142,832 matches
-
drag de ea să mă dau de trei ori peste cap și să devin chiar piatra galbenă în care ea este pînă dincolo de ochi scufundată * singurătate foarte singură sînt atît cît cu ochiul din orbită și deopotrivă atît cît cu ochiul minții se poate limpede zări singurătea cea mai singură cu putință sînt de pe acest pămînt cînd extrem de nenorocos cînd inexplicabil logic de norocos singurătate maximă sînt din creștet pînă în tălpile neobosite de mers și din locul în care
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
și nu cerși bunăvoință oricît de puțină azi nu te vreau azi sînt departe de tine azi eu sînt și miezul și coaja cuvîntul departe azi îmi iubesc moartea azi îmi ador obrazul rece și negru azi îmi protejez vehement ochiul meu în sine întors fără nici un regret lumea de afară semenii de neant românia de ceară moale nu mai există nici măcar în amintire și pe mine nu mă interesează nimic altceva decît moartea mea cu mine însumi cinstită moartea mea
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
cîntece de înmormîntare din miezul pietrei galbene iubita mea îmi trimite scrisori în care așează poemele pe care le-am scris ieri imediat după ce am murit din miezul pietrei galbene iubita mea nu se mai satură să mă privească în ochi din miezul pietrei galbene iubita mea cu părul galben și negru și verde și roșu de la un minut la altul îmi spune înduioșător de tandru iubitul meu ai fost mort și ai scris tot timpul cînd ai fost mort acum
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
înduioșător de tandru iubitul meu ai fost mort și ai scris tot timpul cînd ai fost mort acum înviază ca și cînd nu ai fi fost mort nici o singură clipă din miezul pietrei galbene iubita mea mă privește drept în ochi din ce în ce mai adînc amîndoi sîntem morți norocoși morți victorioși și vom învia poate cîndva sau cine știe
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
este o Îndrăzneață formă de relief liric, În care colinele pretextului, pădurile textului și pășunile alpine ale subtextului Își unesc fericit teritoriile. Dumitru M. Ion WHITE LION sunt puternică, dragul meu, sunt un leu alb. șiam să mă ridic din ochiul lacrimei... am plâns cât un fluviu, pentru că am văzut În viitor! știam că tu mă vei părăsi, iar! pentru alte femei. am plâns și plâng, si poate voi mai plânge, nu am cum să Iți explic câți fluturi zboară În interiorul
Editura Destine Literare by Daniela Voiculescu () [Corola-journal/Science/76_a_328]
-
saturarea zeului Baal. Apoi, gândind cu toții că aceste Au fost primite, sfat ținu cu-ai săi Și oștilor dădu cucernic veste Că drumu-i liber : peste munți și văi. METOPĂ VI Căruțele cu bruma de avere Turme de oi, cirezi cu ochiul blând, Femei cu prunci, bătrâni și copilandri Lăsându-și vetrele de piatră fumegând, În codrii deși din munți prăpăstioși Ca-n casă strămoșească, se Întorc Sub bolta de-ntuneric, legănând Pruncu-nțelept de-a dăinui pe loc, De-a aștepta tăriile
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
răspunsul la «judecata din urmă». SFERE Mă dau de-a dura prin univers Cu partea mea bună, cu partea mea rea, O emisferă-aduceam de departe Și cealaltă se Împlinea. Pe jumătate sunt lupul sălbatic Sunt pasărea cerului liberă-n vânt, Ochii mei sorb lumina și gerul Trupul meu freamătă-n dragoste bând; Pe jumătate sunt ochiul cunoașterii Biciul memoriei, hipertăios, Evoluez cu viteze ardente Pe drumu-ndoielilor, alunecos. Mă rostogolesc fără oprire Pe rând fiecare jumătate-arătând, Dar care-i cea bună, care
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
mea bună, cu partea mea rea, O emisferă-aduceam de departe Și cealaltă se Împlinea. Pe jumătate sunt lupul sălbatic Sunt pasărea cerului liberă-n vânt, Ochii mei sorb lumina și gerul Trupul meu freamătă-n dragoste bând; Pe jumătate sunt ochiul cunoașterii Biciul memoriei, hipertăios, Evoluez cu viteze ardente Pe drumu-ndoielilor, alunecos. Mă rostogolesc fără oprire Pe rând fiecare jumătate-arătând, Dar care-i cea bună, care-i cea rea Mă Întreb și nu aflu nicicând. FILTRU Pasăre-albastră, pasăre-albastră Pasăre a fericirii
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
