3,019 matches
-
Istoria literaturii grecești abundă în asemenea exemple; acolo geniile se cheamă în funcție de ceea ce fac și numele conțin creația. Însă e un paradis - pierdut - al numelor justificate. Culturile moderne nu se mai bazează pe eponimie, nu recurg la supranume, nu au obișnuința poreclelor. Heliade Rădulescu știe că în realitate nu poate aștepta de la societate să ordoneze noile generații de creatori în funcție de niște nume semnificative. Poeții pe care îi cunoaște se cheamă Văcărescu, Beldiman, Bolliac, Alexandrescu..., nume care nu înseamnă nimic. Numai în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
trebuia luat la izolare. C. I.: Îmi spuneți un lucru absolut încântător: cineva dintre deținuți s-a sacrificat și a mers la izolare în locul bolnavului. S. Ț.: Dar nu era ceva extraordinar printre deținuți, aș spune că era deja o obișnuință. Nu puteai să lași, domnule, un om bolnav, bătrân și sfârșit de puteri să se ducă la izolare. Eu am făcut izolare, știu ce vă zic: nu se rezista! Și atunci s-a oferit și s-a dus un altul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și György Dragomán. „Cât de mult comunică între ele literaturile spațiilor din care provin scriitorii invitați?“ a fost una dintre teme. În a doua parte s-a discutat și despre faptul că, pentru România, lecturile publice nu reprezintă încă o obișnuință. Iar un astfel de festival își are rolul său - de a oferi publicului (inclusiv celui ieșean) evenimente culturale de care are foarte rar parte. Tăvăliți în muștar și sânge Ia aripioarele de pui de la Kentucky Fried Chicken și le calcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
de respect și de bunăvoință, este o temă universală pe care o întâlnim nu numai în mitologia greacă și romană, dar și în numeroase povești. Jakob Grimm, în prefața sa la Deutche Mythologie, consideră coborârea zeilor pe pământ, fie din obișnuință, ca să-i verifice pe oameni sau să caute o aventură, ca o rădăcină profundă a mitologiei indo- germanice. Țăranii ruși credeau încă în secolul al XIX-lea că între Paști și Rusalii, Dumnezeu putea să se plimbe pe pământ și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care mă separă de ceilalți oameni. Înlăturați-o și nu mai sunt un gentilom. Opinia face totul; oamenii trăiesc din forme, sunt adânciți în forme..."422. Există, de asemenea, în apartenența grupală, pe lângă reguli scrise și nescrise, rituri și obiceiuri, obișnuințe de comportament, coduri invizibile, ceea ce Pierre Bourdieu numește habitus, care permit imediat separarea interiorului de exterior. Este vorba despre semne pe care numai inițiații le cunosc: moduri de a se comporta, de a vorbi, de a se purta în diverse
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mare stimă pentru persoanele care își iubesc patria"), el legitimează prin aceasta pentru totdeauna tăcerea gazdelor sale, închizându-le în ceea ce ar fi putut să fie un double-bind. De aceea, când revine, mai întâi pentru a se încălzi ,,apoi, din obișnuință, el vorbește singur, fără să aștepte vreun răspuns despre dragostea lui pentru Franța, pentru Prințesa de departe. Declarație de dragoste care se potrivește foarte bine pentru Franța ca și pentru nepoată, pentru o căsătorie radioasă între Germania și Franța. Monologurile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
capătul paginii este un avertisment, aș deveni prea feroce" (21 noiembrie 1912, OC, IV, p. 77). 538 Scrisoare tatălui, OC, IV, p. 841. 539 "Imposibilitatea de a avea relații pacifice cu tine a avut și o altă consecință: am pierdut obișnuința vorbirii", (Lettre à son père, OC, IV, p. 843). 540 "Trebuie oare să atribui o semnificație faptului că tocmai în momentul în care scriu aceste rânduri, mama intră la mine în cameră, plângând și că toată plânsă [...] ea mă mângâie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
superioare care să fie răspunzătoare de împărțirea dreptății între indivizi și care să vegheze la respectarea înțelegerilor (contractelor) dintre ei. Marile riscuri la adresa existenței unei comunități, a stabilității și securității indivizilor, în starea de natură, derivă din imposibilitatea acordării încrederii, obișnuința înșelăciunii, în lipsa unor norme și a unor instrumente de pedepsire, nerespectarea contractelor și nesiguranța generalizată care rezultă din toate aceste aspecte. Prin extrapolare, în relațiile internaționale, războiul poate fi o amenințare importantă, din cauza efectelor sale dramatice pentru existența statelor. Cea
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
în societățile care, practic, își sterilizează propriii oameni de afaceri poate apărea nu numai o lipsă de spirit întreprinzător, dar și o pierdere în capitalul de investiții, atunci când capitaliștii puternic înclinați spre economisire și reinvestire devin proprietari de pământ, imitând obișnuințele aristocrației de a cheltui excesiv”. în alte societăți, „capitalul uman negativ este sporit prin educație, așa încât cei care au urmat școli sau universități consideră o gamă largă de ocupații ca fiind sub nivelul lor. Măsura în care capitalul uman pozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
