) din mintea poetului. Oricum, optând doar pentru postura de "muză", fără alte pretenții, "nemțoicuța" a putut lăsa impresia unei femei superioare. Ca atare, Gabriela Omăt semnalează "preferința netă a lui Lovinescu pentru Mite ca prototip al femeii eminesciene", în defavoarea Veronicăi, "față de care criticul-romancier nutrea prejudecățile și chiar antipatia" perpetuată "pe
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
romanului Mite", în Reporter, an III, nr. 53, 10 ian. 1935. 76 Criticul "recompune figura sufletească a scriitorului", afirmă Lovinescu într-o cronică de tinerețe (publicată în Convorbiri literare, anul XLIV, nr. 6, august 1910). Vezi E. Lovinescu, "A zecea muză: critica", în Opere, vol. IV, ediție îngrijită de Maria Simionescu și Alexandru George, Editura Minerva, București, 1984, p. 302. 77 E. Lovinescu, "Știință și poezie", în Critice, vol. II, ediție definitivă, Editura "Ancora" S. Benvenisti&Co, București, 1926, p. 78
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Baker Beach. Un alt spațiu protejat este Parcul Național Istoric Maritim San Francisco care include multe elemente de atracție turistică: o flotă maritimă, un muzeu maritim, o bibliotecă și spații de cercetare. Include și Parcul Acvatic și Cartierul Istoric. Printre muzele care se pot vizita în San Francisco se numără: Muzeul de Artă Modernă, Muzeul de Arte Frumoase, Muzeul de Artă Asiatică, Exploratorium (un spectaculos muzeu de științe interactiv), Planetariul Morrison, Acvariul Steinhart. Cunoscut în toată lumea și vizitat de mulți turiști
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
de J. POPPER 28 În volumele câtorva poeți situați „pe o linie de evoluție a liricei noastre”. Să cunoaștem această linie și argumentația lansată iremediabil pe ditiramb, logoree și retorică găunoasă: „Există oare un anotimp al poeziei În care harul muzei să Îmbobocească În versuri, precum mugurii lui April sau cearta păsărilor pe ramurile abia Înverzite? Se poate spune doar că fiecare vârstă a poeziei și-a vrut anotimpul ei, din care-și culegea simbolurile și culorile preferate. A fost o
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prin fel de fel de ortografii, unele mai absurde decât altele", și anunță că va "păși hotărâtor în contra tuturor semizeilor, pătrimilor și optimilor de zei, carii fără nici un titlu, fără nici o capacitate, din autoritatea lor privată, s-au constituat succesorii muzelor, năvălind Olimpul și Parnasul. De interesul public, de datoria noastră va fi de a-i combate și de a-i răsturna din pozițiile uzurpate." Dl Maiorescu n-a spus nimic mai mult, și nici cu un gest mai frumos. Iată
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca să înțelegem pre a noastră"1 . Și aceeași atitudine de critic o are și față de literatura vremii. El preferă pe Dosoftei maculaturii literare din timpul său (Scrisorile XVII și XXXII). Întreaga sa critică, lingvistică, literară și socială a con-centrat-o în Muza de la Burdujăni 2 . "Muza" aceasta e cucoana Caliopi Busuioc, o fată bătrână care face versuri ca acestea: Azi cu petițiune M-adresăi către Amor Și-l rugăi cu-ncordăciune, Să astîmpere-al meu dor De-a mea tristă pusăciune Te îndură, zeu de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
noastră"1 . Și aceeași atitudine de critic o are și față de literatura vremii. El preferă pe Dosoftei maculaturii literare din timpul său (Scrisorile XVII și XXXII). Întreaga sa critică, lingvistică, literară și socială a con-centrat-o în Muza de la Burdujăni 2 . "Muza" aceasta e cucoana Caliopi Busuioc, o fată bătrână care face versuri ca acestea: Azi cu petițiune M-adresăi către Amor Și-l rugăi cu-ncordăciune, Să astîmpere-al meu dor De-a mea tristă pusăciune Te îndură, zeu de foc! De nu vrei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de n-o mai înțălege nici dracu. Toată dorința ei e s-audă vorbind de dânsa. Închipuiești-ți că se socoate poetă și muzicantă, încît bietul târgușorul nostru geme de versurile și de sonatele ei; de aceea noi toți o numim Muza de la Burdujăni." Scopul pentru care a scris C. Negruzzi această farsă, căci această bucată e nu numai tendențioasă, ci curat tezistă - cum dealtmintrelea vom vedea -, așa e întreaga operă a lui Alecsandri, am putea spune a întregii literaturi mai vechi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a compune această mică comedie crezând că facem un bine arătând ridicolul unor asemine neologiști". Nu-i vorbă, farsa aceasta e peste măsură de slabă. Chiar alegerea locului, Burdujănii, e o copilărie, căci la Burdujăni nu putea exista o asemenea "muză". Scriitorii dinainte de 1870 aveau spiritul prea facil și procedeul lor era copilăros. Dacă-i vorba de ridiculizat, de caricaturizat, apoi ei vor pune pe Caliopi Busuioc la Burdujăni, pe Iorgu Damian la universitatea din... Sadagura, poetul va purta numele de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pune pe Caliopi Busuioc la Burdujăni, pe Iorgu Damian la universitatea din... Sadagura, poetul va purta numele de Acrostichescu, escrocul pe acela de Pungescu etc. Dar, cu toată lipsa de valoare estetică, literatura aceasta are pentru noi o mare însemnătate. Muza de la Burdujăni conține nu numai ridiculizarea maniei lingvistice, ci și satirizarea ridicolului izvorât din amestecul fanariotismului pământean cu civilizația apuseană neasimilată. Caliopi Busuioc, ca și cucoana Chirița ori Gahița Rosmarinovici ale lui Alecsandri, sunt "Zițele" epocii de la 1848. Atunci civilizația
