5,657 matches
-
rugat Domnului, Dumnezeului său, și a zis: "Pentru ce să se aprindă, Doamne, mînia Ta împotriva poporului Tău, pe care l-ai scos din țara Egiptului cu mare putere și cu mînă tare? 12. Pentru ce să zică Egiptenii: "Spre nenorocirea lor i-a scos, ca să-i omoare prin munți, și ca să-i șteargă de pe fața pămîntului?" Întoarce-Te din iuțimea mîniei Tale și lasă-Te de răul acesta pe care vrei să-l faci poporului. 13. Adu-Ți aminte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de Sia. Elena, turburată de acea veste, pălise cu mâini moi și reci care tremurau. Cum Drăgănescu tocmai intra, înt-un elan neobicinuit și nemotivat, Elena se repezise spre el cu gest de brațe întinse. Neînțelegînd, descumpănit, Drăgănescu își închipuise o nenorocire, nu știuse care, și rămăsese cu mâinile în jos, sarbăd, pe când îl săgeta o arsură în piept și simțea bătăile inimii îndesite, apoi oprite parcă. Elena, fără contenență, neștiind ea singură ce a vrut, se întorsese lângă pian, de care
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
fără suava ei fată Coca-Aimee. Inseparabili de obicei, se simțeau stânjeniți de a nu fi în trei și cam izolați. Venise pentru că Lina era tot legată cu verișoara Lenora. Prințesa Ada, intrând, schimbase reflecții cu unul și cu altul despre nenorocire: -- O copilă! Mirată însă în fața catafalcului, o crescuse în vârstă puțin: - Numai 17 ani, zicea. Ada se oprise chiar în mijlocul bisericei și avea lângă ea pe Marcian, care se simțea astfel protejat împotriva lui însuși, de a se arăta acolo
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
se adăposteau ca fugăriți. Muzica le căzuse ca un rechizitoriu. Se întrebau mereu laolaltă în gânduri suspecte: Ei sunt care au ucis-o? și la orice mișcare a lui Rim se strămutau în umbra lui, complici nedezlipiți și spectri ai nenorocirii. Așa ascunși, scăpară de ceremonia rămasului bun de la Sia. De altfel, nimeni acum afară de preoți nu se mai ocupa de salutul de pe urmă. Odată ipnoza muzicei risipită, toți se strecurau lin spre ieșire. își reluau cu grabă bucuria zilei minunate
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
urîciuni, pentru că a făcut mai rău decît tot ce făcuseră înaintea lui Amoriții, și pentru că a făcut și pe Iuda să păcătuiască prin idolii lui, 12. iată ce zice Domnul, Dumnezeul lui Israel: Voi aduce peste Ierusalim și peste Iuda nenorociri care vor asurzi urechile oricui va auzi vorbindu-se de ele. 13. Voi întinde asupra Ierusalimului frînghia ca asupra Samariei și cumpăna ca asupra casei lui Ahab: și voi curăți Ierusalimul, ca o farfurie, care se curățește, și se răstoarnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
veșmintelor. Ea locuia la Ierusalim, în cealaltă mahala a cetății. După ce i-au vorbit, 15. ea le-a zis: "Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: "Spuneți omului care v-a trimis la mine: 16. "Așa vorbește Domnul: "Iată, voi trimite nenorociri asupra locului acestuia și asupra locuitorilor lui, după toate cuvintele Cărții, pe care a citit-o împăratul lui Iuda. 17. Pentru că M-au părăsit și au adus tămîie altor dumnezei, mîniindu-Mă prin toate lucrările mîinilor lor, mînia Mea s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
ți-ai sfîșiat hainele și ai plîns înaintea Mea și Eu am auzit, zice Domnul. 20. De aceea, iată, te voi adăuga la părinții tăi, vei fi adăugat în pace în mormîntul tău, și nu-ți vor vedea ochii toate nenorocirile pe care le voi aduce asupra locului acestuia." Ei au dus împăratului răspunsul acesta. $23 1. Împăratul Iosia a strîns la el pe toți bătrînii lui Iuda și ai Ierusalimului. 2. Apoi s-a suit în Casa Domnului, cu toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
dar și întoarcerea la matcă, fiindcă, ,,dorul de ai mei m-a biruit ca un uragan și m-am întors lângă țărâna părinților și nu m-am tânguit în durere și nu m-am pierdut în ceasul cel greu al nenorocirii, ci doar vorbele înțelepte le-am păstrat lângă inimă ca un talisman al neamului meu”. În ,,Mă întreb adeseori” face cinstirea țăranului român ca temelie a țării, aducând iarăși un pios omagiu cărturarilor din trecut, întrebându-se: ,,ce fel de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
