3,633 matches
-
să-mi aflu alte repere și pentru asta aveam nevoie de un alt decor. Unul în care eram nevoită să văd altceva decât țineau mortiș să vadă ochii mei zi de zi, obligându-mi mintea și inima să se lovească neputincioase de gratiile coliviei. În Siracuza, am luat-o, ușurel, către Ortigia, nu după hartă, ci după intuiție, ca și cum aș fi avut ca și corintinenii de odinioară, în drumul spre noua cetate, un îndemn din partea oracolului din Delfi. Nu aveam la
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
de trei zile. și constat că mi-e dor. Internetul a devenit o nevoie de la baza piramidei lui Maslow, pe care acesta nu a prevăzut-o. adierea mării și căldura soarelui. câteodată suntem prinși în capcana vieții și suntem prea neputincioși ca să ne opunem. o viață care pentru tine nu mai e așa simplă cum ar trebui să fie. descoperi în oameni și lași să fie dezvăluit ceea ce ei țin bine ascuns și asta determină, uneori, reacții nedorite din partea lor. În
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
mai important din istoria omenirii a despicat Timpul în două: înainte de HRISTOS și după HRISTOS. CREȘTINISMUL a fost, este și va fi VIAȚA și FERICIREA OMULUI. În decursul vremurilor Creștinismul a avut mulți și puternici dușmani, dar toți au rămas neputincioși ca în fața unei pietre de granit, deoarece PIATRA este HRISTOS. Astăzi, când vrăjmășia împotriva lui DUMNEZEU și indiferența față de învățătura Sa se multiplică sub nenumărate și insesizabile chipuri, este nevoie stringentă ca omul să lupte cu toate puterile lui împotriva
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
nu se mai pot înțelege cu el și nu se mai pot întări contra persoanelor care aspiră la putere. Forța limpedevăzătoare a persoanelor domnitoare și forța oarbă a poporului, dezbinate de noi, au pierdut orice importanță; despărțite, ele sunt tot atât de neputincioase ca și orbul fără bastonul său. Pentru a îndemna pe ambițioși să abuzeze de putere, noi am pus față în față toate forțele, dezvoltând toate înclinațiile lor liberale către independență... Noi am încurajat în scopul acesta orice întreprindere, am înarmat
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
care noi am semănat discordia. Trebuie să conducem educația societăților creștine în așa fel încât mâinile lor să cadă într-o neputință disperată înaintea fiecărei afaceri care va cere inițiativă. Sforțarea care se exercită sub regimul libertății fără limite este neputincioasă, pentru că se izbește de sforțările libere ale altuia. De aici nasc dureroase conflicte morale, dezamăgiri, insuccese. Vom obosi atât pe creștini de această libertate încât îi vom sili să ne ofere o putere internațională, a cărei alcătuire va fi în
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
pe elementele de fond, mai puțin pe detalii. Cred că așa s-au completat toată viața lor. Trecuți prin vitregiile războiului (domnul a trăit cu un picior nevindecat până la sfârșitul vieții), trecuți prin curba de sacrificiu, rămași singuri și cam neputincioși atunci când le pășeam pragul, familia dumnealor nea adoptat, adică ne-a înțeles neajunsurile materiale și sentimentale, aspirațiile spirituale... Cum noi nu aveam măcar un televizor, vizionam împreună seriale, întreceri sportive, singurele „distracții” ale momentului. Aveam, însă, timp să ascultăm din
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
care se răsvrătește.E o revoltă a firii contra societății împilatoare și abuzive.Violența teribilă a patimei lui Ion sau focul aprins de țăranii din Babaroaga, este aidoma stihiilor dezlățuite ale naturii, în fața cărora întocmirile temporale ale societății sunt complet neputincioase, fragile.Violența lui Ion, a țăranilor din Răscoala este aceea a naturii primitive.Eroii lui Rebreanu cunosc „greul pământului” și toate cercurile existențiale, în special cele ale erosului și posesiunii,care stau sub semnul sângelui. În monumentala sa Istorie a
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
să nu simți strânsa înrudire a acestor gânditori? Cum să nu vezi că toți se întâlnesc în acel ținut privilegiat și amar unde speranța nu-și mai are locul? Vreau să-mi fie explicat totul sau nimic, iar rațiunea e neputincioasă în fața acestui strigăt al inimii. Spiritul trezit de această exigență caută, dar nu găsește decât contradicții și nebunie. Ceea ce nu înțeleg e irațional. Și lumea e plina de iraționale. Ea însăși, de vreme ce nu-i înțeleg semnificația unică", nu-i decât
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
asupra ei. Voi analiza aici, și doar spre a exemplifica, numai câteva teme specifice lui Șestov și Kierkegaard. Dar Jaspers ne va oferi, până la caricatură, un exemplu tipic pentru această atitudine. Tot restul va deveni astfel mai limpede. Îl lăsăm neputincios să realizeze transcendentul, incapabil să sondeze adâncimea experienței și conștient de acest univers zdruncinat de eșec. Oare va merge mai departe sau măcar va trage concluziile acestui eșec? Dimpotrivă, el nu ne va aduce nimic nou. N-a aflat în
