KorAP: Find »[drukola/base=ochelari & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...114 115 116 ...276 >

6,900 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606

care-i câștigă într-o lună pe un atu care n-are nici o șansă de câștig. Tot ceea ce aflasem până atunci mi se păruse fascinant, așa că mi-am exprimat adeziunea dând din cap și mormăind aprobator. Dacă aș fi purtat ochelari, mi i-aș fi dat jos de la ochi și i-aș fi bălăngănit ținându-i de-un singur braț. Asta până când am realizat, din senin, că nici eu nu mai ajunsesem la dentist de vreo cincisprezece ani. Ba chiar mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
lucruri. —Curvă ce ești, a bolborosit Helen, aplecându-se peste marginea patului și începând să scotocească prin geantă. —Ești bine? a întrebat Anna. Părea surprinsă. — Da, am răspuns eu scurt. — Poftim, a zis Helen întinzându-i Annei o pereche de ochelari de soare. Puneți-i la ochi ca să putem să ne culcăm la loc. Helen și-a luat și ea o pereche de ochelari de soare. Amândouă stăteau în pat cu ochelarii la ochi. Arătau ca The Blues Brothers. Deci, a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
Părea surprinsă. — Da, am răspuns eu scurt. — Poftim, a zis Helen întinzându-i Annei o pereche de ochelari de soare. Puneți-i la ochi ca să putem să ne culcăm la loc. Helen și-a luat și ea o pereche de ochelari de soare. Amândouă stăteau în pat cu ochelarii la ochi. Arătau ca The Blues Brothers. Deci, a început Helen conversația, ți-ai călărit bărbatul? — Da, am răspuns eu cu o voce tremurătoare. Apoi am făcut o pauză și-am adăugat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
a zis Helen întinzându-i Annei o pereche de ochelari de soare. Puneți-i la ochi ca să putem să ne culcăm la loc. Helen și-a luat și ea o pereche de ochelari de soare. Amândouă stăteau în pat cu ochelarii la ochi. Arătau ca The Blues Brothers. Deci, a început Helen conversația, ți-ai călărit bărbatul? — Da, am răspuns eu cu o voce tremurătoare. Apoi am făcut o pauză și-am adăugat: —Și nu. Helen a ridicat o sprânceană din spatele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
la ochi. Arătau ca The Blues Brothers. Deci, a început Helen conversația, ți-ai călărit bărbatul? — Da, am răspuns eu cu o voce tremurătoare. Apoi am făcut o pauză și-am adăugat: —Și nu. Helen a ridicat o sprânceană din spatele ochelarilor de soare. — Da și nu? Sex oral? Eu am clătinat din cap. îmi părea rău că răspunsesem fiindcă nu voiam să vorbesc despre chestia aia. Dă-mi voie să-ți amintesc, a insistat Helen, că sexul anal nu intră în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
s-a schimbat foarte mult? Am decis să rămân la abordarea serioasă și sobră, așa că mi-am legat părul la spate, mi-am îndesat o carte despre diversele dependențe la subsuoară și m-am întrebat dacă Mikey-Lou mi-ar împrumuta ochelarii ei. Mikey-Lou n-a vrut să mi-i împrumute, deci mi-am dat seama că trebuie să joc cartea cu „odată, demult, ai fost atras de mine“. M-am străduit, rapid, să-mi compun o imagine șic. Dar nu mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438

cam... ăăă, greșit? am scăpat-o. Adică, să popularizezi sfaturile unei celebrități care, în mod clar, are o problemă de alimentație, pentru un public de tinere fete impresionabile? Graham s-a holbat la mine. Era un bărbat scund, grăsuț, cu ochelari cu lentile ca fundul de sticlă. Arăta de parc-ar fi dormit toată săptămâna în hainele alea. (Aveam să aflu mai târziu că, de fapt, chiar dormise în ele de mai multe zile. Lucrul la o carte a unui avocat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
încât nici n-ai fi bănuit că ocupa cea mai puternică poziție dintr-un uriaș conglomerat publicistic. Sonny era un bărbat scund. Nu avea mai mult de un metru șaizeci și șapte. Avea părul tuns scurt și o pereche de ochelari cu rame metalice. Era liniștit, cu o apariție neostentativă. — și tu arăți la fel de umilită de tot ceea ce vezi aici cum mă simt și eu, a murmurat el. Nu știam cum să răspund exact. Dacă Sonny își dădea seama cât de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
timp liber data viitoare când ajung în New York. Era clar că eram pe punctul să vomit. — Claire e chiar genul tău, a intervenit Vivian, ca să umple tăcerea mea dezgustată. Are picioarele până-n gât și aerul ăla de bibliotecară sexy, cu tot cu ochelari și coc. Ar trebui s-o inviți în oraș când vii încoace. Corzile vocale îmi paralizaseră. șefa mea făcea pe codoașa pentru mine? În fața iubitului ei de ocazie? — Are picioare frumoase, ha? Da, mi-ar face mare plăcere, a răspuns

