5,043 matches
-
2.000 de galbeni, pe care o plătise Porții în fiecare an de la urcarea sa în scaunul Moldovei. Ștefan nu se așteptase ca domnia lui Laiotă să fie atât de scurtă. Cu toată graba lui de a strânge din nou oastea, pentru a-i respinge pe turci, aceștia nu l-au așteptat pe voievodul moldovean și s-au retras cu mult înainte ca el să ajungă în sudul țării. În timp ce Ștefan își aduna oastea și își așeza tabăra la Vaslui, o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
graba lui de a strânge din nou oastea, pentru a-i respinge pe turci, aceștia nu l-au așteptat pe voievodul moldovean și s-au retras cu mult înainte ca el să ajungă în sudul țării. În timp ce Ștefan își aduna oastea și își așeza tabăra la Vaslui, o nouă solie era trimisă regelui polon, care ajungea la trei zile în urma soliei lui Ștefan Turculeț. Domnul Moldovei îi făcea cunoscut regelui felul cum au evoluat evenimentele și pagubele suferite de țară. Totodată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
solie era trimisă regelui polon, care ajungea la trei zile în urma soliei lui Ștefan Turculeț. Domnul Moldovei îi făcea cunoscut regelui felul cum au evoluat evenimentele și pagubele suferite de țară. Totodată, îi cerea regelui să-i trimită în ajutor oastea polonă, solicitându-i de data asta întregul sprijin militar, pe care Polonia putea să i-1 dea în clipe de mare primejdie. Este prima cerere în acest sens a lui Ștefan. Cazimir îi trimitea o solie, care-1 găsea pe Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care Polonia putea să i-1 dea în clipe de mare primejdie. Este prima cerere în acest sens a lui Ștefan. Cazimir îi trimitea o solie, care-1 găsea pe Ștefan la Vaslui, promițând voievodului că-i va da în sprijin oastea Podoliei sub conducerea lui Mihail Buceațchi, căpitanul Sniatinului. Dar, în timp ce Ștefan se gândea la luptele decisive, pe care Moldova era constrânsă prin forța lucrurilor să le ducă cu Imperiul Otoman, Cazimir își avea planurile sale, complet străine de interesele politice
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
știa că intervenția voievodului moldovean în conflictul cu Matei putea să fie decisivă. De aceea, în locul ajutorului cerut de Ștefan, regele expedia pe doi dintre nobilii săi pentru a mijloci o pace între Radu cel Frumos și Ștefan cel Mare. Oastea Podoliei, promisă ca ajutor, urma să fie trimisă în anul următor (1474), dacă încercarea de împăcare ar fi eșuat. Nu este greu să ne imaginăm reacția omului politic atât de lucid cum era Ștefan. Voievodul moldovean le-a explicat solilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de Prut. Datorită poziției sale față de eventualele direcții pe care ar fi atacat turcii, Vasluiul a fost ales de Ștefan ca loc de așteptare și, dacă împrejurările i-ar fi fost favorabile, de atac împotriva Țării Românești. Înconjurat de toată oastea Moldovei, Ștefan își adusese aici soția, pe fiul și fiica sa. Pe soția lui Radu cel Frumos și fata acestuia (Dlugosz spune că erau două fete), Ștefan le lăsase, spre mai mare siguranță, în cetatea Sucevei. La Vaslui, unde pune
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Albania. Comanda unei armate estimată la 80.000 - 100.000 de oameni este dată beilerbegului Rumeliei, Suleiman pașa. Asediul cetății Scutari a durat din luna mai până în luna august. Cetatea neputând fi cucerită, Suleiman primește porunca să se îndrepte cu oastea sa spre Dunăre (28 august). Și în cursul anului 1474, au loc încercări de a se organiza o acțiune comună împotriva Imperiului Otoman. Un sol al lui Uzun Hassan se îndreaptă spre Buda, în timp ce solul venețian, Paolo Ognibene, se îndrepta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și, cunoscător al stilului de luptă cu turcii, conducea lupte de hotar cu sangiacii turci din Serbia și Bosnia. Ștefan cel Mare nu putea să asigure domnia unui voievod muntean decât în măsura în care acesta s-ar fi retras cu întreaga-i oaste în Moldova, atunci când turcii ar fi atacat Țara Românească. O asemenea soluție pentru un domn muntean nu era acceptabilă. Însemna să-și mute baza de operații în afara țării, ceea ce, din punct de vedere strategic, era o imposibilitate. Hotarul cu turcii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ferrara, Modena și cu Milano. Fiind socotită ca o alianță făcută numai în folosul Veneției, papa nu participă la tratative ba, mai mult, rupe tratatul cu venețienii care-l acuză că și-a trădat turma. Occidentul își