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
prețioase" și de aceea autorii vremii, poate fără să-și dea seamă, au întrupat atât de des în femei ridicolul semicivilizației. 1 Scrisori către Vasile Alecsandri, p. 225. 2 Proză, p. 583 ăConstantin Negruzzi. Introducere la scrierile lui, IIIÎ. În Muza de la Burdujăni C. Negruzzi, ca și Alecsandri în "teatrul" său, se arată critic, șarjând însă ca și Alecsandri (care a fost puntea de trecere între școala veche critică și junimism), pentru că Negruzzi nu înțelegea fatalitatea fenomenului pe care îl zugrăvea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
veacului al XIX-lea a fost tezistă, a fost transformată, conștient, în armă de propagandă. Și, s-o spunem în treacăt, bine au făcut scriitorii, deși, din punctul de vedere al artei, aceasta a fost un rău. Dar inter arma muzele ori tac, ori iau parte la luptă. Critica lui Alecsandri este mai mult practică, adică este consemnată mai mult în operele sale beletristice. În articole de teorie el a exprimat-o foarte rar, și atunci tot ca artist, prin ridiculizare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
culturii străine. Iorgu Damian, nepotul lui Enache Damian, boier de vremea veche, a fost trimis la învățătură în străinătate, la Sadagura, nu la Paris, ori Berlin, pentru că Alecsandri, când se pune pe caricaturizare, nu se-ncurcă. Am spus, vorbind de Muza de la Burdujăni, că scriitorii vechi au umorul facil și procedeul copilăros. Iorgu se întoarce acasă și scandalizează pe toți invitații lui Enache prin manierele sale, prin disprețul său și prin franțuzismul său contractat la Sadagura. Găsește o singură ființă care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și scandalizează pe toți invitații lui Enache prin manierele sale, prin disprețul său și prin franțuzismul său contractat la Sadagura. Găsește o singură ființă care-l "pricepe", pe Gahița Rosmarinovici, o văduvă bătrână, pretențioasă, franțuzită, o "précieuse ridicule", în genul Muzei de la Burdujăni. Tânărul Iorgu declară un amor ridicol de înfocat Gahiței, care, firește, i-l primește la moment. Dar să stăruim puțin asupra personajelor și scenelor. Pitarul Enache Damian, "de 55 ani; poartă haine largi: antereu, brâu și căciulă brumărie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vorbește ca toată lumea. Faptul că Acrostihescu nu este consecvent cu sine însuși în sistemul său de a vorbi, întrebuințînd rar de tot câteva forme artificiale, pus alăturea cu faptul că și la alte tipuri ale lui Alecsandri, ca și la Muza de la Burdujăni a lui Negruzzi, se observă aceeași neconsecvență, sau una și mai bătătoare la ochi: întrebuințarea, de către aceeași persoană, și a procedării latiniștilor și a celei a analogiștilor - dovedește că scriitorii beletriști nu prea aveau o idee clară de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
om bun. O spun aceasta fără grijă, căci sunt convins că pentru el aceasta nu e un blam. Să mă explic în ce constă răutatea lui Caragiale. Pe Caragiale, în opera sa cu caracter social, nu-l inspiră decât răul. Muza sa este răutatea, vulgaritatea și prostia contemporanilor săi. Și nu că vede lucrurile mai rele decât sunt, dar el nu vede decât răul. În opera sa socială el n-a zugrăvit decât stupiditatea omenească. Dar se va zice: "Așa e
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ale sale." "Baudelaire scosese pe Jeanne Duval din prostituția pariziană ca pe un idol african." "Acest poet al Parisului e un copil al Parisului... El a îndreptat lumina critică asupra lui însuși, asupra noastră, asupra orașului său, asupra Orașului, și Muza lui bolnavă, conștientă și tristă, se ridică, de pe colina lui Rastignac, deasupra poporului de patru milioane de suflete." Ni se potrivește nouă această poezie născută în aceste împrejurări unice? Condițiile care au creat-o - civilizația veche, cultura milenară, o lungă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
213513, 0233/213513 Vais Adrian Decebal nr. 171 0233/218330 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ALPROM SĂ Slatina, str. Milcov Stroica nr. 1 0249/432520 0249/433883 Gheorghe ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── REMAT OLT SĂ Slatina, str. Depozitelor nr. 13 0249/432730 Ustuca Sandu ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���──────────────────────────── REMAT PRAHOVA SĂ Ploiești, str. Muzelor Beldiman nr. 38 0244/524916 Stelian ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── BLUE BIRD PASĂRE Ploiești, str. 0244/512035 Hanu ALBASTRĂ SRL Mihai Bravu nr. 29 Florentin ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── DRAGERO COM SRL Filipeștii de Pădure 0244/387360 Dracea Gheorghe ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SATU MARE REMAT SATU MARE SĂ Satu Mare, str. Depozitelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168176_a_169505]