4,111 matches
-
Țării Nisipurilor; în inima deșertului n-a mai fost. Și acum mergea de atâtea zile și toate zilele erau la fel, numai cu mări de nisip și cu valuri de nisip, a cărui fierbințeală era ca a cuptorului de ars oale, și cu un drum nesfârșit pe care nu-l vedea nimeni pe pământ și numai sclavul negru Auta îl vedea în cer. Nopțile erau reci, și păturile cărate pe tauri ziua păreau batjocură vrednică de lepădat în nisip, iar noaptea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și nu-mi mai este frică să-ți spun că minți! Norocul ți-l aduc zeii fără să te vestească. Tu știi cum ne-au învățat bătrânii noștri să spunem: pe omul fără noroc poți să-l pui într-o oală cu unt și rămâne flămând, iar omul norocos se înavuțește chiar vânzând apă pe malul râului... - Astea sunt vorbe goale: norocul nostru l-a ars ochiul zeului cu raza lui din întîia noapte când ne-a privit! strigă Tela cu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
fecioarei pe care soldații o aduceau acum iubitului ei. CAPITOLUL VII Sclavii erau aleși. Rămâneau numai cei neputincioși, puțini, și viața lor fusese cruțată. În jurul câtorva scribi stăteau adunate mulțimi de robi, așteptând fiecare să fie înscris pe cioburi de oale. Femeile erau socotite un prisos sau un hatâr și nu erau înscrise. Hrană avea să li se dea numai bărbaților, după cum hotărâse Puarem. Ei n-aveau decât să și-o împartă cu femeile de care nu s-au putut despărți
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
rostească deslușit și rar cuvintele atlante. Sclavul văzu că străinul le învață ușor și le ține minte, însă el însuși le uita pe cele străine. Îi păru rău că n-are o bucată de papirus, ori măcar un ciob de oală și un os de pește, cum avea totdeauna când învăța limbile străinilor pământeni. Gîndindu-se că poate stăpânii turnului vor fi având ceva asemănător, făcu la noroc semn că ar vrea să scrie. Unul dintre ei întîi îl privi mirat, apoi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
aflați câte măsuri de grâu s-au pierdut cu totul. Eu n-am putut să aflu, m-am încurcat... - și copilul începu să plângă din nou. Auta îi ceru ceva de scris. Copilul scoase din sac un ciob curat de oală de lut și o pietricică ascuțită. Auta se așeză pe vine lângă el și-i arătă cum să socotească, spunîndu-i la urmă: - Du-te înapoi la școală și Spune-i că s-au pierdut șaisprezece mii opt sute șapte măsuri de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
iar averea niciodată nu s-a lipit de mine. Așa că ori acolo, ori aici... - Și din ce te hrănești? Omul din Babilon începu să rîdă: - Vând înțelepciune cui vrea s-o cumpere. Numai că marfa mea e mai ieftină decât oalele de pământ nears... Când am răgaz, scornesc cântece sau povești și răgaz am totdeauna. - Și astea se vînd? - Nu prea. Dar lumea care le ascultă îmi dă de mâncare, uneori îmi dă și câte un veșmânt. - Atunci ne-am adunat
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
urmărit de viziunile tenebre pe când se „reeduca" în lagărele de exterminare de la Canal și-și vede părinții întorcându-se încet de la mormântul lor, „înfrigurați în haine cenușii", prinde o idee într-o groapă cu lei și o aruncă într-o oală cu vin, mai face câte un chef cu vin de Burdusaci, satul său natal. O clipă și-l ia conviv pe Mihai Ursachi pentru a-i citi la ureche cum: „învălurau cu chiot băutura/Holtei pizmași albiți în țintirim/ Și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93055]
-
Da s-o vezi pe ea: un hoit Împuțit deghizat În oaie. Aproape că-mi pare rău pentru bătrânul Gus. Nu-ți folosește la nimisai cea mai mare și mai groasă lingură din bucătărie daco folosești numa samesteci n aceeași oală veche și mucegăită cu supă care de multă vreme ancetasă fiarbă. Așa grăit-a Bruce Robertson. Oricum, vedem ce mai ie printr-un bar care se deschide dimineață În Leith. O parte a barului e plină de polițai din sediul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
nu creează un stil precum clasicismul sau barocul, asimilabil fantasticului sau onirismului și pe care l-ar ilustra artiști ca Hieronymus Bosch, Gustave Moreau, Monsù Desiderio sau Chirico. Dimpotrivă, radicala subordonare a plasticii față de practic definește momentul magic al imaginii. Oalele vrăjitoarelor și monștrii cu cap de pasăre îl vor rechema zadarnic la viață. La fel de zadarnic precum invocările unor Swedenborg, Lavater sau chiar Novalis. Baudelaire spunea că "imaginația [...] e înrudită în mod real cu infinitul"*. Fără îndoială cu condiția să ținem
