11,594 matches
-
sale, nu văd motive care să ne facă să abandonăm acest țel. IV. Științele sociale sunt mecanice: critica din partea umanismuluitc "IV. Științele sociale sunt mecanice\: critica din partea umanismului" În sfârșit, vom analiza cea de-a patra și cea mai dificilă obiecție asupra ideii unei științe sociale nomologice. După părerea unui astfel de critic, științele sociale sunt extraordinar de simple, deoarece se ocupă de ființele umane. Indivizii umani fac alegeri. O minge de biliard, conform legilor fizicii, nu poate lua decizia de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
alegerilor umane care operează în circumstanțe bine structurate. V. Concluziitc "V. Concluzii" Scopul meu în cursurile următoare este acela de a schița metodologia standard a cercetării sociale și de a vă ajuta să deveniți participanți activi la aceasta. Cele patru obiecții din partea criticilor noștri ipotetici au fost respinse, cel puțin în forma în care acestea negau logica internă a acestei cercetări. Totuși, în procesul analizării acestor critici am evidențiat diferențele dintre științele sociale și cele naturale, am realizat care sunt provocările
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ar face ca x să fie câștigător în runda întâi. Jucătorii B și C îl susțin apoi pe z față de x, ceea ce ar face ca z să fie câștigătorul ales de regula majorității. Jucătorul A, care preferă x, va ridica obiecții față de această procedură. Acesta va susține că y trebuie să înfrunte pe z în prima etapă, iar câștigătorul dintre aceștia să fie pus în balanță cu x. Jucătorul A și B îl preferă pe y lui z, așa că y va
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nu sunt încă suficiente pentru generarea unui rezultat prevăzut al jocului strategic care să fie și unic. VI. Concluziitc "VI. Concluzii" Ce concluzii s-ar putea trage din această incursiune îndelungată în modelarea din științele sociale? Scepticul ar putea ridica obiecția că, de vreme ce teoria alegerilor din științele sociale, cu toate formatările și abstractizările sale, nu este în stare să producă o ipoteză clar definită pentru testare, aceasta nu trebuie să fie luată în serios ca tehnică de modelare. Răspunsul meu ar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sociale este mare. După cum au susținut și grecii antici, studiul cel mai potrivit pentru om este omenirea. II. Critica metodelor de cercetare în științele socialetc "II. Critica metodelor de cercetare în științele sociale" În acest moment al discuției există o obiecție fundamentală care trebuie luată în considerare. Am susținut că metodele de cercetare moderne permit specialiștilor în științele sociale să avanseze în mod gradat către înțelegerea celor mai importante relații umane. După unii critici însă, această afirmație este falsă. Metodele moderne
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pentru studiu. Totuși, nu cred în stricta neutralitate, ci cred cu convingere în corectitudine, ca principiu al cercetării științifice. Trebuie să fim scrupuloși în atenția acordată datelor și inferențelor ce pot fi făcute pe baza acestora, să fim conștienți de obiecțiile ce se pot aduce pozițiilor noastre ca să reușim să ne susținem bine poziția împotriva unor eventuali oponenți; trebuie să ne dăm seama de slăbiciunile manifestate în argumentațiile noastre și să ne susținem afirmațiile cu moderație rezonabilă. Cred că a fi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
autorul arătându-se atras în principal de determinismul istoric al curentelor și de felul în care acestea antrenează personalitățile creatoare și opera lor. Prima carte personală, deși în intenție o tentativă de reconsiderare pozitivă a junimismului, a fost întâmpinată cu obiecții, fiind socotită destul de restrictivă, ceea ce avea să îl determine să revină asupra ei în 1975. Exceptând studiul Trei esteticieni..., care îi readuce în actualitate pe Mihail Dragomirescu, H. Sanielevici și Petre P. Negulescu, toate celelalte exegeze care au urmat debutului
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
virtuțile specifice. Profilul personalităților nu e însă decât un drum spre operă și într-un singur caz, al lui Gherea, el a și fost parcurs. Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea (1983), carte care vine în completarea biografiei, ar putea stârni unele obiecții privitoare la un străveziu, dar relativ partizanat al exegetului. Dar studiul nu este mai puțin o investigație temeinică asupra unei mari contribuții intelectuale, inseparabilă de fundamentele culturii românești moderne. Și totuși, O. a manifestat cel puțin la fel de concludent și o
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
ocolească monstrul, i-a făcut față. Și-a propus să-l biruie la el acasă. Și a reușit. Dacă nu de la primele studii [...], în orice caz mai târziu, când calitatea și recea precizie a interpretării lor au făcut cu neputință obiecțiile obișnuite ale cerberilor de la cenzură [...] Z. Ornea a fost un mare muncitor, temeinic, informat (Biblioteca Academiei o cunoștea ca pe propria casă), modest, discret, fidel în principii și în relații, un om pe care știai că poți conta până la capătul