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
când erai mic? Care e cel mai frumos loc pe care l-ai văzut vreodată? Întrebările mele nu erau grozave, dar speram ca ele să aprindă scânteia unei conversații. Randall a tras adânc aer în piept și și-a scos ochelarii de pe nas. Mi-a plăcut în liceu. Foarte mult. Când eram mic, am fost la Windridge, la Craftsburry Common și mi-a plăcut foarte mult. Cele mai frumoase locuri unde am fost sunt, îmmmm, probabil Quisisana, în Capri și Eden

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558

Are țâțele cât pepenii. Nu, te rog! zise dr. Pringsheim. Dacă există vreun lucru de care să n-am nici un chef acum, păi de femeile neemancipate și cu sâni mari e vorba. Apoi se cocoță în pat și-și scoase ochelarii. — Am avut-o azi în vizită pe-aici. — Ai avut-o? Sally zâmbi: — Dragul meu Gaskell, ai o minte tare spurcată! Gaskell Pringsheim își zâmbi miop lui însuși în oglinda de pe tavan. Era mândru de mintea lui. — Ei, draga mea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
Cine te-a scos din încurcătura aia din Omaha? Cine a plătit pentru scandalul de data trecută din Houston...? — Ei, da, tu ai fost ăla! Atunci spune-mi de ce te-ai însurat cu mine. Zi, de ce?! Gaskell își șterse lentilele ochelarilor cu marginea scufiei de bucătar. — N-am nici cea mai vagă idee, zise el. Să mă bată Dumnezeu dacă am măcat cea mai vagă idee. — Pentru distracție, dragule, pentru distracție la maximum! Fără mine ai fi murit de plictiseală. Cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
O, Doamne, e superb! murmură Sally. Am eu pasiunea asta adâncă pentru spațiul rural. — Ai o perioadă de pasiune adâncă, îi spuse Gaskell în timp ce dirija haotic vasul înspre o ecluză. Gaskell avea pe cap o șapcă de căpitan și purta ochelari de soare. — Dragule de clișeist, îi spuse Sally. — Ajungem la o ecluză, spuse îngrijorată Eva. Sunt și niște bărbați acolo. — Bărbați? Nu-i băga-n seamă pe bărbați, draga mea. Nu suntem decât eu cu tine și cu Ge, iar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
s-a împins în ea noaptea trecută. — Poți să mai zici asta o dată, spuse Gaskell și închise porțile ecluzei. în timp ce vasul de agrement plutea la vale, cei doi bătrâni așezați pe bancă se holbau la Sally. Femeia își dădu jos ochelarii de soare și le aruncă o privire tăioasă. — Nu vă umflați prostata, stimați cetățeni de vârsta a treia, le zise ea dură. N-ați mai văzut niciodată vreo pizdulice? Cu mine vorbiți? zise unul din bătrâni. — Doar nu vorbesc singură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
altceva, zise Gaskell pătimaș. — Da, îi replică Sally, pentru cărți nu ajungi la pușcărie. Asta e singura diferență. Așa că dacă vrei să crezi că am furat vaporașul ăsta, poți să crezi liniștit așa ceva. Gaskell scoase o batistă și-și șterse ochelarii. — Vrei să spui că n-ai furat-o? întrebă el în cele din urmă. Am împrumutat-o. — Ai împrumutat-o? De la cine? — De la Schei. — De la Scheimacher? — Exact. Mi-a zis că putem s-o luăm oricând vrem, așa că am luat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
a deplasat, așa că nu poate să fie biela. Ar putea să fie ceva care s-a încâlcit în palele elicei. — Cum ar fi? — Cum ar fi niște buruieni. Păi de ce nu te duci să arunci chiar tu o privire? — Cu ochelarii ăștia? întrebă Gaskell. N-o să fiu în stare să văd nimic. — Știi că eu nu pot să înot, replică Sally. Am problema asta la picior. — Eu pot să înot, interveni Eva. — O să te legăm cu o funie. Așa nu o să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
Pe o asemenea vreme? Ai încercat să cârmești vreodată o chestie de genul ăsta? E greu s-o faci și într-o zi cu soare și fără vânt. Dar acum o să nimeresc direct în stufăriș și, oricum, ploaia îmi mânjește ochelarii. — în ordine. Atunci o să așteptăm până trece furtuna. Cel puțin acum știm cum să ne descurcăm. Sally se întoarse în cabină și închise ușa după ea. Rămas afară, Gaskell se ghemui lângă motor și se prosti pe-acolo cu cheia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-i limbistă... Nu știu ce-i aia limbistă, îl informă Eva. — Atunci dă-mi voie să te lămuresc, slăninuță! O limbistă e o lesbiană. — Mă faci lesbiană? — Da, zise Gaskell. Eva îi trase o palmă zdravănă peste obraz. Lui Gaskell îi săriră ochelarii de pe nas, iar bărbatul căzu în fund pe podea. — Ei, și-acum, Ge... începu Sally. Dar Gaskell se ridică cu greu în picioare. — Prin urmare așa, curvă grasă! exclamă el. Dacă vrei să știi adevărul, o să afli adevărul. Mai întâi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
pete de cerneală ca să deduceți ceva, așa-i? întrebă Wilt. Dr. Pittman făcu o notă despre interesul arătat de Wilt pentru sânge. — Puteți deduce lucruri numai studiind forma pe care o au capetele oamenilor, continuă Wilt. Dr. Pittman își lustrui ochelarii cu un aer feroce. Capetele oamenilor nu erau tocmai partea din care să-i placă să deducă lucruri. Domnule Wilt, zise el, sunt aici la cererea dumneavoastră de a vă certifica integritatea mintală și în special ca să emit o opinie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
unde balonașele atârnate săltară alene în sus și-n jos. Bărbatul coborî în cabină și se întinse pe pat. — Și ce-ai de gând să faci acum? îl întrebă Sally. — Să dorm. Trezește-mă când bate vântul. Gaskell își scoase ochelarii și se înveli cu o pătură. Afară, Sally se așeză pe un dulăpaș și se gândi la înec. în pat. — Domnule Gosdyke, zise inspectorul Flint, deja sunt o grămadă de ani de când dumneata și cu mine ne întâlnim în asemenea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
baie. Sally se duse la ușa cambuzei, își înălță un braț și-și scoase o coapsă la vedere. — Gaskell dragule! strigă ea. Gaskell deschise ochii și se uită la ea. — Ce dracu’ se-ntâmplă? — îți place, dragule? Gaskell își puse ochelarii la ochi. împotriva voinței sale, îi plăcea. — Dacă te gândești că poți să te dai bine pe lângă mine, să știi că te înșeli... Sally zâmbi. — Conservă-ți limbuția, zise ea. Mă exciți, dragule biodegradabil! Femeia avansă câțiva pași și se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
Eva Wilt, cea plecată dintre noi, cea decedată, de actuala ei formă, greu de suportat de către cei vii, o afectară profund pe Eva. îngenunche pe covor și izbucni în plâns, timp în care parohul se holbă la ea prin lentilele ochelarilor, închise ochii, se rugă cu o voce șovăitoare, deschise iar ochii, tremură și, în general, se comportă într-o manieră gândită special să provoace amărăciune și disperare în presupusul cadavru, iar atunci când, într-o ultimă încercare disperată de a o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446