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
inutilă. "Aurul este bun pentru statuia Atenei, dar ca să învârți în supă o lingură de lemn va fi mai frumoasă decât una de aur." Autorul acestui excelent aforism este adevăratul părinte al funcționalismului, primul teoretician cunoscut al designului industrial, avocatul oalelor, Socrate. Form follows function ar fi sloganul cel mai fidel gândirii acestor oameni pentru care tot ce e util e frumos (în contrast cu susținătorii artei pentru artă din secolul al XIX-lea, pentru care "tot ce e util e urât"). Dacă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sunt Asterix și Obelix, în situația în care ating, în același timp, o plita caldă. Ambii vor resimți căldură, deși este posibil ca Asterix să o resimță ca fiind mai caldă decât Obelix, care, fiind scăpat când era mic în oală cu poțiune mă gică, are o rezistență crescută la factorii externi. Miezul informațional al speciei, forma căldurii, este aceeași, rămâne neschimbată, insă felul în care cele două personaje le receptează și le resimt diferă. Ultima trăsătură a realismului din cadrul modelului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ar fi adăugat sufixul slav -ova (asemenea formații hibride nu prea există). Nu are mari șanse nici apropierea de apelativul romînesc „fabulos“ vîrciolog (> vîrciorog), chiar dacă fonetic nu prezintă dificultăți mari. În schimb, un sl. vrčarǐ, „olar“ (derivat de la sl. vrč, „oală“) ai cărui urmași se găsesc în limbile slave din jurul teritoriului romînesc: scr. vrč, vrča, bg. vrăčva, sloven. vrč, vrč cu sensuri apropiate - „oală“, „urcior“) este acceptabil ca bază a toponimului Vîrciorova. De la această bază s-a putut forma un adjectiv
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vîrciorog), chiar dacă fonetic nu prezintă dificultăți mari. În schimb, un sl. vrčarǐ, „olar“ (derivat de la sl. vrč, „oală“) ai cărui urmași se găsesc în limbile slave din jurul teritoriului romînesc: scr. vrč, vrča, bg. vrăčva, sloven. vrč, vrč cu sensuri apropiate - „oală“, „urcior“) este acceptabil ca bază a toponimului Vîrciorova. De la această bază s-a putut forma un adjectiv posesiv slav în -ov, Vrčarevo, Vrčareva, atașat inițial unui substantiv ca dolina „vale“, care ar fi putut evolua în limba romînă la *Vîrcerova
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
hotar etc. Slava a pierdut miezul lichid în zem, iar vgr. în gaia, ge, pe care îl păstrează lat. villa „câmp, așezare, sălaș”, rom. glie, magh. föld „pământ”, apoi lat. ille „acela”, rom. ăla, la, lat. illa „pe acolo”, olla „oală (de lut)”, ora „limită, extremitate, regiune, țară, cerul”, cuman. alan „ib.” etc. Alte exemple: Mână. Este dat de dicționare ca fiind la origine lat. manus, de unde nu poate rezulta nici felul cum acest cuvânt s-a integrat în limba română
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
aromele dulci și sărate, pentru a schimba gustul primar al alimentului. Iată cum se gătea un cocor (rețeta apare în lucrarea De re coquinaria a lui Marcus Gavius Apicius, 25 î.Cr.-37 d.Cr.): pasărea curățată se fierbea înăbușit într-o oală de pământ, cu apă, sare și mărar; apoi era mutată într-un alt vas, în care se rumenea în ulei, după care se stropea cu garum. Când era aproape gata, se stropea și cu vin îndulcit cu miere, apoi cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
din porumb se făceau „cocături“, anume alivencele. „Se fac din făină de păpușoi cernută prin sâtă deasă, amestecând și puțină făină de grâu [amesteca cine avea, n.n.]. Făina de păpușoi se opărește cu lapte, apoi se pune smântână, unt, o oală de chișleag scopt sau brânză, se pune mărunt tocat: marari, harpacică și știr roșu și se amestecă înlăuntru să dea gust; se toarnă cu lingura pe frunze și se coc în cuptor“ (E. Niculiță-Voronca). Promovate în bucătăria târgoveață grație grecilor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
palatului, importanța acordată mesei era covârșitoare: bucătăresele otomane trebuiau să cunoască și să poată pregăti 27 de feluri de pilaf! Arta culinară a influențat până și structura militară a imperiului; de pildă, comandanții regimentelor de ieniceri se numeau „ciorbagii“, iar oala uriașă în care se făcea pilaful fiecărui regiment avea o semnificație specială: când ienicerii protestau împotriva Marelui Vizir și i doreau capul, ei răsturnau în mod simbolic oala de pilaf. Chiar și în Turcia modernă, expresia „a răsturna oala“ însemna