civice sunt întruchipate și întărite” de asociațiile voluntare. Asociațiile voluntare „contribuie la eficiența și stabilitatea guvernării democratice, atât datorită efectelor lor «interne» asupra membrilor, cât și datorită efectelor «externe» asupra corpului politic, în general. în interior, asociațiile induc membrilor lor obișnuința cooperării, solidaritatea și conștiința publică. Tocqueville sesiza că «sentimentele și ideile nu se reînnoiesc, inima nu devine mai generoasă, iar spiritul uman nu se dezvoltă decât prin acțiunea reciprocă a oamenilor, a unora asupra celorlalți». Această observație este susținută de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Facultății de Litere și Filosofie a Universității București, după care a fost numit profesor titular prin decretul regal din 6 februarie 1946, publicat în Monitorul oficial, nr. 34 din 1946. Compromisul era pentru majoritatea covârșitoare a istoricilor români o veche obișnuință. 2.2. Rezistenții Aceștia sunt mult mai puțini în raport cu „colaboraționiștii”, practic numărul lor nu depășește 30 de persoane. în plus, dintre aceștia mulți au preferat să tacă, evitând confruntarea, și au ajuns în pușcării doar din cauza antecedentelor politice extraordinare: fuseseră
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Abolition of Man, Oxford University Press, London, 1943, și Alasdaire Macintyre, Tratat de morală: după virtute, Editura Humanitas, București, 1998, cu o prefață de Aurelian Crăiuțu. Pentru o discuție despre impactul mai larg al „scientismului”, „aplicarea mecanică și necritică a obișnuințelor g`ndirii asupra unor domenii diferite de cele `n care s-au format”, vezi F.A. Hayek, The Counterrevolution of Science: Studies on the Abuse of Reason, The Free Press, New York, 1955, mai ales Partea I, „Scientism and the Study of
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
An International History, Basic Books, New York, 1998. Despre caracterul național, vezi Robert N. Bellah et al., Habits of the Heart: Individualism and Commitment in American Life, Harper and Row, New York, 1986, lucrare ce ne sugerează următoarele `ntrebări: care s`nt „obișnuințele de suflet” ale românilor? Care este „caracterul național” al românilor? De asemenea, relevant pentru discuția prezentă: Sorin Antohi, Civitas Imaginalis. Istorie și utopie `n cultura română, ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 1999; Daniel Barbu (coord.), Firea românilor, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
evidenței greșelilor, gruparea acestora făcându-se după criteriul relațiilor dintre gramatică și vorbire; *să aibă un caracter emulativ; *să fie adecvată particularităților individuale ale elevilor; *să implice treptat și diferențiat elevii în activitatea de autocorectare, ceea ce presupune preocuparea pentru formarea obișnuinței lor de a lucra independent; *să aibă caracter educativ și stimulativ, să îndemne elevul la noi performanțe. Modalitățile de verificare, corectare și evaluare sunt în funcție de mai mulți factori: *stadiul formării deprinderilor de a compune; *vârsta și particularitățile psihice individuale ale
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
modern sistem de joc, folosit frecvent în concursurile de mare anvergură. Acesta constă în faptul că se poate folosi în atac sistemul înainte-înapoi, iar în apărare sistemul lateral sau, în-funcție de situație, sistemul circular. Sistemul mixt impune cel mai mult obișnuința și colaborarea coechipierilor. În cadrul antrenamentului se exersează toate situațiile care se pot ivi în timpul jocului și astfel, cu timpul, jucătorii vor ajunge să-si cunoască și să anticipeze chiar jocul și intențiile coechipierului. 6.3.2. Tactica de executarea și
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
unele sunt imaginate, altele sunt obișnuite, așa-zisul model viu, cum se lucra odată, dar cum se mai lucrează și acum, la facultate. A.V. Mai intră modelul viu în atelierul Dumneavoastră? D.P. Da, de ce nu? E adevărat, am păstrat obișnuința școlii vechi, să spunem, când folosesc model. În ultimul timp, nu mă mai preocupă foarte serios acest lucru. Mă preocupă ideea foarte mult. A.V. Ați urmărit succesiunea de imagini pe care le-am înregistrat în atelier și, bineînțeles, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
