3,927 matches
-
spre o iconiță cu un îngeraș. Fetița nu era frumoasă fizic, dar emana o frumusețe interioară ce-ți amintea invariabil de îngerașii Domnului și care frumusețe dispărea instantaneu la cea mai mică încruntare a cuiva. Se apropia de oameni cu neîncredere și dacă mișcai brusc mîna, sau corpul, ea își ascundea imediat căpușorul sub mînuțe. Faptul că nu plîngea cînd era bătută îi enerva și mai mult pe părinții ei și aceștia își dublau efortul pentru a-i crea durere. Floricica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de tipul „sunt îndrăgostit fără speranță“, „sunt îndrăgostit și mă simt vinovat“, „sunt îndrăgostit și nu mai sunt bun de nimic“ n-au ce căuta în vocabularul iubirii. Iubirea adevărată e creatoare, mobilizatoare, restauratoare. E tonică, simplă, vitală. Amără ciunile, neîncrederea, infernul geloziei, suspiciunile mărunte, spaima de viitor și tot alaiul de indispoziții cotidiene care confiscă uneori, inflaționar, viața cuplului sunt preliminarii și semne ale ratării. Iubirea fericită este, dimpotrivă, un corelativ al reușitei umane, o bine cuvântare care îmbogățește și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Mai mult decât Berlinul, muzica a fost exilul și vindecarea sa. III ORDINEA SUBTILĂ A LUMII Speranța S-ar zice că, de la o vreme, competența noastră supremă e disperarea. De la mica disperare cotidiană până la teoria catastrofei, de la „marginile“ disperării (depresie, neîncredere, iritabilitate) până la „culmile“ ei (isterie, apostazie, resemnare bolnăvicioasă). Am obținut, prin urmare, consensul: e rău, e foarte rău, nu mai avem nici un motiv de speranță. Speranța ne apare, când vorbim astfel, ca o virtute condiționată. Adică o virtute care nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mult sau mai puțin exotice, spre „istoria religiilor“, „antropologie religioasă“, „fenomenologie“ și comparatistică inter-religioasă și interconfesională. Dar reflecția consistentă, analitică și creatoare, asupra credinței, asupra marilor „încercări“ teoretice și existențiale cu care se confruntă teologia e rarisimă și privită cu neîncredere sau stupoare. Nu avem o tradiție consolidată a intelectualului laic, dar angajat, prin scrierile sale, în spațiul vieții religioase. În mod paradoxal, Occidentul, pe care îl stigmatizăm arogant pentru exces de secularizare, are o mult mai bună așezare în acest
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Japonia, bătrînii își pierd orice autoritate și nu mai contează atunci cînd încetează să fie capi ai familiei. Și în acest domeniu, relativul triumfă asupra absolutului : familia și societatea operează o permanentă recentrare. Acestei tendințe profunde i se poate atribui neîncrederea în teorie (tatemae) și primatul acordat practicii (honne). Dar dacă viața japoneză este dominată de simțul relativului și al impermanenței, acest lucru nu implică oare ca un anumit absolut să trebuiască să regăsească un loc la periferia conștiinței individuale, dîndu-i
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
demult colonizate, astăzi independente, le reproșează etnologilor că le frînează dezvoltarea economică încurajînd supraviețuirea unor vechi obiceiuri și a unor credințe perimate. Unor popoare dornice să se modernizeze, etnologia le apare ca ultimul avatar al colonialismului ; ele manifestă față de aceasta neîncredere, dacă nu chiar ostilitate. În alte părți, minoritățile indigene care continuă să existe în sînul cîtorva mari națiuni moderne - Canada, Statele Unite, Australia, Brazilia - au dobîndit o conștiință acută a personalității lor etnice, a drepturilor lor morale și legale. Aceste mici
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
fizic sau un alt neajuns, ca patima băuturii sau era cunoscut în sat ca muieratic. În sfârșit când lucrurile erau bine pritocite de cei doi tineri, cînd aceștia erau convinși că se iubesc îndeajuns și că nu există motiv de neîncredere sau de rezervă reciprocă, fiecare își lua sarcina de a prezenta problema părinților proprii, să le obțină acceptul de principiu, iar dacă lucrurile erau «pe bune», părinții celor doi găseau o modalitate de a intra în legătură și stabileau data
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-se să agonisească pentru numeroasa-i familie. Și pe copii îi va călăuzi tot spre meserii practice. Mai târziu, student la Berlin, Mihai îi va spune deschis într-o scrisoare: dacă nu ți-am scris până-acum cauza a fost neîncrederea cu care întâmpini orice voință proprie a oricărui din fiii dumitale, neîncredere argumentată de privirea formalistă ce-o ai despre lume, după care orice om care nu caută numaidecât a se chivernisi, după cum o numești d-ta, trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