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a imperiului; de pildă, comandanții regimentelor de ieniceri se numeau „ciorbagii“, iar oala uriașă în care se făcea pilaful fiecărui regiment avea o semnificație specială: când ienicerii protestau împotriva Marelui Vizir și i doreau capul, ei răsturnau în mod simbolic oala de pilaf. Chiar și în Turcia modernă, expresia „a răsturna oala“ însemna rebeliune militară. Procedeul răsturnării oalelor era bine împământenit și la noi; el este pomenit de către Radu Rosetti în Amintiri din prima tinerețe: atunci când Carol I a fost primit
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
iar oala uriașă în care se făcea pilaful fiecărui regiment avea o semnificație specială: când ienicerii protestau împotriva Marelui Vizir și i doreau capul, ei răsturnau în mod simbolic oala de pilaf. Chiar și în Turcia modernă, expresia „a răsturna oala“ însemna rebeliune militară. Procedeul răsturnării oalelor era bine împământenit și la noi; el este pomenit de către Radu Rosetti în Amintiri din prima tinerețe: atunci când Carol I a fost primit la Căiuți, moșie a familiei Rosetti, a apărut o problemă culinară
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
făcea pilaful fiecărui regiment avea o semnificație specială: când ienicerii protestau împotriva Marelui Vizir și i doreau capul, ei răsturnau în mod simbolic oala de pilaf. Chiar și în Turcia modernă, expresia „a răsturna oala“ însemna rebeliune militară. Procedeul răsturnării oalelor era bine împământenit și la noi; el este pomenit de către Radu Rosetti în Amintiri din prima tinerețe: atunci când Carol I a fost primit la Căiuți, moșie a familiei Rosetti, a apărut o problemă culinară serioasă, pentru că „bucătarul țigan, supărându-se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Din când în când, se îndepărtează spuma formată la suprafață. Se scoate carnea din supă și se taie fâșii sau cubulețe. Separat, se amestecă într-un castron câteva linguri de supă cu toată cantitatea de făină și se toarnă în oala cu supă, amestecând permanent. Se fierbe încă 15 minute, apoi se adaugă carnea de burtă. Alături de această ciorbă se servește oțet amestecat cu mujdei de usturoi și unt amestecat cu boia de ardei. 500 g burtă (de vițel sau de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ardei. 500 g burtă (de vițel sau de miel) 1 lingură sare 1 ceșcuță oțet 1/2 linguriță boia de ardei 1/2 pahar făină 2 linguri unt 3 căței de usturoi ȘCHEMBE CIORBA (Ciorbă bulgărească de burtă) Într-o oală mare, ceapa și ardeiul se călesc în unt. Se presară treptat făină, se amestecă permanent și apoi se adaugă pasta de roșii. Se taie burta în fâșii subțiri și se adaugă în cratiță, împreună cu supa de vită, sarea, măghiranul și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în unt. Se presară treptat făină, se amestecă permanent și apoi se adaugă pasta de roșii. Se taie burta în fâșii subțiri și se adaugă în cratiță, împreună cu supa de vită, sarea, măghiranul și frunza de dafin. Se acoperă parțial oala și se fierbe la foc mic timp de 30 de minute. Se scoate frunza de dafin. Separat, într-un castron se amestecă pătrunjelul cu usturoiul pisat și cașcavalul. Compoziția se presară în fiecare farfurie cu ciorbă de burtă. 700 g
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cățel de usturoi pisat 300 g cașcaval ras PATSAS Grecia Se spală și se curăță bine burta; împreună cu ciolanele de miel, se opărește în apă clocotită, apoi se lasă la răcit. Se taie burta mărunt și se pune într-o oală mare, împreună cu ciolanele; se acoperă cu multă apă și se fierbe totul în clocote, îndepărtându-se periodic spuma. Se reduce flacăra. Se adaugă usturoiul și se continuă fierberea timp de 1-2 ore; spre final, se adaugă puțină sare grunjoasă. Se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
împreună cu ciolanele; se acoperă cu multă apă și se fierbe totul în clocote, îndepărtându-se periodic spuma. Se reduce flacăra. Se adaugă usturoiul și se continuă fierberea timp de 1-2 ore; spre final, se adaugă puțină sare grunjoasă. Se ia oala de pe foc; se strecoară supa în altă oală. Se scoate carnea de pe ciolane și se aruncă oasele. Carnea se taie în bucăți și se pune în oala cu supă. Se servește cu avgolemono, care se face astfel: se bat bine
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]