2,956 matches
-
modele salvatoare, pentru manipularea unei populații tot mai dezorientate, tot mai sărăcite, dar și tot mai naive în fața populismului deșănțat, fiindu-le suficientă re-"implementarea" colectivismului etatist. Întîrziindu-ne, tragic, în revenirea la lumea civilizată. Întîrziindu-ne, nu și oprindu-ne. Ca nație erodată, slavă domnului, în istorie lungă (și scurtă), avem un remediu miraculos: mintea cea de pe urmă. Singurul, pare-se, în stare a găsi modelul salvator. Alegerile de-acum? Doar un episod. Nu și soluția definitivă. Să nu facem din ele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care noi, cu nasul pe sus, îi așezăm totdeauna undeva, mai pe jos) au spus-o răspicat într-un sondaj de început de an: pentru ei, evenimentul secolului rămîne prăbușirea comunismului. Scurt. Cunoașteți un atare răspuns dat de minunata noastră nație? Sau măcar chestionarul care să-l fi provocat? Cînd se apropie decembrie, se reia (formal-comemorativ) chestiunea teroriștilor din '89. Justiția, oricum, a lăsat-o de mult baltă. Și-atunci? Doar presa (și ea oarecum plictisită) mai tulbură un pic balta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
unui Gherman, ar avea doar efecte bufone, de nu l-am asocia, osmotic, primului. Dar cum să n-o facem cînd, de fapt, amîndouă se condiționează reciproc, urmare a nenorocirii survenite în urma invaziei rusești și a denaturării fibrei profunde a nației. L-am ascultat pe bradilalicul, ăăă, Gherman încercînd să contracareze, ăăă, insinuarea reporterului BBC că, iată observa acesta personalități de marcă ale diplomației noastre de după 1996, Mihai Zamfir (Lisabona), Theodor Baconski (Vatican), ca să nu fie pomenit și mai vechiul caz
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din 1989, dar și un timp după aceea, își consuma, iritat, ilegitimitatea decurgînd din blestemul istoric, și-a consolidat confortul interior, ajungînd în prezent să creadă în misia-i carismatică și să-și aroge din ce în ce mai ritos rolul de factotum al nației. Cînd în preajma alegerilor din 1996, cineva, o voce din off, un ăla, un coate-goale, mațe-fripte, urla din mulțime ceva cu "Iliescu președinte permanent", credeam că secvența face parte din umorul negru al postcomunismului. Urmase crahul năucitor al pierderii alegerilor, dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
golănească în urma tancurilor și ocrotiți de bodnărașii și dejii primului val totalitar, lumpenproletarii întorseseră demnul regal al României cu fundul în sus, mai și lipindu-i obraznic secera și ciocanul. Un sezon malefic, de jumătate de secol, alterînd ființa unei nații și așa greu încercată de istorie. Burdușiți cu marxism-leninism (second hand), lumpenii s-au trezut buimaci în noul scenariu european de după căderea zidului și s-au clonat în odraslele lor care stau acum la masă cu regele și vîntură cancelariile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
orizontul la fel de trandafiriu stă la pîndă succesorală umoralul delfin al dictatorialelor ordonanțe de urgență, scenarita noastră nu mai pare maladie chiar atît de... atipică. Nimic însă cu atît mai puțin comandatele sondaje nu ne îndreptățește să fim pesimiști. În fond, nația asta nu e toată doar scepticul cioban din Baltagul. Mai e și Urmuz. Mai e și... Nu? 30 aprilie Ce frumos era în vremea lui Picasso, ar putea suna, simplu, justificativul nostru puseu nostalgic. În sensul că existau doar un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bănuit-candidele cancelarii occidentale, alta pentru masa de fideli enoriași electorali, este năucitor. Făcîndu-l gelos pe însuși Machiavel. Găsindu-și aliat consangvin în iminentul delfin uns cu toate alifiile plutirii în ape tulburi, maniacul puterii, cu aerul lui de babacă a nației, își ușurează, într-un fel, eforturile gimnaste. Chiar cu aparentele piedici ale unui răzgîiat Năstase, tandemul se arată indestructibil. Mai ales din momentul în care mai tînărul dogmatic deprinde, și el, vrînd-nevrînd, gustul genuflexiunilor. Neputînd încă renunța la contraforturile numite
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zilieri plecînd voioși la căpșune, în Spania. Drama României de azi e resimțită cu precădere de stratul suprapus al spiritului, cel care a determinat, în veac, făurirea statului român modern și care în pofida terorii comuniste a întreținut eroic demnitatea unei nații cu așa nobilă ascendență. Ei, bine, scăpat de regimul torționar, adus de tancurile rusești și întreținut de succesorii acestora, substanțialul segment al intelectualității autentice (nu cel din păcate și mai substanțial al colaboraționiștilor de toate nuanțele) are de dus o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