de viață Pasăre a mirajelor vane Pasăre a neliniștii A istovitoarelor fete morgane Mâna Întinsă te scapă Nimeni nu te poate prinde Căci cine poate prinde Și tine timpul ca pe-un sac cu merinde. Halucinantă pasăre-albastră, Filtru invizibil pe ochiul real Adu-mi, adu-mi otrava nebuniei Paradisului tău artificial ! ARIADNA Totul În mine e dragoste E o risipă de tandrețe, de cântec Care Învăluie copacii și pietrele Tulbure ca un descântec. Cu mâinile deschise pline de vise Iți Întind
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
ca doar morala să mai pâlpâie (retrasă) În politică și justiție. To a t e a c e s t e a , ș i m u l t e a l t e l e , nenominalizate aici, se observă cu ochiul liber și În România după aproape primul deceniu al mileniului al doilea. Politica a acaparat nu conjunctural, aproape, În totalitate, spiritul, Încât cititul, judecata de valoare au rămas la periferia interesului național; ori În preocupările celor puțini care mai cred
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
din oraș, corul mixt la care am luat locul II În concurs, majoratul de o săptămână la Bușteni, perioada când erai oficial Învoit să Înveți pentru olimpiade și altele. Rele : trebuia să te școli În fiecare dimineață, să asculți cu ochii pe ceas melodia de la 7.45 de pe sârbi, să fugi la școală, să reușești să intri În școală cu părul peste o anumită dimensiune, cu numărul prins cu copci, cu șapca fără fund, să intre În mapa cu 1 caiet
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
îngâmfatul Gogu Ionescu, pe nevolnicul Costescu, așa cum l-a îngropat pe bietul Pandele; n'importe oů, il a sa part du gâteau. Îmi servește bucata cea mai bună din crăpceanul de Mostiștea pescuit de el și gătit marinărește. Stă cu ochii în farfuria mea, urmărind cum despic, cum înlătur oasele. De când învârte Ialomița cu kir Gheorghe, poftește și el la maniere - dar numai ironie, aproape silă în privirea lui. Trebuie să reziste însă în lume, să ascensioneze. În sfârșit, găsește momentul
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
proprietarul lor în politică. Măcar ei păreau destul de bărbătoși, pe când Ionescu e băgat în aceeași oală cu alde Lamsdorf și Eulemburg; nici un prilej nu scapă Costescu pentru a mi-l desemna ca poponar. Dar nu asta-l face odios în ochii mei. Aud că mă încondeiază printre oameni în fel și chip. Merită o lecție bădăranul. Sper ca până la toamnă să înscriu în registrul Agriculturii specia Marele Alb de Sionu - dorobanții mei îl vor umili pe fudulul din Bărcănești; Gogu Ionescu
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
ar trebui la fiecare, Toți avem copii și vremea-i grea. Însă cum să vinzi fereastra oare, Cea la care maică te-așteapta?! Casa părintească nu se vinde, Nu se vinde tot ce este sfânt. Din atâtea lucruri dragi și sfinte Ochii mamei Încă ne privesc. O vom da și vor schimba lăcată Și vor pune și ferestre noi. Și trecând pe lângă ea vreodată, Va privi ca la străini la noi. Casa părintească nu se vinde, Nu se vinde tot ce este
Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Science/76_a_346]
-
și vor schimba lăcată Și vor pune și ferestre noi. Și trecând pe lângă ea vreodată, Va privi ca la străini la noi. Casa părintească nu se vinde, Nu se vinde tot ce este sfânt. Din atâtea lucruri dragi și sfinte Ochii mamei Încă ne privesc. Vom pleca și noi cândva din viață Și părinții sus ne-or Întreba Ce mai face casa lor cea dragă, Cine are grijă azi de ea? IN M E M O R IA M G R
Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Science/76_a_346]
-
stau eu, arhanghel al nemuriririi, cocoțat pe calcanul de ardezie al unui prezent sugrumat! Nici un război, nici o murire nu mă mai poate intimida. Nici lacrima urzicilor din comuna Balaci, nici sângele vărsat pe câmpul de luptă al Dorului, nici chiar ochiul luminii apuse din inima ta... Azi, mai mult decât ieri, aștept ghilotina precum ultima replica a sufleurului la final de spectacol... Cum nici o cortină nu poate ascunde strigătul, acest sunet e umbra poemului nescris, neștiut, nespus altcuiva, decât vouă... Îngăduiți
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
zefirul de miazăzi. Numai așa voi Înțelege alfabetul secret al muririi În doi și amânarul de iasca ai iubirii pierdute... Azi, mai mult decât ieri, mă recunosc Într-o frunză de dud, În cochilia melcului tandru, În tine sfiire cu ochi de peruzea... În rest, etrusce sfiiri și abanosul Împreunării sub lacrimi... SCRISOARE CĂTRE APOLLINAIRE „Et tu observes au lieu d'écrire ton conte en prose La cétoine qui dort dans le coeur de la rose...” („Zone” G. Apollinaire) Neștiut Păstor al