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Pentru el, lumea nu-i nici chiar atât de rațională și nici chiar atât de irațională: ea nu-i decât absurdă. Pentru Husserl rațiunea nu mai are, în cele din urmă, limite. Absurdul, dimpotrivă, îi fixează limitele, de vreme ce ea este neputincioasă să-i calmeze spaima. Kierkegaard, pe de altă parte, afirmă că o singură limită e de-ajuns pentru a o nega. Dar absurdul nu merge ațât de departe. Pentru el, această limită vizează doar ambițiile rațiunii. Tema iraționalului, așa cum este
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
speranța în izbândă? Muncitorul de azi îndeplinește în fiecare zi din viața lui aceeași muncă și destinul său nu-i mai puțin absurd. Dar el nu-i tragic, decât în acele rare momente când devine conștient. Sisif, proletar al zeilor, neputincios și revoltat, își cunoaște condiția mizerabilă în toată amploarea ei; la ea se gândește în timp ce coboară. Clarviziunea, care ar fi trebuit să constituie chinul său, îi desăvârșește victoria. Nu există destin care să nu poată fi depășit prin dispreț. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
un părinte, un cap de familie sau un șef care face același lucru. Dar cine îi învață pe părinți să fie părinți? Ei consideră educația dificilă numai atunci când copilul prezintă un comportament care pentru ei este inacceptabil. Atunci se simt neputincioși, supărați, iritați. Prinși de obligațiile vieții n-au timp sau nu-și fac timp pentru schimburi de sentimente și pentru „hrana afectivă” necesară copiilor lor. în ajutorul acestora se poate aduce din nou în prim plan premiza că nu există
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
aceea ea trebuie învățată atât din exeperiența înaintașilor cât, și mai ales, adaptată cerințelor timpului căruia aparții.Lumea contemporană este prea des scena violenței, aruncând o lumină sumbră asupra speranțelor în progresul omenirii.Prin mass media, publicul larg devine spectatorul neputincios, chiar ostatecul celor ce dau naștere sau proliferează conflictele. Educația nu a reușit până acum să remedieze această stare de lucruri. Există strategii educaționale în măsură să mijlocească evitarea conflictelor, soluționarea lor pe cale pașnică, prin cultivarea respectului față de semeni, față de
ARTA DE A FI PĂRINTE by Magda Paşca () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93079]
-
faze ale ciclului de viață familială, părinții sunt orientați de definițiile clasice ale parentalității și ale copilăriei: a fi părinte înseamnă a ști, a putea și, în ultimă instanță, a transmite Ia educa); a fi copil înseamnă a fi neștiutor, neputincios și, în consecință, a recepta Ia fi educat). Pe masura ce se înaintează în istoria familiei, însă, apropierea oricăruia dintre marcajele identitare implică redefiniri și construcții progresive, rezultate ale interferentei cotidiene a două tipuri de raționamente, una adultă și alta infantilă; căci
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaela Irina Morăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93080]
-
Helmut Kulbeik încearcă să treacă Zidul Berlinului. Surprinși de o patrulă, Kulbeik reușește totuși în tentativa sa, dar Flechter este rănit de un glonte. El se va zabate în agonie timp de o oră sub privirile a sute de martori neputincioși din Berlinul Occidental, și fără ca vreun grănicier din RDG să-i acorde cel mai mic ajutor. 21. Dacă regimurile comuniste și-au păzit cu strășnicie frontierele terestre pentru a-și împiedica concetățenii să fugă - martor: Zidul Berlinului -, le-a fost
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
stăpânesc mecanismele economiei de schimb. De aici, producerea de către om a unei imagini proprii care își îndeplinește dorințele nesatisfăcute și oferă o lume de compensație: pentru că omul este sărac și mărginit, Dumnezeu este bogat și nesfârșit și pentru că omul este neputincios, Dumnezeu este atotputernic. Religia ar fi astfel „conștiința răsturnată a lumii”. Din perspectiva lui Marx, religia deturnează cel mai adesea de la orice acțiune care are ca scop ruperea lanțurilor adevăratei opresiuni: sentimentul păcatului, simțul sacrificiului, acceptarea pedepsei îl înlănțuie pe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
postulează această absență a restricției ca pe un ideal al societății și o regulă de comportament pentru individ. Dar, în cele din urmă, filosofiile și sistemele politice care s-au bazat pe pofta și lupta pentru putere s-au dovedit neputincioase și autodistructive. Slăbiciunea lor demonstrează puterea tradiției occidentale ce caută dacă nu să elimine, cel puțin să reglementeze și să restrângă instinctul de putere care, altfel, fie ar destrăma societatea, fie ar lăsa viața și fericirea celor slabi pe seama voinței