călăuzi tot spre meserii practice. Mai târziu, student la Berlin, Mihai îi va spune deschis într-o scrisoare: dacă nu ți-am scris până-acum cauza a fost neîncrederea cu care întâmpini orice voință proprie a oricărui din fiii dumitale, neîncredere argumentată de privirea formalistă ce-o ai despre lume, după care orice om care nu caută numaidecât a se chivernisi, după cum o numești d-ta, trebuie să fie un om de nimic. Ești un părinte nenorocit adevărat. Dar ești nenorocit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
minunat copil îl însoțește pe tatăl său, îl supraveghează pe tatăl său să nu mai facă vreo greșeală de neiertat. Apoi, să-mi fie cu iertare, în rândul unor călugări sau preoți au intervenit lucruri neonorabile care îți dau o neîncredere în credința lor. Cred eu că este sau nu o diferență între mânăstirile pustnice și cele din oraș. Eu știu? Cam mare boieria la ultimii! Dar noi, continuăm să avem credința noastră, însă alt ajutor nu primim, ei își fac
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ca un „nemulțumit” de regimul opresiv comunist... Și, remarcându-se în câteva înfruntări cu trupele de securitate le-a câștigat încrederea, atât lui Baltă cât și camarazilor săi. Cârțu a fost singurul, din grup, care-l privea pe sub sprâncene, cu neîncredere, și a vrut să-i spună căpitanului, în mai multe rânduri... „ - Gheorghiță, i-a spus Ion într-una din zile,.. eu nu cred în omul ăsta !”. Căpitanul Baltă și-a privit prietenul în ochi îndelung și a rămas pe gânduri
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
să poată să se bucure de trupul muritoarelor ce întruchipează obiectul poftelor lor. Oamenii, în schimb, trebuie să îndure metamorfozări dintre cele mai degradante atunci când îndrăznesc să aspire la vreo zeiță. Nu mi se pare că asta ar fi drept. Neîncredere Aleg de bună-voie să-i neglijez pe zei și susțin spontan inutilitatea lor. Nu-i pot acorda încredere cuiva care mă terorizează, fără ca, de altfel, să-mi ofere totuși minima șansă de catharsă. Zeul geților mă interesează întrucât este și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pentru atingerea scopurilor proprii. Dacă grupurile conviețuiesc într-un climat social competitiv partenerial, scopurile supraordonate pot reechilibra tensiunile inerente între in-grup și out-grup; însă dacă climatul social mai larg e caracterizat de experiența unor raporturi intergrupuri ostile, dușmănoase, bazate pe neîncredere și suspiciune, atunci promovarea unor scopuri supraordonate nu mai poate scoate din impasul agresivității reciproce grupurile aflate în contact. Agresivitatea însăși devine substitutul pentru ratare, cea mai "la îndemînă" în relația cu "celălalt diferit", prin consumarea căreia se poate masca
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nu este acceptabilă în anumite culturi asiatice, unde, de exemplu, o femeie poate menține contactul vizual numai cu soțul său. Astfel, printr-un cod de comunicare implicit activat, o femeie dintr-o cultură orientală va provoca confuzie, dacă nu chiar neîncredere, atunci cînd comunică cu un interlocutor din zona vestică. Un alt concept frecvent examinat este conceptul de "tipare de gîndire". Acestea pot fi rezumate ca fiind logice sau prelogice, inductive sau deductive, abstracte sau concrete și alfabetice sau analfabetice (Maletzke
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în valoare a resurselor individuale în realizarea de sine, dar într-un context social caracterizat de solidarizări comunitare deficitare (de unde și calificarea de "autarhic"), care refuză ideea de competiție loială între actori sociali ce se privesc reciproc cu suspiciune și neîncredere, acționează resentimentar și egoist, înțelegînd că oportunitățile sociale sînt arbitrare și imprevizibile, iar atunci cînd se ivesc, trebuie valorificate cu orice mijloace, inclusiv nonetice. într-o asemenea rețea de așteptări și conduite, regula socială (normativitatea) nu mai este transindividuală ("deasupra
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Astfel, de la funcționarul de la primărie sau de la ghișeul oficiului de pensii, ori vînzătorul de la prăvălie, pînă la omul politic de pe cea mai înaltă treaptă în stat, "celălalt instituțional" nu este pentru "român", de cele mai multe ori, decît o continuă sursă de neîncredere, suspiciune și necazuri. Mai mereu, raportul bilateral se stabilește răsturnat, între cetățeanul de rînd "plecat", care "îl deranjează" pe vînzător sau funcționar, căruia trebuie să-i cîștige bunăvoința, și nu dinspre un angajat al statului pus în slujba cetățeanului. Iată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Leung, Bond, 2004; Bond, Leung, 2010). Cinismul social exprimă o viziune negativă asupra naturii umane, în mod special ca fiind ușor coruptibilă de putere, însoțită de o privire asupra lumii încărcată de erori și prejudecăți în raport cu anumite grupuri sociale, de neîncredere în instituțiile sociale, de desconsiderare a mijloacelor etice prin care se realizează un scop și de evaluare a evenimentelor sociale ca avînd în general implicații negative. Persoanele care prezintă un nivel înalt al cinismului social se așteaptă la rezultate descurajatoare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de asistențialism, duplicitate și neimplicare. Așa cum am subliniat, rezultatele indică un scor foarte pronunțat al cinismului social. Perspectiva "cinică" pare a fi prevalentă în lumea contemporană și în alte eșantioane naționale (Leung și Bond, 2006), dar tendința caracterizată de o neîncredere sporită interpersonală și interinstituțională este atestată convingător îndeosebi în țările cu o moștenire totalitară, așa cum indică studiile centrate pe tema capitalului social (Sandu, 2003). Astfel, scorurile ridicate la cinism social își pot găsi o explicație în lungile decade de comunism
