7,995 matches
-
Articol de Raluca Ion și Diana Marcu. Ilustrație: Luca Florian Familiile în care există un bătăuș oferă în fiecare zi lumii care le înconjoară aceleași scene: lacrimi și sânge. Înjurături și urlete. Umilire și neputință. Apoi vânătăi pe obraz și guri mute. La început poate intervii. După care poate vrei să ajuți. În timp, începi să îți pui întrebări despre femeia care le suportă, care le trăiește zi de zi. „Dar de ce nu pleacă, odată
„M-a legat cu un lanț de picior și m-a scos pe stradă ca pe un cățeluș. Nu s-a băgat nimeni”. Până când moartea ne va despărți () [Corola-blog/BlogPost/338661_a_339990]
-
care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei. Articolul 233 Tâlhăria Furtul săvârșit prin întrebuințarea de violențe sau amenințări ori prin punerea victimei în stare de inconștiență sau neputință de a se apăra, precum și furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunii ori pentru ca făptuitorul să își asigure scăparea se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7
DECIZIA nr. 187 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299178]
-
acestei relații. Înzestrat de Creator cu aspirația spre comuniune, omul simte nevoia să comunice și altuia viața sa interioară. A dialoga cu altul despre lucruri exterioare, nu-l mulțumește, ci simte dorința de a-și comunica gândurile, sentimentele, înclinațiile sau neputințele sale interioare. Acest fapt implică și un efort deosebit atunci când prin spovedanie se înțelege nu destăinuirea a ceea ce este bun în ființa sa, ci dimpotrivă, descoperirea a ceea ce este negativ, a ceea ce constituie piedică, deficiență, neputință sau izvor al unor
DESPRE SFÂNTA TAINĂ A SPOVEDANIEI (MĂRTURISIRII) PRECUM ŞI DESPRE ROLUL, LOCUL ŞI ROSTUL PĂRINTELUI DUHOVNICESC ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI PROTOS. DR. NECTARIE PETRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 168 [Corola-blog/BlogPost/340240_a_341569]
-
gândurile, sentimentele, înclinațiile sau neputințele sale interioare. Acest fapt implică și un efort deosebit atunci când prin spovedanie se înțelege nu destăinuirea a ceea ce este bun în ființa sa, ci dimpotrivă, descoperirea a ceea ce este negativ, a ceea ce constituie piedică, deficiență, neputință sau izvor al unor fapte și gânduri rele” - potrivit afirmațiilor făcute de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, care amintește și de faptul că: „două sunt ispitele care îl opresc pe creștin de la spovedanie. Este vorba de rușinea și teama că păcatele
DESPRE SFÂNTA TAINĂ A SPOVEDANIEI (MĂRTURISIRII) PRECUM ŞI DESPRE ROLUL, LOCUL ŞI ROSTUL PĂRINTELUI DUHOVNICESC ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI PROTOS. DR. NECTARIE PETRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 168 [Corola-blog/BlogPost/340240_a_341569]
-
frică văzută, evident, ca mijloc de anulare completă a libertății de a fi - se clădește, din păcate, în acest moment, pe luxul maladiv al urii fățiș declarate în raport cu Celălalt - o expresie fidelă a catalogărilor de tot felul, dar și a neputinței interioare a individului de a-și recunoaște mizeria înfiptă în carnea propriului chip. Privind cu durere către controversata noastră istorie recent apusă, pare că lumina cenușie a contemporaneității încearcă, la rându-i, din răsputeri să acopere în totalitate urletul nestăvilit
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
hamleței, chiloței, maieuri, sosețele, prosoape, jucării..., toate cele de trebuință pentru un bebeluș și chiar mai mult. Emanuela fusese mai mult decât generoasă, din multe motive: ea nu avea copii, povestea fetiței îi trezise atât simțurile materne, dar și mila, neputința, revolta. În viziunea ei, un copil reprezintă un miracol și de miracole nu poți să-ți bați joc. După ce termină de aranjat lucrușoarele, cu sufletul îndoit de tristețe și păreri de rău pentru că trebuia să plece, merse lângă pătuț și