totul a pornit la vale. Andrei apucă să se agațe de o creangă, furtuna aruncându-l în bătrânul arbre, poate, cel mai bătrân, din întreaga pădure, care se întindea pe acel meleag. Acolo a fost găsit, la două zile, după ce nenorocirea din noaptea cu pricina trecuse, și, oamenii, de prin împrejurimi, s-au mirat foarte tare, de norocul ce l-a avut, Cocorânză Andrei, să scape cu viață din acel atât de scurt, dar, atât de pustiitor potop.Ba, l-a
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
supus și atenției conducerii țării. Acum, se așteaptă, să se vadă ce se va întâmpla, dacă, evident, se va întâmpla ceva. Cei mai mulți au convingerea că nu se va întâmpla nimic. Ei, afirmă, cu dispreț: spânzurații cu spânzurații!; și nenorociții cu nenorocirile lor! Ce, ar dori, poate, cineva, să se întâmple ceva? Chiar, bună întrebarea: ce? Și de ce? Și pentru ce? FAMILIA DE BASME Nuța și Nuțu Rastel n-au avut copii. Au fost, afirmau unii, știri. Alții - că la început n-
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
geana pădurii rare, de margine de munte, soarele prinse a și face apariția, iar curentul văii, a zbârnâi, precum coarda unui zmeu imens. FRONT CONTRA FRONT Teritoriul României. Al doilea război mondial. Undeva, pe front. Un contra front. O mare nenorocire contra unei alte mari nenorociri. Că așa e să fie, când, turmele mulțimii sunt mânate, către acolo unde vor cârmacii lor temporari. Între firul aproape invizibil al apelor micului curs, față în față, la foarte mică distanță, liniile de atac
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de munte, soarele prinse a și face apariția, iar curentul văii, a zbârnâi, precum coarda unui zmeu imens. FRONT CONTRA FRONT Teritoriul României. Al doilea război mondial. Undeva, pe front. Un contra front. O mare nenorocire contra unei alte mari nenorociri. Că așa e să fie, când, turmele mulțimii sunt mânate, către acolo unde vor cârmacii lor temporari. Între firul aproape invizibil al apelor micului curs, față în față, la foarte mică distanță, liniile de atac ale armatelor în înfruntare. De
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
de vârf. Tata -oțelar; mama - contabilă de secție; fata - laborantă. Nu le-a trecut niciodată prin minte că li s-ar putea întâmpla ce li s-a întâmplat. A venit peste România cutremurul destrămării societății socialiste. Nu târziu, după debutul nenorocirii țării, a urmat nenorocirea oamenilor acesteia. Deci - și a celor trei. Un străinoi, după ce a mințit ordinar, că, intrarea combinatului metalurgic în patrimoniul său nu va însemna și vreo disponibilizare, în cârdășie cu reacționarii și cu hoții interni, a desființat
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
mama - contabilă de secție; fata - laborantă. Nu le-a trecut niciodată prin minte că li s-ar putea întâmpla ce li s-a întâmplat. A venit peste România cutremurul destrămării societății socialiste. Nu târziu, după debutul nenorocirii țării, a urmat nenorocirea oamenilor acesteia. Deci - și a celor trei. Un străinoi, după ce a mințit ordinar, că, intrarea combinatului metalurgic în patrimoniul său nu va însemna și vreo disponibilizare, în cârdășie cu reacționarii și cu hoții interni, a desființat, rând pe rând, secțiile
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
În comă profundă, a stat, aproape o sută de ore. Sub intensive intervenții ale specialiștilor în halate albe. Zadarnice, până în urmă cu câteva ore, au fost, toate eforturile! Zadarnice, și iar zadarnice! Acum, fericirea a plecat în cer. După ce marea nenorocire a survenit, s-au instituit comisii de anchetă, se pun întrebări, dintre care, una, este mai ucigătoare decât toate celelalte: de ce nu a spus, oare, că este atât de surmenată? De frica pierderii locului de muncă. De ce nu veți fi
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
distrugători de toată mâna; pentru acaparatori de bani și bunuri ale țării, ale altora -în special, ale celor fără dibăcie în a fura,în a-și însuși ce nu-i, ce n-a avut cum să fie, al lor, personal. Nenorocire - pentru oameni de tipul mătușii Alba. Mare nenorocire. Că, trecerea vieții,își pune amprenta, asupra persoanei,în mod natural, e una;însă, cu totul alta, e, când, te cheamă la conducere, și-ți spune: combinatul se duce pe apa sâmbetei
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
și bunuri ale țării, ale altora -în special, ale celor fără dibăcie în a fura,în a-și însuși ce nu-i, ce n-a avut cum să fie, al lor, personal. Nenorocire - pentru oameni de tipul mătușii Alba. Mare nenorocire. Că, trecerea vieții,își pune amprenta, asupra persoanei,în mod natural, e una;însă, cu totul alta, e, când, te cheamă la conducere, și-ți spune: combinatul se duce pe apa sâmbetei. N-avem, nu e cum să-i stăvilim
