KorAP: Find »[drukola/base=oaspete & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...114 115 116 ...308 >

7,693 matches

Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753

singurul orator fiind șeful misiunii. După ora de sosire a primilor oaspeți, s-a făcut prezentarea referatelor, într-o formă sintetică, toate expunerile durând mai puțin de o oră. Fusesem preveniți că, dacă se pronunță numele lui Ceaușescu, mai mulți oaspeți străini urmau să părăsească sala, în mod ostentativ, fapt ce reflecta dimensiunea reală a izolării României. În același sens, pledează faptul că președintele François Mitterrand nu a mai răspuns la vizita făcută la Paris de fostul șef al statului român

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
făcută la Paris de fostul șef al statului român. În discuțiile care au avut loc după simpozion, în cursul recepției, a rezultat că participanții străini au fost plăcut surprinși de sobrietatea comunicărilor, ca și de absența referirilor la numele repudiat. Oaspeții participanți la solemnitatea de dimineață, ca și cei de la simpozion și recepție, au fost unanimi în aprecierea momentului de cultură, care era inaugurarea Bibliotecii române de la Paris, marcată prin expoziții și comunicări de substanță, fără elogiile politice de rigoare la adresa

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-i prezenta personal invențiile sale: bujia Ceaușescu și vaporul Ceaușescu. Un mic incident tot a avut loc. Un cetățean a penetrat toate cordoanele de securitate și a ajuns față în față cu Ceaușescu, căruia i-a înmânat o scrisoare. Înalții oaspeți români se aflau pe scările celebrului muzeu din Amsterdam, Rijksmuseum, unde urma să se desfășoare dejunul oficial, oferit de primul ministru al Olandei. Întâmplarea cu plicul nu a fost chiar o fisură în sistemul de securitate. La întâlnirea cu presa

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
o zi mare. Echipa de fotbal Ajax din Amsterdam lupta, la ora dejunului, pentru Cupa Campionilor Europeni. La cârma echipei se afla regretatul Ștefan Covaci din România. În afara oficialilor de la masa principală, care erau obligați să se ocupe de înalții oaspeți români, ceilalți olandezi țineau legătura cu chelnerii pentru a cunoaște desfășurarea meciului. Pentru ei altceva nu mai conta.Vizita delegației române nu a avut însă nimic de pierdut. Din contră, după ce s-a anunțat victoria comandantului Covaci, parcă s-a

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
parcă s-a revărsat în sală un plus de liant pentru cele două țări. Acest lucru s-a simțit imediat în toastul rostit de primul ministru olandez care, pe lângă aprecierile elogioase la adresa prieteniei dintre Olanda și România, a cerut permisiunea oaspetelui său român să mulțumească ambasadorului George Elian pentru contribuția adusă la dezvoltarea relațiilor bilaterale. Continuând, premierul olandez a spus: Acum vă rog să-mi permiteți să mulțumesc și celui de al doilea ambasador al dumneavoastră, domnul Ștefan Covaci, pentru ceea ce

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
orice ofertă a părții române de a-l asista. Nu știa săracul ce îl aștepta pe meleagurile noastre mioritice. Încă nu venise în contact cu benzinăriile noastre și WC-urile lor, sau cu cazarea la un hotel neavizat de rangul oaspetelui. Chiar de la trecerea graniței, i s-a atașat o umbră discretă, care ieșea, din când în când, la lumină și-l mai întreba dacă-i putea fi de folos. N-a rezistat prea mult și a acceptat ospitalitatea guvernului român

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
Emil Bodnăraș, viceprim-ministru iar la București, delegația a sosit luni, 18 iunie 1962, ora 9 dimineața, la Gara Băneasa. Era o zi însorita. În piața din fața Gării Băneasa, înainte de a-și rosti cuvântul de sosit, în fața publicului venit în întâmpinarea oaspeților, N.S. Hrușciov a spus pe un ton șugubăț: "Aveți un soare fierbinte și inimi calde. Dați-mi voie să vorbesc cu pălăria pe cap." Cuvintele înaltului oaspete au fost întâmpinate cu voci aprobatoare din rândurile publicului prezent. Delegația a fost

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
Băneasa, înainte de a-și rosti cuvântul de sosit, în fața publicului venit în întâmpinarea oaspeților, N.S. Hrușciov a spus pe un ton șugubăț: "Aveți un soare fierbinte și inimi calde. Dați-mi voie să vorbesc cu pălăria pe cap." Cuvintele înaltului oaspete au fost întâmpinate cu voci aprobatoare din rândurile publicului prezent. Delegația a fost cazată la Casa de oaspeți din str. Modrogan unde, în august 1944, a fost sediul Gărzilor Patriotice, Muncitorești. În timpul evenimentelor din decembrie 1989, aici a ființat sediul