ÎN MÂNA DESTINULUI...(4) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340379_a_341708]
-
însuși responsabilităților care decurg din grija pentru conștiința turmei sale. Păstorul duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită de cuvioșie. Chipul preoțesc de neschimbat îl constrânge pe preot să se armonizeze cu multă luare aminte și atenție cu relațiile din obștea lui și
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI CENTENAR DE LA NAŞTEREA SA VREMELNICĂ ŞI PĂMÂNTEASCĂ ŞI A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/340402_a_341731]
-
când culegeai căințe În cântece de vânt pe vers de lacrimi-ploi. Nici n-ai văzut cum arde în ochii mei un far, Cascadele durerii veghind la țărm de mare, Și nici cum simfonia din mine curge iar Din chip de neputință, în chip de alinare ... Tu m-ai văzut, dar ... n-ai văzut aievea, Cum lunec înspre valuri tristețea unui gând Și n-ai văzut talazul spre mine cum venea, M-ai rătăcit în gheață, în gheață rămânând ... Ai încercat arome
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
tavă. și cu toate astea, mai bine să scormonim decât să ne lamentăm. copiii noștri se nasc curați ca niște îngeri dar sfârșesc cu caracterele contorsionate de noi, oamenii maturi. poartă cu ei stigmatul unei nedreptăți dar și al unei neputințe pe care le secotesc nedrepte. caută fericire dar întâmpină suferință. și cu cât învață mai mult, ajung să constate că știu mai puțin. că tot ce au învățat la școală seamănă cu o poveste frumoasă, prea frumoasă ca să fie adevărată
LIBERTATE VERSUS ANARHIE de ION UNTARU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340518_a_341847]
-
cuptor până s-a făcut scrum”. Abia atunci mi-am dat seama că personajele principale ale momentului nu fac neapărat obiectul vorbirii. Guvernul Grindeanu, Iordache, Dragnea și PSD-ul în forma lui de acum nu sunt decât un avatar al neputinței și frustrărilor cu care ne confruntam de atât de mulți ani. Guvernul ca întreg reprezintă grupurile alea de „băeți” cu mașini scumpe care îți vorbesc cu „boss”, dar nu știu să îl scrie, ai căror tați sunt înrădăcinați în funcții
Suntem manipulați de inculta națională () [Corola-blog/BlogPost/338256_a_339585]
-
întreg reprezintă grupurile alea de „băeți” cu mașini scumpe care îți vorbesc cu „boss”, dar nu știu să îl scrie, ai căror tați sunt înrădăcinați în funcții înalte care îi fac intangibili. Un astfel de avatar al frustrării născută din neputință este și ministrul Iordache care de la înălțimea calității lui de șef-de-secție-la-Caracal-devenit-ministru a repetat de 24 de ori „altă-ntrebare” pe același ton cu care o funcționară din primărie îți aruncă dosarul cu șină-n față și zice „următorul”. Tot el
Suntem manipulați de inculta națională () [Corola-blog/BlogPost/338256_a_339585]
-
și-a dat seama că și-a depășit intelectual, educațional și civic clasa politică și a decis să rămână în stradă nu doar pentru efecte imediate, dar pentru - în lipsa de un cuvânt mai bun - a răzbuna anii de frustrare și neputință. Clasa politică de acum care prin „aroganța puterii” cum a numit-o Judy Dempsy, întreține apetitul pentru protest, plătește o serie de facturi acumulate în mult timp. Și nu se poate achita printr-o demisie a unui ministru sau o
Suntem manipulați de inculta națională () [Corola-blog/BlogPost/338256_a_339585]
-
o analiză a sistemului de învățământ din România care pleacă de la cea mai importantă resursă din educație: oamenii. Vă veți întâlni marți cu un caz extrem, care a stârnit o uriașă emoție în spațiul public. Un caz care vorbește despre neputința unui sistem. ---- FOTOGRAFII REALIZATE DE DRAGOȘ SAVU Acest material a fost realizat în cadrul proiectului Bursele Superscrieri/BRD pe tema educație, sub egida Premiilor Superscrieri, non-ficțiuni care schimbă lumea. Competiția anuală Premiile Superscrieri este o inițiativa a Fundației Friends For Friends