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
se întîmplă, chiar, să mă surprind că încep să fac diverse supoziții în privința motivelor care-l împing pe doctorul Luca să-și caute, în Julius, un confident, după ce cutreieră tavernele, sau în privința originii prafului adus de "vîntul din sud". Din nenorocire, nu am destulă energie ca să pot întreprinde ceva pe termen lung. Dar să revin la ce vreau. Să-mi pun ordine în amintiri? Poate că o s-o fac într-o zi, dacă mă voi bucura de răgazul necesar și voi
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
văzut la adăpost, dincolo de poarta șurii, am strigat, anunțînd-o pe mama că ardeau niște haine ale surorii mele. Ar fi ars, probabil, și casa dacă nu săreau vecinii, cu găleți cu apă. Nu mai țin minte ce am făcut în timp ce nenorocirea era, încă, pe cale să se producă. Probabil, am stat în grădină, îngrozit. Nu mai țin minte nici prin ce mijloace m-a determinat mama să revin în curte, când urmările isprăvii mele au fost înăbușite. Probabil, mi-a făgăduit că
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
a făcut aceasta, acestui pământ și acestei case? Și tot ei vor răspunde: Pentru că l-au abandonat pe Domnul Dumnezeul lor și au urmat zei străini și s-au închinat lor; iată de ce Domnul a adus asupra lor toată această nenorocire". Văzând hârtia, după slujba de dimineață, l-am căutat pe "fratele Martin". Eram furios. Răbdarea mea ajunsese la capăt. Nu aveam intenția să-l lovesc, dar mi-am pierdut cumpătul când mi-a zis din nou "fiu de cățea ". Atunci
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
S-a hotărât să treacă în aceeași noapte munții, să se ducă la o rudă îndepărtată ce se mutase în București și să aștepte acolo desfășurarea evenimentelor, însă bunicul l-a descurajat: "Și dacă nu-i decât un zvon?" Din nenorocire, însă, nu era doar un zvon. A doua zi, au venit în Lisa furgoane de la Făgăraș, căile de acces spre munte au fost barate, un plutonier mustăcios s-a așezat pe scaunul primarului cu registrele în față și toți bărbații
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
care citea în pat, ridica ochelarii de pe nas, pe la a cincizecea mătanie, zicîndu-i ironic (deși era epitrop la biserica ortodoxă), "Lasă-l, tu, că s-o fi culcat și el", îl certa, speriată că o asemenea blasfemie putea atrage vreo nenorocire asupra casei noastre. După ce-și termina mătăniile, adormea mai împăcată, căci orice îndoială reprezenta pentru ea, probabil, un păcat. Iarna, își instala războiul de țesut în casă și pregătea pânză de cânepă ori de bumbac, pentru nevoile noastre, fețe
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
ascuțite, care se înfigeau în tăcerea nopții ca niște pumnale. Când a ajuns la poartă, a auzit și cum pocneau crengile rododendronilor, lovindu-se unele de altele la fiecare rafală mai puternică, în vreme ce, neliniștitor de curat, cerul anunța, parcă, o nenorocire. 8. ― Ce s-a întîmplat cu Monseniorul? a vrut să afle Julius, a doua zi, când, în sfârșit, doctorul Luca a apărut. Bătrânul s-a prefăcut, însă, că nu l-a auzit. Și-a așezat bastonul lângă masă și s-
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
spusese, cândva, "fratelui Martin"; că nevoia de Dumnezeu este chiar Dumnezeu. După părerea bătrânului, absența lui Dumnezeu e suportabilă doar fiindcă e nesigură. ― Câtă vreme n-avem nici o certitudine că Dumnezeu nu există, suntem la adăpost. Îți dai seama ce nenorocire ar fi o dovadă că ne-am înșelat? Vroia să plece. În ultima clipă, însă, s-a răzgândit. ― Poate, ar trebui să-mi termin povestea. Cine știe câtă vreme te voi mai deranja cu prostiile mele. 10. ― În seara aceea, mirosea mai
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
atunci cînd taică-su a căzut la pat bolnav de cancer, tot palatul se Învîrtea În jurul camerei bolnavului, În afară de copiii lui, care nu trebuiau să-l vadă. Însă nu și Julius, era prea mic pentru a-și da seama de nenorocire și umbla destul de liber Încât să apară cînd te așteptai mai puțin, În pijamaua lui de mătase; se oprea cu spatele la infirmiera care moțăia, privind cum murea tatăl său, cum murea acel om elegant, bogat și chipeș. Julius nu putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]