6,174 matches
-
și ne îndeamnă la mântuire, luând asupra Lui acest început, chiar dacă bunăvoința aceasta a sădit-o El sau constată că a pornit prin încercarea noastră. Cassian argumentează prin ideea că în om rămâne întotdeauna liberul arbitru, care poate sau să neglijeze sau să iubească harul lui Dumnezeu (Păstorul lui Herma, VIII,17). Astfel, omul se naște cu închinarea către ziditorul său și își află împlinirea în colaborarea desăvârșită a funcțiilor sufletești, (chipul lui Dumnezeu în om), cu harul, cu scopul de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
anul civil sau calendaristic, adoptat în anul 45 înainte de Hristos, avea 365 de zile. Pentru ca diferența de 5 ore, 48 minute și aproape 46 de secunde cu care acesta era mai scurt decât anul solar sau astronomic să nu fie neglijate, Sosigene s-a văzut nevoit să adauge câte o zi la sfârșitul fiecărui ciclu de patru ani. Este vorba de așanumitul an bisect, mijloc de restabilire a echivalenței dintre cele două noțiuni întrebuințate, „calendaristică” și „astronomică”. O dată cu numărul de 12
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
La începutul secolului al IV-lea, înaintea ținerii Sinodului I ecumenic, apare posibilitatea îndreptării calendarului iudaic, prin tabela pascală rămasă de la conciliabulul din Filipopole. Din ea se vede că s-a încercat reglementarea datei Pashăi, în cadrul ciclului de 19 ani, neglijându-se prescripțiile legale de mai înainte. „Această reformă strică și calendarului iudaic și computului pascal creștin” prin sărbătorirea înaintea echinocțiului și chiar prin mutarea Pashăi mai târziu decât 14 nisan. O altă încercare de stabilizare calendaristică evreiască a fost și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
la 1 septembrie, aceasta însemna să se evite ca extinderile succesive deja realizate și cele viitoare să nu golească de sens construcția europeană și să n-o devieze spre o simplă cooperare interstatală. Economia în slujba omului Creștin-democrații nu au neglijat problemele economice. Concepțiile și politicile lor și-au găsit sprijin în doctrina socială a Bisericii preluată din enciclicile care furnizau principii de politică economică și în catolicismul social, care a fost mult mai atent cu aceste probleme decît s-a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de inspirație creștină a fost în general slabă din 1945 și pînă în prezent. Mai mult, evoluțiile cronologice sînt vizibile, mai ales în Franța, dar și la modul general, mergînd în sensul liberalismului, iar dezbaterile interne nu au fost de neglijat: este suficient să amintim criticile virulente ale lui Giuseppe Dossetti și ale prietenilor acestuia la Congresul DCI de la Veneția din 1949, împotriva politicii lui De Gasperi, de fapt a liniei "liberaliste" a lui Einaudi, Dossetti cerînd aplicarea "programului social" catolic
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1986, și Émile POULAT, Liberté/ Laïcité. La guerre des deux France et le principe de modernité, Paris, Cujas, 1987, 439 p. Despre origini, Jean-Baptiste DUROSELLE, Les débuts du catholicisme social en France, Paris, PUF, 1951, 787 p., fără a-l neglija pe Jacques GADILLE (dir.), Les catholiques libéraux au XIXe siècle, Grenoble, PUG, 1974, 595 p., sau pe Marcel PRÉLOT, Le libéralisme catholique, Paris, A.Colin, 1969, 480 p. Lucrările diferitelor colocvii organizate la Lille, Lyon și Bordeaux cu ocazia centenarului
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
se fac, care să nu fi fost făcut și să nu dureze în El și prin El”. (Sf. Atanasie cel Mare, Cuvânt împotriva elinilor, XLII, în PSB, vol. 15, p. 79) „La Dumnezeu nimic nu-i neprevăzut, nimic nu-i neglijat. Pe toate le privește cu ochiul cel neadormit. Este de față lângă toți și lângă toate, dând mântuire fiecăruia. Dacă Dumnezeu n-a lăsat pe ariciul de mare în afara privirii Sale, nu va supraveghea, oare, pe cele ale tale?” (Sf.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pentru oricine că amândouă aceste alternative ascund în sine un lucru nebunesc și nelegiuit. Căci nu se potrivește nici să spui că Dumnezeu a înaintat de la neputință la putință, dar nici că, având putința s-o facă, totuși ar fi neglijat ori ar fi amânat să nască Înțelepciunea! Acesta-i temeiul pentru care, din clipa în care L-am cunoscut pe Dumnezeu, L-am cunoscut ca Tată al Fiului Său cel Unul născut, căci Fiul S-a născut din Tatăl și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
atunci, al domnului Colonel Cioară, imediat după decembrie 1989 (după Revoluție), la arhiva armatei s-a găsit exact aceeași listă, echivalentă nominal cu cele 124 de nume și gradul militar menționat alăturat al acestor ostași căzuți la datorie. Astfel, am neglijat toate celelalte lucrări ale bisericii, grav avariată și deteriorată, atât în corpul clădirii, dar, mai ales, la acoperiș, și am purces la drum spre Oradea și Simeria, unde am comandat două plăci de marmură foarte mari, pe care li s-