conștientizează eroarea. O țin una și bună: menținerea unui pol politic în stare să contracareze, nu-i așa, obrăznicia formațiunii aflate acum la putere, percepută ca fiind, da, de dreapta. Cea care, oroare!, fluturînd doctrina liberalismului, ar atenta la sănătatea nației, văzută ca același monolit muncitoresc al deceniilor colorate roșu. Culmea e că nu numai nostalgicii perdanți de-acum ai pesedismului pozează în apărători ai unui fantomatic pol de stînga, vezi doamne, slăbit în urma pierderii alegerilor, ci și minți pretins analitice
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în lumea largă. Așa cum ne este ea arătată, seară de seară, pe sticlă. E de-ajuns ca un (pînă la urmă bizar) japonez să fie mușcat de-un pîrlit de maidanez și trimis, cum dracu', pe lumea cealaltă, pentru ca întreaga nație să-nceapă a mîrîi vindicativ, ancestrale furii anticanine să se orchestreze brusc într-o dodecafonie soră cu rabia, ce mai... Pînă cînd vigilentele, dar visătoarele instituții ecarisabile să scoată în stradă comandourile de hingheri nu cu toții de înaltă calificare fierberea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
5 24 de stat sau local în cazul regiilor autonome, ori dividende în cazul societăților/ companiilor naționale și societăților cu capital integral sau majoritar de stat ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8 Profitul nerepartizat pe dești- 59 312.1 1844.5 387 -1457.5 21 națiile prevăzute la pct. 1-7 se repartizează la alte rezerve și constituie sursă proprie de finanțare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── VII SURSE DE FINANȚARE A 60 5000 3065.5 13775 10709.5 449.4 I INVESTIȚIILOR, din care ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 Surse proprii 61 1512.1 3065
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176998_a_178327]
-
volumul X, Întregitorii, al marii sinteze Istoria Românilor, volum orientat, de Însuși titlul său, spre relevarea „drumului spre Marea Unire”, cu sublinierea „meritelor unei noi generații”, de care ținea și Iorga, animată de „valori spirituale”, suscitante de „solidaritate nouă a nației”, de un „nou ideal al acesteia”, față de „generația veche”, eroică prin actele Unirii și Independenței, dar și consumată de politicianism. Într-o atare orientare de mare demers istoriografic, constituirii Regatului i-au fost rezervate mai puțin de două pagini, „tradiționalistul
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
glad to meet you and Wellcome... Nae: Mai ușurel că-mi pierd pîinea... Nu știi engleza... Nici tu, Mona... Octav: Păi... Nae: Mă, eu sînt translatorul aici, înțelegi! Octav: Gata, Nae, se poate! Ei, atunci spune-i lui Tomy..., ce nație e? Nae: Îmi pare rău, dar e scoțian... Octav: Asta ne mai lipsea! Deci spune-i lui Tomy că ne bucurăm că-l avem aici... la noi... la centrul cultural... Nae: Ce centru, frățică, ăsta a venit să vadă cum
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nu mă Îndoiesc, Va să facă fața un pământ turcesc: Pacea ce-mi propune este o sclavie Până ce românul să se bată știe! La aceste vorbe sala-a răsunat; Dar un sol Îndată vorba a luat: Tu, ce Într-această nație creștină, Strălucești ca ziua Într-a ta lumină, Tu, o doamne, cărui patru țări se-nchin, Allah să te ție, dar ești un hain! În murmură surdă vorbele-i se-neacă; Cavalerii trage spadele din teacă. Mircea se-ndreptează iute către
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
narat de Martha Bibescu în Izvor - țara sălciilor : nou născutul țărăncii Salomia moare din cauză că maică-sa nu are cum să-l alăpteze, refuzând orice hrană de dulce pe timpul Păresimilor. În legătură cu acest vegetarianism („țăranul nostru nu bate cu carnea ca alte nații; el nu se simte nenorocit când ea-i lipsește, fiind mai mult vegetarian [...]; carne el mănâncă numai la anumite vremuri și când îl pălește așa, un gust“, scrie Mihai Lupescu) se naște o altă întrebare legată de temeinicia admirației pe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ori polonez anexarea culturală a bucătăriei noastre: fără nici o bătălie au izbutit să ne ocupe din punct de vedere culinar. Bucatele „altora“ nu sunt niciodată doar nevinovate găteli savuroase, „vrednice de luare-aminte“, ele sunt parte a patrimoniului cultural al fiecărei nații care le-a creat, iar implantarea lor fără a avea capacitatea de a le asimila, adică de a le româniza, nu este deloc atât de benignă precum o vede personajul lui Cezar Petrescu; în ochii tradiționalistului, pledoaria lui Ionel Florinel
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