Al treilea părinte () [Corola-blog/BlogPost/338268_a_339597]
-
lupți cu alcoolul pentru că el face parte din cultura noastră socială, nu există nuntă, înmormântare unde să nu existe. E greu pentru alcoolici să accepte că nu se mai poate să bea, absolut deloc! Oamenii își văd dependența ca pe neputință. Și asta cred că e de fapt cea mai mare provocare: să îi ajut să vadă peste neputința de a mai fi ca ceilalți. Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT) este o asociație non-guvernamentală și non-profit, înființată în
Îmi place să beau, dar sunt alcoolic? „E greu să te lupți cu alcoolul, face parte din cultura noastră socială, nu-i nuntă, înmormântare unde să nu existe...“ () [Corola-blog/BlogPost/338292_a_339621]
-
existe. E greu pentru alcoolici să accepte că nu se mai poate să bea, absolut deloc! Oamenii își văd dependența ca pe neputință. Și asta cred că e de fapt cea mai mare provocare: să îi ajut să vadă peste neputința de a mai fi ca ceilalți. Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor (ALIAT) este o asociație non-guvernamentală și non-profit, înființată în anul 1993 de specialiști în sănătate mintală, care activează în domeniul tratamentului abuzului și dependenței de alcool și
Îmi place să beau, dar sunt alcoolic? „E greu să te lupți cu alcoolul, face parte din cultura noastră socială, nu-i nuntă, înmormântare unde să nu existe...“ () [Corola-blog/BlogPost/338292_a_339621]
-
abilitate. I-am învățat să privească comportamentele copiilor dintr-o manieră diferită. Să le perceapă corect astfel încât să aibă niște instrumente adecvate care să le permit să gestioneze situațiile dificile apărute la clasă. Când nu reușesc să facă asta, pare neputința. Își zic: Sunt un eșec”. Atunci când un profesor nu reușește să își gestioneze corect propriile emoții, există riscul să și le descarce asupra copiilor pe care îi are în față. Un consilier școlar la două-trei școli Resursele pe care le
AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie () [Corola-blog/BlogPost/338315_a_339644]
-
sau eșecului. Sunt foarte mulți copii care plâng pentru că au luat o notă mică. Un om aflat într-o stare de epuizare psihică și emoțională nu are resurse și atunci nu le poate oferi copiilor lucrurile de care au nevoie. Neputința unui profesor se traduce într-o calitate slabă a predării. Într-o calitate slabă a relației pe care o stabilește cu elevii săi. Într-o calitate slabă a susținerii pe care o acordă celor mici. FOTOGRAFII REALIZATE DE DRAGOȘ SAVU
AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie () [Corola-blog/BlogPost/338315_a_339644]
-
înregistrată umilind în fața clasei un băiețel de șapte ani, e tratat de toată lumea drept o excepție nefericită. Așa și este, din punct de vedere statistic: intră în acea „marjă de eroare”, o fâșie subțire în spatele căreia sistemul de învățământ ascunde neputințe enorme și defecte de structură uriașe. Ce eșuăm să vedem e însă agresivitatea subterană, venită din toate direcțiile, care duce în final la astfel de excepții. Agresorii pot apărea din spatele catedrei, dar și din fața ei. Din bănci. De pe culoare. Vedem
Când AL TREILEA PĂRINTE devine victima elevilor. „Peste ani, mă întâlnesc cu ei pe stradă...” () [Corola-blog/BlogPost/338310_a_339639]
-
al violenței fizice sau verbale, din care fac parte profesori, elevi, părinți. Vorbim despre cazuri extreme, însă aceste cazuri își au rădăcinile în felul în care arată sistemul de învățământ astăzi. Sunt vârful ascuțit al unui iceberg de tensiune, nemulțumire, neputință. Excepții? Putem trata o cifră de dimensiunea 18.793 la capitolul "excepții"? Până când nu vom face, cu rigoare de cartograf, harta violenței școlare din România, ne va fi imposibil să ieșim basma curată, cu sufletele inacte - fie că suntem copii