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sângele onorează această țară."77 Pe 3 ianuarie 1878, Eminescu amintește partidului de guvernământ că ideea independenței României a fost pusă întâia oară de conservatori, în anii 1870-1871, dar nu prin război, ci prin tratative comerciale și politice, fără a neglija întărirea armatei care combătea acum pe front. Poetul le amintește liberalilor că, pe atunci, se împotriveau ideii de independență: "ei au combătut cheltuielile pentru armată, concentrările și tot ce a făcut necesitatea din soldații de paradă de altădată armata de la
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
postfață, de Mihai Răzvan Ungureanu, Editura Adevărul, București, 2010). În imaginarul lui Neagu Djuvara, face prozeliți ideea moscovită că România și-a bătut joc de Basarabia, tratând-o ca pe un soi de "Siberie" în care erau trimiși cei pedepsiți, neglijându-se cvasitotal dezvoltarea provinciei după Marea Unire. România n-ar fi reparat drumurile, ar fi lăsat învățământul de izbeliște etc. " Sunt... replică un riguros cunoscător în materie, Ioan Adam exact tezele folclorului românofob de ieri și de azi. E întristător
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a fost întreruptă a reflectat cu folos asupra unora dintre problemele pe care le discutau la Cambridge. Studiul manuscrisului și discutarea lui cu Wittgenstein reprezintă pentru el o ocazie bine-venită de adâncire a preocupărilor pentru „filozofia tehnică“, pe care a neglijat-o o perioadă de timp. Cei doi prieteni s-au întâlnit în decembrie 1919, la Haga, consacrând șapte zile unei discuții intense asupra temelor abordate în manuscrisul lui Wittgenstein. Pe fundalul așteptărilor fiecăruia, impresiile lor finale au fost 330 GÂNDITORUL
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
unor filozofi antici și medievalise producea o supralicitare a raporturilor dintre structurile logice și cele ale limbii. Dar, dacă elementele principale în constituirea filozofiei limbii țin de această perspectivă interioară (Coșeriu are în vedere numai această perspectivă) nu se poate neglija faptul că raportările limbii la alte realități din sfera umanului au un rol însemnat în determinarea esenței și a modului ei de funcționare, oferind în plus viziunea corectă a unei entități ce există și se transformă o dată cu alte elemente ale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
metalingvistică se vor regăsi în orice sistem de gîndire, chiar dacă se pot folosi alți termeni pentru a le numi97. Din aceste motive, ele pot fi considerate funcțiile de bază ale limbii, iar cercetarea limbii din perspectivă filozofică nu le poate neglija. Cercetările recente întemeiază posibilitatea de a vorbi și despre o funcție pragmatică a limbii, care ar putea fi apreciată ca depășind cu mult limitele stabilite prin teoriile despre actele de vorbire. Nominația (funcția denominativă) Din perspectiva funcției denominative, limba este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sistemului în funcție de ea. În cazul limbii literare premoderne, cînd este specifică norma cutumiară, sistemul este cel care domină tradiția (el este anterior tradiției), dar tradiția rămîne dominanta normei, fiindcă norma este rezultatul tradiției manifestate în cadrul sistemului, această tradiție valorificînd sau neglijînd posibilitățile sistemului. În limbile literare moderne, tradiția este înlocuită de normare și, de aceea, norma este rezultatul actului de normare realizat în cadrele sistemului aflat și de data aceasta în condiția de anterioritate. Atît norma cutumiară a limbii literare, cît
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este norma istorică a limbii, diferită de norma legiferată (academică), rezultată din activitatea de normare (de cultivare a limbii) și impusă prin lucrările normative. Între cele două norme există o relație complexă, dar, în principiu, norma legiferată nu trebuie să neglijeze norma limbii. 27 Eugenio Coșeriu, Introducere în lingvistică, Editura Echinox, Cluj, l995, p. 57-58. 28 Sistem, normă și vorbire, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 96-98. 29 Pe care îl și citează, de altfel, la această discuție
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
VT) în urma creșterii prețului cu ∆P și a cantității cerute cu ∆Q este: ∆VT = (P + ∆P) ⋅ (Q + ∆Q) − P ⋅ Q = P ⋅ ∆Q + Q ⋅ ∆P + ∆P ⋅ ∆Q Pentru o modificare redusă a prețului și cantității cerute, termenul ∆P ⋅ ∆Q poate fi neglijat. Venitul marginal este: VM = ∆VT ∆Q = P ⋅ ∆Q + Q ⋅ ∆P ∆Q = P + Q ⋅ ∆P ∆Q Împărțind ambii membrii ai relației anterioare prin P, care este diferit de zero, obținem: VM = 1+ Q ⋅ ∆P = 1+ 1 e +1 = cp De aici