experimentul transoceanic, N. Iorga considera, În 1921, America drept „conștiința lumii Întregi”, conchizînd că „pe rînd, În istoria lumii, deosebite neamuri au cuprins În ele conștiința lumii despre drepturile și datoriile fiecărei țări și fiecărui neam. Nu totdeauna au fost națiile cele mai mari, ci acelea care au știut să despartă În judecata lor interesele proprii de interesele omenirii și să gîndească În clipele mari numai la acestea din urmă. Astăzi, după ce ochii oamenilor au privit În alte părți ca să vadă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și românești din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și din veacul XX. Încă din 1930, același N. Iorga, revenit la București după o vizită prin Statele Unite, declara că „mențin părerea că În America se poate vorbi de o nație americană, dar supt națiunea americană se văd Încă națiunile celelalte. SÎnt oameni foarte optimiști, cari-și Închipuie că ele nu se vor mai vedea peste cîtăva vreme [...]. Eu cred că secolul se va isprăvi și națiile deosebite vor fi Încă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
poate vorbi de o nație americană, dar supt națiunea americană se văd Încă națiunile celelalte. SÎnt oameni foarte optimiști, cari-și Închipuie că ele nu se vor mai vedea peste cîtăva vreme [...]. Eu cred că secolul se va isprăvi și națiile deosebite vor fi Încă vizibile În America”. După ce se Întîlnise cu ei, marele intelectual român atrăgea atenția asupra faptului că „românii din America Îmi păreau altfel Înainte de a merge acolo, decît pe urmă. Este o legendă a românilor din America
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
slovacii, sîrbii, balticii, polonezii, grecii etc. -, dispuneau de alte condiții ale emigrării. În România, emigrația nu beneficia de Îndrumarea sau sprijinul statului, ci se reducea, la Început, la o decizie personală. În plus, emigrarea reflectă sau este rezultatul educației unei nații, ea depinde de conștiința de sine, de Încrederea În valorile ei civilizatoare, de vitalitatea ei, de aspirația către mai bine etc. Sedentarismul cvasifeudal al unei nații, deci teama sau refuzul de a emigra, a dispărut o dată cu progresul civilizației. Mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Început, la o decizie personală. În plus, emigrarea reflectă sau este rezultatul educației unei nații, ea depinde de conștiința de sine, de Încrederea În valorile ei civilizatoare, de vitalitatea ei, de aspirația către mai bine etc. Sedentarismul cvasifeudal al unei nații, deci teama sau refuzul de a emigra, a dispărut o dată cu progresul civilizației. Mai mult decît atît, oficialitățile române au privit emigrația ca pe ceva negativ, descurajînd-o și compromițînd-o, nu din ignoranță sau oportunism, ci pentru că În a doua jumătate a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și compromițînd-o, nu din ignoranță sau oportunism, ci pentru că În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de pildă, națiunea română nu era Încă formată. Apoi, românii erau Îngrijorați de afluența unei imigrații care punea sub semnul Întrebării viitorul nației lor. Nu În ultimul rînd, desigur, ei nu erau pregătiți mental pentru a-și părăsi țara. De aceea, emigrația a rămas circumscrisă unei sfere individuale sau uneia de familie, sat sau zonă geografică. Emigrația română spre America nu a depășit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
atunci care s-a păstrat și a putut fi publicat. Miriam Korber-Bercovici, autoarea cărții, a fost deportată În lagărele din Transnistria, Împreună cu familia, la Începutul celui de-al Doilea Război Mondial, conform acelui plan al lui Hitler, de „curățare” a nației germane - pentru aceasta pregătind o rezervație de evrei În Siberia, Înființînd Însă și lagărele de concentrare și exterminare din Germania -, și al lui Antonescu, care s-a limitat la Transnistria, pămîntul dăruit lui de către Hitler ca o recunoaștere a prieteniei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Autorul aprecia că ignorarea de către români a țelurilor expansioniste declarate ale propagandei sovietice echivala cu o crimă împotriva statului național. Referindu-se la refuzul Uniunii Sovietice da a recunoaște apartenența Basarabiei la România, autorul articolului considera că "interesele permanente ale nației românești reintrate după veacuri de robie în limitele granițelor ei naturale ne impun să veghem [...] ca nimeni să nu ne mai pună în discuție drepturile"751. În iunie 1936 s-a desfășurat procesul fruntașilor comuniști, arestați în anul precedent (Ana
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au copiat și copiază instituțiuni politice din alte țări [...]. Legea însă nu corespunde la stările de fapt. Astfel, deși în Constituție se spune că toate puterile emană de la națiune și că, prin urmare, un guvern trebuie întâi să aibă încrederea nației [...], la noi toate guvernele au obținut întâi încrederea regelui și apoi au procedat la aceea a alegerilor. Aceasta însemnează că poporul nu are încă educațiunea politică. Oamenii noștri politici au crezut că forțele reale și situațiunile istorice pot să nu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]