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în sfera de influență a unuia dintre cei doi giganți a căror superioriate politică, economică și militară îi mențin în această sferă chiar și împotriva voinței lor. Astfel, nu întâmplător vorbim despre „sateliți” atunci când ne referim la aliații ezitanți și neputincioși ai adversarului. Astăzi, nici Statele Unite și nici Uniunea Sovietică nu au nevoie să fie tot timpul suspicioase, așa cum erau până și în timpul celui de-al doilea război mondial, de teamă că dezertarea unuia dintre aliații importanți va răsturna balanța puterii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Încercarea de a menține pacea la scară globală ar fi determinat un război pe scară globală 16. Astfel, calitatea de membru a unor mari puteri și lipsa acestei calități în cazul altor mari puteri au făcut ca Liga să fie neputincioasă în ceea ce privește menținerea păcii la nivel mondial. Faptul că nu toate marile puteri erau membre ale Ligii Națiunilor indică totodată și motivul fundamental pentru care eforturile politice britanice și franceze au eșuat în perioada interbelică. Politicile promovate de ambele țări erau
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
încercarea organizației de a influența și a controla satisfacția este limitată sau chiar imposibilă? Din moment ce factorii dispoziționali, considerați ca imuabili, sunt purtați de fiecare persoană, sunt aduși de oameni în organizație, înseamnă că organizația este mai mult sau mai puțin neputincioasă în fața lor. Abordarea dispozițională a avut, după cum afirma Muchinsky, consecințe în planul selecției personalului. Cei care lucreează în acest domeniu au început să-și pună diferite întrebări: Dacă selectăm oameni după aptitudini, de ce nu i-am selecta și după predispoziția
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
întreaga lume sunt îndreptate spre “ghicirea” (prognoza) locului, forței și timpul declanșării unei viitoare catastrofe, în regiunile periculoase ale globului, pentru alcătuirea unor prognoze pe termen scurt, mediu și lung. Din păcate, deocamdată, știința predicției cutremurelor de pământ este încă neputincioasă, iar aparatura și metodele geofizice și geochimice moderne nu justifică speranțele care li se atribuie. Dacă astronomii pot prezice eclipsele de Lună și de Soare cu o precizie de fracțiuni de secundă, seismologii nu pot prognoza cutremurele, fiind încă “fataliste
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
american, ci legislatorul. În sens invers, puțin mai târziu, francezii au acordat o importanță sporită preambulului la Constituția din 1958, Încorporându-l În Constituția propriu-zisă. Au dispus astfel de „un aparat de referință fără de care orice control al constituționalității este neputincios” (Roussillon, 1991, p. 48). Lacorne poate conchide acum că „o țară vestită pentru legicentrismul său și pentru tradiția sa rousseauistă s-a transformat Încetul cu Încetul Într-un stat de drept, În care se recunoaște În sfârșit că «legea votată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
interdicția, de a emigra și, În același timp, Îi obligă pe evrei să trăiască meschin sau de-a dreptul mizerabil În ghetouri. Asasinarea lui Alexandru al II-lea, În martie 1881, va declanșa un val de pogromuri asupra unei comunități neputincioase și care Începe să-și dea seama de urgența necesității de a-și găsi un tărâm de refugiu. Figura marcantă a presionismului este nimeni altul decât Lev Pinsker (1821-1891), medic la Odessa. La Început a fost favorabil integrării În societatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de muncă să fie prăvăliți bolovani și stânci ale nesimțirii, cruzimii și ipocriziei. Estimp, lumea politică din Absurdistan dezbate înfrigurată o întrebare fundamentală: cine a bătut recordul la mită depășind baremul de 6 milioane de lire sterline? Cine? Scârbit și neputincios, Codruț 10 iunie 2006 La colocviu (sau viața de intelectual de Bucarest): - amabilități inutile; - bârfe, multe bârfe; - priviri încrucișate cruciș sau mieros; - amante de profesori cu mici comunicări științifice; - diletanți, dilematici; - costume sărace, pantofi ponosiți (românii); - costume de lux, pantofi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
să-și închidă neprețuitele telefoane mobile, evident, nu au făcut-o. Ușa scârțâia groaznic, iar într-o cameră alăturată niște muncitori dădeau vârtos cu ciocanul. Când li s-a poruncit de către primar să închidă naibii ușa au dat din umeri neputincioși, căci scoseseră ușa din balamale. 4. La finalul fiecărui seminar, echipa bucureșteană avea grijă să strângă grijulie toate alunele, toate jumătățile de sticle de suc rămase, toți biscuițeii și covrigeii. Boală de bugetar. Codruț 28 iulie 2006 Cher ami, „Orașul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]