regăsește liniștea când oastea otomană se apropia de Dunăre, iar planurile turcești de cucerire vizau sudul Dunării. Ca și în alți ani, pentru a supraveghea mai bine mișcările dușmanului și pentru a interveni la timp pe oricare dintre drumurile pe care acesta ar fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca un act al cărei rezultat trebuia să fie cucerirea și supunerea Moldovei. În planurile lui Suleiman pașa, eventualitatea unui eșec turcesc era exclusă. Și această socoteală se baza pe mai multe considerente. În primul rând pe superioritatea numerică a oastei otomane, care, împreună cu oastea Țării Românești, se ridica la aproximativ 80.000-100.000 (Oastea turcă avea peste 30.000 de călăreți, o parte din trupele de ieniceri, azapii și achingiii din sudul Dunării). Pe de altă parte, fiind iarnă, Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cărei rezultat trebuia să fie cucerirea și supunerea Moldovei. În planurile lui Suleiman pașa, eventualitatea unui eșec turcesc era exclusă. Și această socoteală se baza pe mai multe considerente. În primul rând pe superioritatea numerică a oastei otomane, care, împreună cu oastea Țării Românești, se ridica la aproximativ 80.000-100.000 (Oastea turcă avea peste 30.000 de călăreți, o parte din trupele de ieniceri, azapii și achingiii din sudul Dunării). Pe de altă parte, fiind iarnă, Ștefan cel Mare nu putea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
planurile lui Suleiman pașa, eventualitatea unui eșec turcesc era exclusă. Și această socoteală se baza pe mai multe considerente. În primul rând pe superioritatea numerică a oastei otomane, care, împreună cu oastea Țării Românești, se ridica la aproximativ 80.000-100.000 (Oastea turcă avea peste 30.000 de călăreți, o parte din trupele de ieniceri, azapii și achingiii din sudul Dunării). Pe de altă parte, fiind iarnă, Ștefan cel Mare nu putea să primească ajutorul vecinilor săi creștini. În afară de aceasta, Moldova era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
azapii și achingiii din sudul Dunării). Pe de altă parte, fiind iarnă, Ștefan cel Mare nu putea să primească ajutorul vecinilor săi creștini. În afară de aceasta, Moldova era mult prea neînsemnată ca întindere, deci, gândeau turcii, nu putea să opună o oaste prea numeroasă oastei otomane. Cronicarii turci remarcă alegerea nepotrivită, ca anotimp, pentru organizarea unei campanii, dar judecata lor este influențată de rezultatul bătăliei. Dacă Suleiman ar fi câștigat lupta cu Ștefan cel Mare, atunci ei ar fi găsit cele mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din sudul Dunării). Pe de altă parte, fiind iarnă, Ștefan cel Mare nu putea să primească ajutorul vecinilor săi creștini. În afară de aceasta, Moldova era mult prea neînsemnată ca întindere, deci, gândeau turcii, nu putea să opună o oaste prea numeroasă oastei otomane. Cronicarii turci remarcă alegerea nepotrivită, ca anotimp, pentru organizarea unei campanii, dar judecata lor este influențată de rezultatul bătăliei. Dacă Suleiman ar fi câștigat lupta cu Ștefan cel Mare, atunci ei ar fi găsit cele mai alese epitete pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de trufie. Din revolta sa prea mare, neluând în seamă firmanul care cere ascultare, el și-a arătat răzvrătirea față de sultanul lumii. De aceea s-a aprins flacăra mâniei de răzbunare a padișahului. Aceasta a fost pricina trimiterii numaidecât a oștii asupra acelui răzvrătit.” Nesupunerea voievodului, dar mai cu seamă încercarea lui de a sustrage Țara Româneasca de sub influența turcească, anulând astfel toate eforturile turcești de a pune stăpânire pe malurile Dunării, calea cea mai importantă spre inima Europei, au fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
părăsească munții Albaniei și să se îndrepte cu întreaga lui putere asupra Moldovei. Hadâmbul a trimis mai întâi un pâlc de câteva mii de călăreți, ca să-1 repună în scaunul Țării Românești pe Laiotă. Acesta urma să organizeze detaliile întreținerii oastei turcești în trecere spre Moldova. Fiind vreme de iarnă și neputându-se hrăni caii cu iarba câmpului sau spicele grânelor - campaniile se organizau, de obicei, înainte ca bobul griului să dea în copt, când era numai bun pentru hrana cailor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