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
eficientă și preponderent liberală care să minimizeze sau chiar să elimine diferitele întârzieri, proceduri birocratice și alte costuri suplimentare pe care le poate genera substituirea importurilor. În acest fel, "prin aplicarea unei strategii de promovare a exporturilor nu poate fi neglijată piața mondială: aceasta funcționează ca un element de constrângere a comportamentelor economice, atât ale întreprinzătorilor cât și ale oficialilor guvernamentali, returnându-le acestora simultan rezultanta efectelor acțiunilor întreprinse, sub forma succesului sau eșecului politicilor implementate în vederea atingerii obiectivelor preconizate"27
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
o manieră arbitrară. Pierderea este minimă pentru y=yN. Ea se mărește când valorile variază, mai Întâi lent, apoi din ce În ce mai rapid, pe măsură ce ele se depărtează de valoarea țintă. Remarcă - se constată că industria occidentală este Întotdeauna focalizată pe respectarea toleranțelor, neglijând dispersia acestora În raport cu valoarea nominală fixată. Unul dintre atuurile Întreprinderilor nipone este că sunt tot mai interesate să respecte valorile fixate și să reducă progresiv dispersiile. Acum clienții vor Înțelege avantajul, deoarece produsele obținute sunt mai fiabile, deci mai sigure
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
Deși un mare număr de firme din Japonia și Asia de Sud-Est au asimilat deja sistemul MPT, posibilitatea de Îmbunătățire a activității manageriale prin utilizarea acestei metode a fost explorată, până În prezent, Într-o măsură redusă de țările europene dezvoltate, fiind chiar neglijată În SUA. Absența interesului american față de această metodă ar putea fi explicată prin puterea organizațiilor sindicale din această țară, care se opun cu vehemență ideii de transferare a sarcinilor de mentenanță personalului direct productiv. Conceptele metodei MPT sunt mai răspândite
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
Nicola¹. Autorul atrage atenția că alura curbelor ne ajută să facem diferite aprecieri asupra grupului cercetat. Dacă, de exemplu, alura curbei este ascendentă, Înseamnă că simpatiile se distribuie neuniform asupra unui segment al grupului, În timp ce restul elevilor este neglijat. Dacă alura este bimodală, Înseamnă că În interiorul grupului se disting două categorii de elevi - unii simpatizați intens de grup, alții mai puțin sau aproape deloc. În același mod se poate interpreta și distribuția celuilalt șir de indici, urmând ca
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
numai șase.) Joseph a cumpănit cu grijă: a luat în considerare salariul mediu din cele două state, speranța de viață, sistemul de învățământ (pentru copiii doriți), sistemul de sănătate, asigurările, impozitele și taxele. În calitatea sa de agricultor, n-a neglijat nici calitatea pământului din satul său și cel din satul Rahelei, localități despărțite doar de gardul cu sârmă electrificată întins pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri și lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
a scăpa de ei, fie lămurind părinții să-i mai țină un an acasă, să se maturizeze intelectual, fie pasându i altui coleg, în cazul că se face o echilibrare numerică a colectivelor de elevi sau, și mai grav, îi neglijează și-i lasă repetenți. Oricare ar fi procedeul folosit, este incorect. Nu-i consider învățători de elită pe cei care obțin rezultate foarte bune, lucrând numai cu copii aleși. Regretatul învățător emerit Gh. Sireteanu în îndelungata sa carieră de dascăl
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
este receptivitatea deosebită față de aprecierile adulților. De aceea, a nu ne interesa de ecourile sufletești provocate de notele pe care le punem și de atitudinile pe care acestea le determină înseamnă a face o treabă doar pe jumătate, însemnă a neglija, a minimaliza caracterul educativ formativ al notei. Dar ce se înțelege prin reacție afectivă, în ce constă ea? Cuvântul reacție înseamnă..."răspuns la o acțiune venită din afară, atitudine, manifestare". Când vorbim de reacția afectivă față de note ne referim la
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
numai lângă el cât timp își pregătește lecțiile. Seara, când mă întorc de la treburi, îl controlez și eu, încă o dată. Am observat că dacă nu-l supraveghem și nu-l controlăm permanent, își face lecțiile de mântuială sau chiar le neglijează. Acesta este singurul lucru care ne neliniștește puțin... însă suntem mulțumiți că roadele eforturilor noastre, ale părinților, se văd, băiatul ne aduce numai note bune". Din relatarea ultimului interlocutor reținem că fiul său nu se apucă de efectuarea temelor din
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]