asculte o lucrare muzicală, și au ajuns mai târziu, aproape toți, sunt sigur, publicul sălilor de concert sau de spectacol muzical. Dar a învăța să cânți la un instrument, a face sport chiar la nivel performant sunt de multe decenii obișnuințe în sistemul de învățământ și din alte țări. La fel se întâmpla tot în acei ani în Israel, spre exemplu. Deci, ar trebui să existe și în România mai multe ore de muzică și de desen în programa școlară, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Când eram în Consiliul executiv la Unesco, și vicepreședinte, ședințele noastre se țineau cu ușile închise, era puțină lume, dar în toate birourile, 2000 de funcționari deschideau aparatele și ascultau. Când se anunța că luăm cuvântul, ascultau. Pentru că era o obișnuință, se adaptau la trepidația ideilor. La alți colegi erau foarte multe lucruri administrative. Încercam, și recunosc, mi s-a dat libertatea, să fiu eu însumi în aceste împrejurări, să nu vin cu un mesaj din partea Ministerului de Externe sau din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Văduva Ruxandra Donose (într-un glas) Mulțumim mult! (Emisiunea "Cap de afiș", TVR Iași-TVR 3, ianuarie 2012) Andrei Șerban Privit, deopotrivă, cu admirație și cu neîncredere, lăudat și contestat, considerat genial, ori plasat după cortina tăcerii, uneori neînțeles pentru că respinge obișnuințele, vede totul altfel, transformă personaje din trecut în ființe vii ale prezentului care ne place sau nu, oscilând între mulțumirea de-o clipă și conștiința neîntreruptă a nereușitei de a spune pe scenă tot ce-și propune, călător pe drumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cum remarca, desigur, subiectiv ministrul de finanțe Costinescu - au depășit criza economică de la final de veac și începutul celui următor. Pe 18 septembrie 1901, ziarul consevator „Evenimentul de Iași“ desființa articolul gazetei austriece. Lucrul nu e de mirare. Era o obișnuință ca ziarele atașate politic să deschidă ediția, dacă reprezentau partidul de opoziție, cu editoriale defăimătoare la adresa partidului aflat la putere. Tot așa cum, când se efectua rocada guvernamentală, ediția începea cu laude la adresa proiectelor legislative și măsurilor guvernamentale. Numărul din 18
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
dus la creșterea profiturilor și în alte ramuri ale economiei; creșterea rapidă a capitalului comercial. Efectul este de dublă influențare, între metropolă și colonie 74. Metropola obține materii prime și forță de muncă, dar aduce cu sine priceperea în agricultură; obișnuința muncii disciplinate; o nouă concepție de guvernare; justiție și principii de administrare a actului de justiție 75. Chiar prin resorturile sale de existență, capitalismul se va dezvolta și va rămâne puternic legat de colonii. "Profiturile din comerțul cu coloniile va
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, pp. 47-48. 60 Iată ce spune Lenin: ,,Dictatura proletariatului este o luptă crâncenă, sângeroasă și nesângeroasă, violentă și pașnică, militară și economică, pedagogică și administrativă împotriva forțelor și tradițiilor societății vechi. Puterea obișnuinței a milioane și zeci de milioane de oameni e puterea cea mai de temut". Apud I.V. Stalin, Despre bazele leninismului, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1952, p. 120. 61 Lenin arată: ,,Dictatura proletariatului este războiul cel mai necruțător și mai
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a fost mai activă în a-și croi un drum spre bine de-a lungul tuturor obstacolelor care blocau vechiul ei drum: ar putea fi citată ca exemplu mai mult decât o singură ameliorare importantă care a intrat deja în obișnuințele de viață ale acestor provincii”. Cât privește imaginea rușilor în conștiința românilor, observațiile lui Ion Codru-Drăgușanu prezintă o importanță deosebită prin cunoașterea directă a realităților ruse filtrate de un ochi atent și o minte inteligentă; pentru el, rușii „sunt oameni
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
nici publiciștii noștri culturali nu știu să scrie scurt, oferind revistelor articole de zeci de pagini, iar dacă le ceri să taie din motive de spațiu, se cheamă că faci cenzură! Scrisul cu semne numărate încă nu a devenit o obișnuință la noi.) l Numărul 46 - vara 2003 - e și el à la page cu actualitatea politică și literară din lume, de la atitudinea unor scriitori celebri (laureați Nobel sau nobelizabili) față de dictatorul Fidel Castro, la reportajele și analizele unor jurnaliști occidentali
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13650_a_14975]
-
la licitație și riscă să fie aruncați în stradă, pensionarii din Focșani au ajuns la soluții extreme pentru a-și stinge datoriile. În paginile de mică publicitate ale ziarelor locale, anunțurile pensionarilor care cerșesc mila publică au devenit aproape o obișnuință." Corespondenta locală a Evenimentului precizează că primarul Focșanilor i-a sfătuit pe cei care au datorii la întreținere să-și vîndă apartamentele, să pună banii în bancă și să trăiască "elegant" în garsoniere. Pentru cei care nu se pot descurca
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13702_a_15027]