furajele pentru animale și hrană pentru ostași. Suleiman ajungea pe pământul românesc după un drum obositor, care durase mai bine de o lună, după cum socotesc toți cronicarii turci. În Țara Românească, el trebuia să-și odihnească și să-și întremeze oastea. De aceea, înaintarea s-a făcut în etape scurte. După cum ne informează Giovanni Maria Angiolello, un vicentin care căzuse prizonier în timpul luptelor de la Negroponte și ajunsese sclav al sultanului, oastea de călăreți a lui Suleiman, care se ridica la 30
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Românească, el trebuia să-și odihnească și să-și întremeze oastea. De aceea, înaintarea s-a făcut în etape scurte. După cum ne informează Giovanni Maria Angiolello, un vicentin care căzuse prizonier în timpul luptelor de la Negroponte și ajunsese sclav al sultanului, oastea de călăreți a lui Suleiman, care se ridica la 30.000 de oameni, a trecut Dunărea pe la Vidin și Silistra, pe bărci în care încăpeau câte 16 cai. Restul, ienicerii, azapii au trecut care cum au putut. De la începutul lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
marș, pentru călăreții care au trecut Dunărea la Vidin, însemnează că aceștia n-au parcurs mai mult de 10 km pe zi ca să ajungă în Moldova. Acest calcul este necesar, pentru a demonstra că, la sosirea ei pe pământul Moldovei, oastea otomană nu era epuizată fizic, cum lasă să se creadă cronicarii turci. Beii de la Dunăre trec și ei fluviul și fac joncțiunea cu Suleiman pașa pe pământul Țării Românești. Lor li se alătura domnul Munteniei cu 17.000 de oameni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru prima dată la asediul Adrianopolului, în 1205, și pe care îl întâlnim în toate marile bătălii pe care românii le-au purtat în cursul Evului Mediu, pentru apărarea pământului și a independenței lor. Marea diferență numerică între cele două oști nu-i permitea lui Ștefan să-și înfrunte adversarul de la hotar. De asemenea, el nu putea să riște o bătălie de mari proporții într-un teren deschis. Pierderile ar fi fost atât de mari, încât efectivele sale umane ar fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan să-și înfrunte adversarul de la hotar. De asemenea, el nu putea să riște o bătălie de mari proporții într-un teren deschis. Pierderile ar fi fost atât de mari, încât efectivele sale umane ar fi secătuit în scurtă vreme. Oastea, pe care domnul și-o adusese încă din toamnă la Vaslui, avea, după toate mărturiile contemporane, un efectiv de aproximativ 40.000 de oameni. Cifra este enormă pentru epoca respectivă. Nici o armată europeană, afară de cea ungurească, în 1467, și de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
000 de oameni. Cifra este enormă pentru epoca respectivă. Nici o armată europeană, afară de cea ungurească, în 1467, și de cea turcească, nu s-a prezentat pe un câmp de bătălie în secolul al XV-lea cu un asemenea efectiv. Această oaste era alcătuită din toți bărbații valizi ai țării. Dintr-o știre venețiană aflăm că oastea lui Ștefan cel Mare număra 42.000, iar în alta, de 32.000. Din alte izvoare reiese că armata moldovenească număra 50.000 sau 60
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în 1467, și de cea turcească, nu s-a prezentat pe un câmp de bătălie în secolul al XV-lea cu un asemenea efectiv. Această oaste era alcătuită din toți bărbații valizi ai țării. Dintr-o știre venețiană aflăm că oastea lui Ștefan cel Mare număra 42.000, iar în alta, de 32.000. Din alte izvoare reiese că armata moldovenească număra 50.000 sau 60.000 de oameni. Un izvor florentin menționează 12.000 de călăreți și 20.000 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oameni. Un izvor florentin menționează 12.000 de călăreți și 20.000 de pedestrași. În campania din 1467, Ștefan cel Mare i-a întâmpinat la trecători pe unguri și i-a urmărit cu 12.000 de oameni. Este vorba de oastea cea mică, elita oastei moldovenești. Era mai bine înarmată și avea o mare mobilitate. În zona Sucevei trebuie să fi fost adunată și cea mai mare parte a locuitorilor Moldovei în stare să poarte o armă. De data aceasta, la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
menționează 12.000 de călăreți și 20.000 de pedestrași. În campania din 1467, Ștefan cel Mare i-a întâmpinat la trecători pe unguri și i-a urmărit cu 12.000 de oameni. Este vorba de oastea cea mică, elita oastei moldovenești. Era mai bine înarmată și avea o mare mobilitate. În zona Sucevei trebuie să fi fost adunată și cea mai mare parte a locuitorilor Moldovei în stare să poarte o armă. De data aceasta, la Vaslui se concentra toată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]