Când AL TREILEA PĂRINTE devine victima elevilor. „Peste ani, mă întâlnesc cu ei pe stradă...” () [Corola-blog/BlogPost/338310_a_339639]
-
frică” E ciudat când stai pe loc. La protestele pentru Roșia Montană, parcă tot era ceva, că ne deplasam prin tot orașul; și aveai senzația că faci ceva concret. Îți depășeai oboseala mergând. La protestele astea ai o senzație de neputință. „Bun, am venit, și-acuma ce?!" E ciudat să fim acolo atât de mulți oameni care vrem un lucru de bun simț și tot ce putem face e sa stăm sau să strigăm ceva. Parcă iți vine să faci ceva
Artiștii sunt în stradă. „Succesul protestelor ar fi ca de-acum clasa politică să ne știe de frică”. #Rezist () [Corola-blog/BlogPost/338259_a_339588]
-
care și le atribuiau odinioară, obosiți să tot încerce, se diluează ca cerneala în apă în mulțimea celor cărora societatea le reduce personalitatea la mărimea unei particule minuscule. Scurgerea monotonă și invizibilă a anilor își pune și ea pecetea asupra neputinței multora de a găsi o armonie propice ființei, împingându-i, cu fiecare speranță terfelită de noianul unui joc potrivnic al circumstanțelor, să reclame și mai disperat dreptul la fericire, un drept care, rămas nesatisfăcut, le aprinde adesea în suflet flacăra unui
Femeia din fața blocului. Pornim în viață idealiști și sfârșim cinici () [Corola-blog/BlogPost/338326_a_339655]
-
să îi înțeleagă, să îi motiveze. Astfel ajung "să piardă clasa". Și nu este nevoie de mai mult de trei ore ca să pierzi o clasă. "Le forțăm mintea, iar ei în clasă au o stare de agitație, de plictis și neputință" Oana Moraru este profesoară de 20 de ani; a văzut cum s-au schimbat copiii în timp. „Peste tot în lume nivelul de stres - și anxietatea copiilor, în general - au crescut foarte mult. Sunt tot felul de studii care arată
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
zilele a învățat să asimileze informația vizual, spontan și interesant, în timp ce la școală mintea lui e cumva forțată să opereze cum operam noi pe vremuri. Le forțăm mintea, iar ei în clasă au o stare de agitație, de plictis și neputință, pentru că nu-și hrănesc nevoile. Starea asta de agitație și neputință și plictis se transmite profesorului. Care e învățat să-și gestioneze clasa ca pe vremuri. Cu catedra în față, cu relația asta pe verticală, cu autoritate. Iar acest lucru
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
la școală mintea lui e cumva forțată să opereze cum operam noi pe vremuri. Le forțăm mintea, iar ei în clasă au o stare de agitație, de plictis și neputință, pentru că nu-și hrănesc nevoile. Starea asta de agitație și neputință și plictis se transmite profesorului. Care e învățat să-și gestioneze clasa ca pe vremuri. Cu catedra în față, cu relația asta pe verticală, cu autoritate. Iar acest lucru nu funcționează. El resimte frustrarea copiilor, care este una naturală, simte
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]
-
ani modelează atitudinea profesorilor față de copiii noștri. Al treilea părinte, cel în mâinile căruia ne lăsăm copiii bună parte din zi, ani de-a rândul, e în suferință - și "sistemul" nu-l ajută deloc să se vindece. Dimpotrivă, îi osifică neputințele. Dimensiunile suferinței? Nu le știm. Ministerul Educației nu are date despre câți profesori suferă de stres cronic și nici nu derulează în prezent programe pentru gestionarea acestui fenomen. O serii de studii făcute în SUA arată că între 40 și
de la autoritatea pierdută în clasă la locul pierdut în lume. AL TREILEA PĂRINTE () [Corola-blog/BlogPost/338311_a_339640]