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
pe un ton șugubăț: "Aveți un soare fierbinte și inimi calde. Dați-mi voie să vorbesc cu pălăria pe cap." Cuvintele înaltului oaspete au fost întâmpinate cu voci aprobatoare din rândurile publicului prezent. Delegația a fost cazată la Casa de oaspeți din str. Modrogan unde, în august 1944, a fost sediul Gărzilor Patriotice, Muncitorești. În timpul evenimentelor din decembrie 1989, aici a ființat sediul Frontului Salvării Naționale, iar în prezent este sediul Partidului Democrat. Se spunea că vila a aparținut ultimei soții

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
În una din zilele următoare, delegația s-a deplasat la gara Băneasa pentru a merge la Constanța. La sosire, pe peronul gării Constanța se aliniase, conform protocolului vizitelor de stat, un pluton al marinei militare, pregătit pentru a da onoruri oaspetelui. Invitat să treacă în revistă marinarii aliniați pentru onor, N.S. Hrușciov a refuzat, spunând: Lasă că și noi avem marinari". Încă o ocazie ca oaspetele sovietic să își manifeste nemulțumirea fată de gazde pentru un motiv nedeclarat. A doua zi

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
conform protocolului vizitelor de stat, un pluton al marinei militare, pregătit pentru a da onoruri oaspetelui. Invitat să treacă în revistă marinarii aliniați pentru onor, N.S. Hrușciov a refuzat, spunând: Lasă că și noi avem marinari". Încă o ocazie ca oaspetele sovietic să își manifeste nemulțumirea fată de gazde pentru un motiv nedeclarat. A doua zi, programul a început cu o scurtă întâlnire la Eforie Nord între cele două delegații. Dându-și seama, cum se spune, că a sărit calul, N.S.

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
fost inițiată de Nicolae Ceaușescu care, surprins de invadarea Cehoslovaciei, dorea un canal de comunicare fie și indirect cu conducerea sovietică căreia să îi transmită hotărârea României de a se apăra cu orice preț. E. Bodnăraș a ținut să explice oaspetelui poziția conducerii României față de intervenția armată a celor cinci țări în Cehoslovacia. El a apreciat că această acțiune constituie ,,o greșeală, o mare greșeală, o prostie, o aventură care se va transforma într-o catastrofă pentru soarta socialismului însuși. Este

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
și să se retragă armatele din Cehoslovacia. Și cu cât se vor retrage mai repede, cu atât va fi mai bine. Altfel, această aventură se va transforma într-o catastrofă pentru soarta socialismului însuși." E. Bodnăraș a formulat rugămintea că oaspetele sovietic să transmită la Moscova punctul de vedere al României. A. B. Aristov a admis că intervenția în Cehoslovacia nu poate duce decât la pierderea prieteniei. El a opinat că actualilor conducători sovietici nu le e frică de contrarevoluție, ci

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
și China relații de solidaritate speciale, principiile respectării independenței și suveranității, observării egalității în drepturi, respingerii amestecului în treburile interne și altele devenind temelie solidă a acestora. Relatarea memorialistică privind primirea de către Zhou Enlai, premierul Republicii Populare Chineze, a ultimului oaspete străin Ilie Verdeț, secretar al C.C. al Partidului Comunist Român, la 7 septembrie 1975 document prin care se încheie prezentul corpus de documente învederează considerația aparte de care se bucura România în ochii liderilor chinezi. Împrejurarea prilejuiește fapt extrem de important

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
relațiilor româno-chineze. După mareșalul Zhu De, care întreprinsese o vizită în România în 1955, Zhou Enlai era a doua figură proeminentă din conducerea superioară a Chinei, care vizita România. Convorbirilor cu liderul chinez li s-au alocat șapte zile, iar oaspetelui i s-a organizat un program bogat și divers, menit a-l edifica asupra progreselor și realizărilor României. Convorbirile, desfășurate la București și la Neptun, au pus din nou în evidență disponibilitatea și dorința părților de a se informa fără

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
părților de a se informa fără rezerve despre evoluțiile din propriile țări, situația internațională și perspectivele relațiilor bilaterale. Starea de spirit solidară, chiar dacă au fost constatate și câteva deosebiri de păreri, a dominat ansamblul contactelor româno-chineze. Partea română a informat oaspeții despre inițiativele și mutațiile din CAER și din Organizația Tratatului de la Varșovia, inclusiv despre acelea care aduceau atingere suveranității și independenței României. Deși a învederat simpatia Chinei cu România, liderul chinez a lăsat să se înțeleagă că Beijing-ul nu

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
grav bolnav) a conferit primirii liderului român, Ilie Verdeț de către premierul Zhou Enlai, în spitalul în care se afla internat, în septembrie 1975, valoarea de dovadă convingătoare, atât rațională, cât și emoțională, a acestui adevăr: remarcabila personalitate chineză primea ultimul oaspete străin al vieții sale, iar acela era un demnitar român. Liderul chinez a ales în mod deliberat această împrejurare pentru a transmite lumii două mesaje importante. 1. ,,În prezent, prim-vicepremierul (Deng Xiaoping n.n.) și-a asumat întreaga responsabilitate", indicând