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
studiile centrate pe tema capitalului social (Sandu, 2003). Astfel, scorurile ridicate la cinism social își pot găsi o explicație în lungile decade de comunism, în care rolul autorității formale era unul extrem de punitiv, instituit într-un climat de teamă și neîncredere generalizată. în logica totalitară, atitudinea submisivă față de autoritate (în plan public) și resentimentară (în plan privat), deresponsabilizantă și plină de suspiciune reciprocă constituie mai degrabă regula decît excepția gramaticilor relaționale interpersonale. Transmis intergenerațional (Gavreliuc, Gavreliuc, Cîmpean, 2009), cinismul relațional conduce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai penetranți agenți socializatori care pot reconfigura consistent tiparele relaționale și atitudinale ale tinerilor, înregistrează scoruri atît de ridicate ale cinismului social este o expresie a întinderii și gravității acestui simptom de patologie socială. Multe din speciile comportamentale caracterizate de neîncredere instituțională și interpersonală, fatalism public și autism social românesc de astăzi își află explicația și în această raportare duplicitară și instrumentală la "celălalt" necunoscut, achiziționată după lungi decenii de supunere consimțită tacit și de dezangajare "adaptativă". Totodată, pregnanța colectivismului în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este mai pronunțată. Astfel, personajul sociologic majoritar din mediul educațional se arată a fi angajat în relații manipulative (corelația între cinism social și Mach este r = +0,41, p < 0,01), încărcate de suspiciune, ca o altă expresie indirectă a neîncrederii generalizate asumate. Corelația pozitivă dintre automonitorizare și cinism social (r = +0,29, p < 0,01) ilustrează o altă fațetă duplicitară, care nu se mai exprimă doar față de "celălalt" (ca în cazul machiavelismului), ci și față de sine. Centrarea pe deschiderea de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
țările postcomuniste. Lumea Europei Centrale și de Sud-Est este teritoriul geopolitic și social în care cele mai adînci legături interpersonale erau îndeaproape supravegheate și puteau reprezenta o sursă pentru șantaj din partea puterii comuniste, care întreținea o atmosferă de teamă și neîncredere în semeni. într-un spațiu social-politic dislocat la mijlocul secolului XX de la cursul firesc de evoluție, procesele interpersonale cele mai intime au cunoscut distorsiuni dramatice. Aici, autodezvăluirea a dobîndit semnificații aparte, căci dincolo de beneficiile unanim recunoscute ale scoaterii la lumină a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
convingerilor politice. Rezultatul nu este foarte surprinzător dacă ținem cont de faptul că viața politică a acestor trei țări este dominată de bărbați (Buckley, 1992). Dincolo de mutațiile benefice înspre deschidere interpersonală, studiul citat mai evidențiază prevalența unei puternice moșteniri a neîncrederii în alteritate și a unei duplicități expresive remanente dăunătoare, care conduce la ruptura dintre gînd, vorbă și faptă (Goodwin et al., 1999). O refacere structurală care să conducă la o "integrare sănătoasă în Europa" s-ar cuveni să fie, așadar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
-mi caracterul. Am învățat mergând pe munte să nu mă plâng, să-mi duc singură povara, să nu devin eu o povară pentru alții, să respect natura și pe ceilalți, dar mai presus de toate, să trec dincolo de oboseală, durere, neîncredere sau frică și să merg până la capăt, să nu abandonez, să nu mă întorc din drum. Am fost împreună cu părinții mei pe munte până când am intrat la liceu, după care am continuat să merg împreună cu prieteni sau cu colegii mei
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
puțin, nu am fost un privilegiat din acest punct de vedere; o singură excepție a fost soacra mea, femeie de origine de la țară, foarte muncitoare, obișnuită cu rolul de casnică, dar și de stăpână a casei, care a manifestat mereu neîncredere la propunerea mea de a mă ocupa măcar în parte (voiam astfel să-mi "salvez conștiința") de treburile domestice. Desigur, curățenia în casă a trebuit să o fac uneori eu pentru mama mea (când era în vârstă), pentru fiica mea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]