a atins virsta treia, pensionarea. Felii de pâine aspră, neagră, unse subțire cu magiun. Dar lingurița, cuțitul, farfurioarele lucesc, ca noi. Totul curat, proaspăt, ca primăvara. Ferestrele deschise, să intre elixirul, veninurile, amăgirea. Doamna Gafton desfăcu revistele proaspete. Își puse ochelarii, sorbi din ceașcă, privi titlurile primei pagini, renunță. De citit, oricum nu are timp decât seara, când se termină treburile. Împinse teancul spre marginea mesei, lângă soț. — Mare lucru clima noastră! Succesiunea asta, anotimpurile. Ce-ar fi să avem numai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
lung, lung. Da, da, tocmai spunea cineva puțin mai devreme, la coadă, la ziare. Un dar al naturii, primăvara asta! Nu mai e tinerețe, dar tot renaștere s-o chema, nu-i așa... O provocare, zău așa. Soția își scoase ochelarii, îi puse peste teancul de reviste, coborî privirea în ceașcă. Clipe de tăcere. O șoaptă, apoi. Da, începuse să șoptească. — Mai știi când a murit Franz Joseph? — Ei, asta-i acum, ce te-a apucat? — Așa, nu știu... O prostie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
Salazar? Mussolini, știu, primăvara, a fost primăvara, nu-i așa? Iar Führer-ul tot așa, și-a dat foc primăvara. Iar ălălalt mustăcios, georgianul, a crăpat în martie, asta n-am cum uita. Asediul primăverii? Soțul trase teancul de reviste, împinse ochelarii cu ramă aurie lângă ceașcă. Femeia își netezi părul albit, strâns la ceafă. — Da, asediul, cum zici. Agresiunea schimbării. Ceva nesigur, nestăvilit. Să-ți citesc o mică istorie, din revista de azi. Să mai zică cineva că nu avem evenimente

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]