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
mea, demnitarul coreean, gesticulând din mâini și deosebit de agitat a spus că nu se poate așa ceva, că nu înțelege ce i se traduce, că nu i se traduce corect, că "tovarășul președinte nu spune așa ceva !" etc. După ce am tradus reacția oaspetelui, președintele Ceaușescu, nedumerit, dar și oarecum nervos, mi-a spus: "Mă, tu ce ai tradus aici ? Fii atent și tradu exact ce îți spun eu !" și a repetat cele spuse mai înainte, adăugând că "stabilirea de relații nu înseamnă neapărat

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
au și ei "acarul" lor) și să îi "convingă", atât pe președintele Ceaușescu, cât și pe cei care îl însoțeau, sau cel puțin să le lase impresia că o asemenea "problemă" nu a existat decât în capul interpretului. După întrevedere, oaspeții au fost invitați de președintele Nicolae Ceaușescu la masă la o vilă din Snagov. Acolo, înainte de masă l-am întâlnit pe domnul Ștefan Andrei, pe atunci secretar cu probleme internaționale, care participase la discuția menționată, căruia am încercat să îi

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
președintele Nicolae Ceaușescu la masă la o vilă din Snagov. Acolo, înainte de masă l-am întâlnit pe domnul Ștefan Andrei, pe atunci secretar cu probleme internaționale, care participase la discuția menționată, căruia am încercat să îi explic rațiunile pentru care oaspetele coreean reacționase în maniera menționată mai sus. Nu m-a lăsat să spun decât câteva cuvinte și m-a întrerupt spunându-mi: Da' tu ce crezi că eu n-am înțeles tactica lui ?; păi ce crezi tu că putea el

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
plin centru Parisului, pe esplanada din fața Domului Invalizilor. Jurnalul Național din februarie 2008 a publicat afirmația, preluată din presa franceză, potrivit căreia: președinți de superputeri și dictatori africani, capete încoronate din Europa, șefi de state asiatice l-au avut ca oaspete pe Nicolae Ceaușescu. Într-adevăr în anii 60-70, președintele român a fost una dintre personalitățile vremii care a excelat în numărul mare de contacte cu alți șefi de state, cu oameni politici și de afaceri, personalități ale științei și culturii

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
mondial, a unui om de stat cu o profundă cunoaștere și înțelegere a problemelor internaționale. Declarația a fost făcută, în 1975, când președintele român a făcut o vizită oficială la Londra, fiind primul șef de stat al unei țări socialiste, oaspete al Reginei Elisabeta a Marii Britanii. România devenise, în deceniile șase și șapte ale secolului trecut, un stat activ în politica externă, un catalizator în procesul de pace din zona Orientului Mijlociu. Contactele președintelui român și ale ministrului de externe cu

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
și sociale pentru a-și susține convingerile lor, dar cu tentă conciliabilă. Cele mai acute impedimente continuau să fie: recunoașterea statului Israel și tratativele directe arabo-israeliene. Pe parcursul întregii convorbiri, Anwar Al Sadat a reușit să înțeleagă și să menajeze sentimentele oaspetelui său care nu agrea condamnarea agresiunii Israelului din iunie 1967 și care nu a procedat ca celelalte țări socialiste din Europa să rupă relațiile diplomatice cu Israelul. Din observațiile mele, rezulta că președintele egiptean percepuse avantajul pe care îl avea

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
eu, ca traducător pentru vizita din aprilie 1964 a președintelui Republicii Arabe Yemen, Abdullah Al-Sallal, șeful statului român, Gheorghe Gheorghiu Dej, mi-a adresat, într-o pauză a conversației oficiale a sa și a Primului ministru, Ion Gheorghe Maurer, cu oaspetele lor oficial, întrebarea: "De unde știi sau unde ai învățat această limbă?". I-am răspuns: "Sunt unul din primul grup de studenți la secția de arabă a Universității din București și am urmat, ca bursier de asemenea, și cursuri de arabă

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
domnul Hafez Al-Ghanem, care îndeplinea funcția de prim secretar al Uniunii Socialiste Arabe, domnul Corneliu Mănescu care nu mai era ministru de externe, mi-a cerut mie, traducătorului de arabă al delegației politice egiptene, să îi fixez o întâlnire cu oaspetele egiptean. Cei doi oameni politici se cunoșteau și erau prieteni de pe timpul unei misiuni diplomatice române la Cairo pentru soluționarea politică negociată a conflictului arabo-israelian. "Domnule prim secretar, ministrul de externe român Corneliu Mănescu dorește să vă întâlnească oricând sunteți

[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]