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
sunt tot atâtea „teme” puse în discuție, scenarizate și stigmatizate. Excelente sunt caricaturile, precum cea a lui „Pamfil Șeicaru din Beci-eni (Buzău)” sau aceea definindu-l pe „Banfil Sperțaru”. Altele, la fel de reușite, privesc Nunta domnului Marecal invalid Ion Gheorghe sau Obiecțiile domnilor H. Comaniciu și Em. Ghilezan. Unul dintre inițiatorii M. r. ar putea fi Nicolae Morcovescu, potrivit spuselor lui Theodor Cazaban, probabil și el redactor al publicației, deși în numărul 2 este caricaturizat și „denunțat” ca „secretar particular” al „domnului
MOFTUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288203_a_289532]
-
inteligență, ci și o vizionară - mai precis: meticuloasă - perspectivă asupra lumii de astăzi. Nelipsită de accente dramatice, argumentația lui H.-R. Patapievici navighează între discursul filozofic, eseul politic și confesiunea religioasă. Omul recent impune cititorului obligația unei lecturi personale. Dincolo de obiecțiile scolastice pe care le pot ridica experții unei discipline anume, rămâne întrebarea persistentă a autorului: în ce fel poate fi înțeles sau îmblânzit orizontul implacabil modern al conștiinței contemporane? Reușitetc "Reușite" Să observăm mai întâi ce a câștigat autorul, în afară de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
1925-2000), nu apare în concertul dezbaterii despre relevanța teologică a experienței moderne nici un nume care să trădeze sensibilități religioase consangvine 1. Până la un punct cel puțin, autorul pare decis să ducă o cursă pe cont propriu. Aceasta nu este o obiecție la capitolul erudiție, „în genul tinerilor” sau al „specialiștilor”. Mai curând este o observație la capitolul înrudiri. Pentru un cititor lipsit de afiliere eclezială, pledoaria finală a lui H.-R. Patapievici nu pare a fi formulată în interiorul unei tradiții articulate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
inspirație (testimonium Spiritus sancti internum). Această decizie teoretică a modernității deschide drumul cercetării istorico-critice a Scripturilor. Semnificativă pentru poziția radical sceptică a epocii iluministe rămâne opera lui David Hume (Treatise of Human Nature, 1739-1740; Natural History of Religion, 1755). În pofida obiecțiilor lui J.G. Hamann adresate pretențiilor de cunoaștere a priori, pentru Kant (Die Religion innerhalb der Grezen der blossen Vernunft, 1793), revelația este un concept dogmatic, cu rol fondator pentru religia creștină instituționalizată, intrând direct în conflict cu apelul la revizia
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în care se consideră variabilitatea parametrilor). 6.5. Indicele Rich-Gini-Simpson al lui Guiașu și Guiașu (2010) În jungla măsurilor diversității, formată din propunerile concrete venite în cei peste 40 de ani de cercetări multidisciplinare asupra biodiverității, s-au formulat numeroase obiecții, uneori întemeiate, alte ori nu, asupra unor măsuri mai mult sau mai puțin importante și utile în practică, mai ales atunci când intervin modificări asupra ecosistemelor analizate. Într-o astfel de situație, s-a spus că indicele diversității Gini-Simpson nu răspunde
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
se poate ajunge la consens rațional punctual privind existența și formularea unei probleme, e imposibil să se ajungă la același tip de consens privind soluțiile acceptabile. Aș vrea să relev din argumentația lui Gray ceea ce mi se pare a fi obiecția care închide controversa: multe probleme nu sunt (integral) solubile. Într-adevăr, nu numai că soluțiile unor probleme pot crea probleme noi și așa mai departe, nu numai că soluțiile acceptabile sunt imposibil de conceptualizat, aprobat și aplicat, dar lumea reală
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
29 octombrie 2000). Nu e de mirare: stânga pseudoliberală a preluat cumva, schimbându-i conținutul, dar păstrându-i funcția, celebra formulă a lui McCarthy. Orice strategie pare unora mai bună decât confruntarea sinceră cu realitatea... Chiar admițând, fără prea multe obiecții teoretice și practice, armonizarea pe termen lung a valorilor (care ne apar) astăzi ireconciliabile, societatea liberală actuală se confruntă cu enorme probleme. Una dintre acestea este tocmai „coexistența pașnică”, modus vivendi. Nu la scara relațiilor internaționale, unde conflictele nu au
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