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
fi intrat Într-o mănăstire și nu e de ajuns! De aceea Îți scriu din fuga muririi, fantasmă cu buze strivite de Cântec... DE ÎNDRĂGOSTIRE Tu mă Îndupleci din pleoape și cuvinte, cum părul nopții gura Îmi sărută. Trupul tău ochii mei l-au uitat, așa cum numele pietrei În somn l-am strigat... Stau cu pana cea scriitoare Într-o cumpănă grea, cufundându-mă-n stele și sălcii, așa... TOAST LA STATUIA LUI GORGASALI Linia cea lingușită și tandră mă voia
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
și tăcere, Între zbor și fantasmă rămân, neiertate, păcatele mele... Cum s-ascund primăvara, cum s-ascund bătrânețea, când paharul rostirii mi-l golește tristețea?... LA FINAL Ca mâine voi muri din Întâmplare. Faptele inimii mele se vor uita. Ceea ce ochiul va plânge nu e rana de sânge si dezdurerare, ci poemul acesta de iască și catifea... INIMĂ PE EȘAFOD Coastele sufletului meu sunt bolnave. La doctor, de mult n-am mai fost! Privindu-te, Înalto, ca pe un munte de
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
Încremeniți În veacuri. Stăpânul Înalt, drept, cu plete cenușii lungi până la pământ și barba deasă trecând dincolo de brâu, cu sprâncene dese și stufoase acoperindu-i aproape privirea, se sprijină cu dreapta-n spadă și cu mâna stângă dusă streașină la ochi, pare a se uita În zări către trecut, acolo unde amintiri aproape șterse se ascund În negura veacurilor trecute. Câinele uriaș, lățos, cu blana verde, stă așezat cuminte la picioarele stăpânului său așteptând poate un ultim ordin pentru a se
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
acolo unde sucul pămîntului e mai bogat și vlaga pietrei calcaroase și a țărânei așteaptă să fie culeasă de rădăcinile noduroase care s-au luptat mult strecurându-se prin cotloane nebănuite să ajungă În Împărăția secretă a lumii neajunse de ochi omenesc, În Întunecata și recea lume minerală. În timpul ăsta harnica viță an de an, vară de vară și toamnă de toamnă adună foarte multe raze de soare pe care le amestecă bine cu albastrul cerului, cu sarea pământului și cu
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
de mobilă, diplome, trofee, cărți, premii, poze, un pian etc, care stârnesc emoția vizitatorului. Gazdele, deosebit de amabile și de cunoscătoare a vieții poetului, ne-au Însoțit prin camerele În care a trăit cel pe care Îl căutam, Îl vedeam cu ochii imaginației și Îl recitam În gând. Era duminică, 20 aprilie 2008 și numai cu o zi Înainte ne despărțisem de Cezar Ivănescu, care a plecat de la București la Iași și cine ar fi bănuit spre eternitate. Am mai vizitat și
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
cei adunați acolo au sărit ca arși. Cu o iuțeală Învățată, s-au aliniat În fața paturilor. Am procedat la fel, Însă am fost deja atinsă cu vârful joardei, pentru că am coborât cu o clipă mai târziu. Mă ustura ca În ochi, dar, Încremenită de frică, nu am zis nimic. În acel moment m-am gândit fulgerător la Iba. Îmi era teamă că nu am să-l mai văd niciodată. Supraveghetorul a dat drumul la difuzoare și am revenit cu gândul În
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
Încă din prima zi, bine dimensionat! Am vrut să păstrez și am căutat, cu privirea, un loc În care să ascund ceea ce Îmi rămăsese, Însă chiar atunci am simțit privirile rugătoare ale celui ce stătea În fața mea. Un băiețel cu ochi de un albastru trist și apăsător! I-am Întins felia de pâine lui și mi-am scuturat palmele, zâmbindu-i. A luat-o fără să spună nimic. A mâncat din ea cam până la jumătate, apoi a venit la mine și
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
a strigat el clătinându-se ușor. Daaa! au răspuns În cor toți din jurul meu. Acum ne urcăm din nou pe marginea patului cu picioarele atârnate... La linie! ... Ia să văd! Așa! ...Da, așa! Și ascultăm cântece patriotice! Să fiți numai ochi și urechi, și cântăm după difuzor. Că, la sfârșitul programului, ăla care nu le știe... Ia, uite! a arătat el joarda Le Învață! Le Învață, că la vară mergem la defilare să mulțumim din inimă partidului. Altfel, ați dat de
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]