problemele omenirii, este încercarea de a răspunde sincer provocărilor prezentului, pornind de la o descriere destul de puțin partizană (într-un sens sau altul) a Statelor Unite. Voi reveni în final asupra acestei evaluări, fiindcă are și Etzioni slăbiciunile lui politice. Principala mea obiecție la adresa cărții privește mai curând metodologia științelor sociale contemporane, exagerat de dependentă de sondajele de opinie și de metodele cantitative. În cazul în speță, când datele utilizate de autor privesc aspecte identitare, emoționale și atitudinale foarte complexe și puternic ideologizate-politizate
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
are dinți. Un alt motiv, pentru care omul din Sag-Harbour se îndoia de această poveste a prorocului, era că trupul lui Iona n-ar fi putut rămîne nevătămat printre sucurile gastrice ale balenei - deși formula cam obscur acest argument. Și obiecția asta cade, însă, deoarece un exeget german a emis ipoteza că Iona trebuie să se fi adăpostit în trupul plutitor al unei balene moarte - așa cum soldații francezi își foloseau caii morți ca pe niște corturi, sub care se tîrau, în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în consecință, cel care capturase ulterior balena, dobîndise și dreptul de proprietate asupra pomenitelor bunuri. întrucît împricinații capturaseră balena, mai sus menționatele bunuri le aparțineau de drept. Un muritor de rînd, examinînd decizia prea învățatului judecător, ar putea ridica unele obiecții împotriva ei. Dar această afacere ascunde, în miezul ei adînc, cele două principii fundamentale enunțate în legile gemene citate mai sus și aplicate, elucidate de către lordul Ellenborough în cazul judecat de domnia-sa; cred că aceste două legi privitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
special de predicile lui Antim Ivireanul. De asemenea atunci când se analizează scrierile cronicarilor sau ale lui Dimitrie Cantemir. (Ă). Tezele de istoria literaturii vechi sunt mai unitare, mai Închegate decât cele de istoria literaturii noi și, În genere, multe dintre obiecțiile ce se pot aduce unora nu sunt valabile și pentru celelalte. (Ă). În broșura pentru cl. IX există un Întreg capitol despre Formarea limbii române care vine În contradicție cu tezele tovarășului Stalin din articolele cu privire la marxism În lingvistică. (Ă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
strâns legat cu odgon de vapor și pe care În timpul nopții Îl mănâncă crud și viu, după ce mai Întâi i-a rupt urechile și a stors pe el puțină lămâie.», etc. Prezentând aceste citate, vreau să previn de pe acum o obiecție - posibilă. Din punct de vedere strict gramatical, adică sintactic și morfologic, pasajul de proză este foarte corect. (Ă). Dar În lumina tezelor staliniste, știm că structura gramaticală singură nu formează limba. Pentru a avea o limba este nevoie și de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
uneori bariere care anihilează orice tentativă de comunicare subliminală. Anumite semne nonverbale indică limpede o atitudine mentală închisă. Persoanele cel mai bine adaptate la ascultarea celorlalți reperează instinctiv aceste semne. Fiind mai bine pregătite pentru situațiile de închidere, adică pentru obiecții, se pricep mai bine să le ocolească. Barierele mentale sunt de trei feluri: cea raportată la afectivitate, cea raportată la critică și cea raportată la etică. Cineva căruia nu-i place o anumită persoană, care nu este de acord cu
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
mai încolo asupra clipitului). În fața acestei închideri, soluțiile se găsesc în zona cuvintelor. Doar un interogatoriu abil vă poate dezvălui ce are pe suflet interlocutorul. Într-o astfel de situație, mingea nu este în terenul dumneavoastră, ci în al lui. Obiecția nu este în capul dumneavoastră, ci în al lui. Trebuie să-l ajutați să o elimine. Persoanele cele mai abile nu lasă să plutească nici un nor. Cultivând acestă atitudine, care le-a permis celor mai precoce dintre noi să înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
analiza relațiilor dintre principiile „Analiticii” și principiile metafizice ale științei naturii. Orice încercare de a desprinde „Analitica” din acest cadru istoric, de a o înfățișa ca o filosofie perenă a cunoașterii, constituie o modernizare forțată, care va fi confruntată cu obiecții dintre cele mai serioase. Pe de altă parte, considerațiile lui Kant asupra ideilor regulative ale rațiunii, ca principii ale cercetării naturii, își păstrează actualitatea. Chiar dacă au condus la o relativizare a conceptului ideii regulative, prefacerile pe care le-a cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
materiei și de a voi să explicăm a priori determinarea și diversitatea specială și chiar specifică a acesteia”16. Dincolo de asemenea avertismente, sugestiei că legi ale fizicii propriu-zise ar putea fi derivate din enunțuri a priori i se opune o obiecție de principiu. Cum ar fi putut Kant să creadă că legi cum sunt legea gravitației, legi pe baza cărora putem explica și prevedea o mare diversitate de fapte accesibile observației, ar putea fi cunoscute a priori? Căci capacitatea unor principii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]