100,485 matches
-
în actualitatea ultimă, precum printr-un conductor de electricitate "spirituală", Păcală se apropie, prin intermediul lui Cornel Regman, de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Daniel Bănulescu, Radu Aldulescu, Dan-Silviu Boerescu, Horia Gârbea. Optzeciștii, de care C. Regman s-a ocupat cu mult mai pe larg decît s-au ocupat aceștia de producția sa, și l-ar putea trece fără sfială pe regretatul exeget în genealogia lor, de care, în bună conștiință literară, au nevoie. Datorită răsucirii mai mult ori mai
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
spirituală", Păcală se apropie, prin intermediul lui Cornel Regman, de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Daniel Bănulescu, Radu Aldulescu, Dan-Silviu Boerescu, Horia Gârbea. Optzeciștii, de care C. Regman s-a ocupat cu mult mai pe larg decît s-au ocupat aceștia de producția sa, și l-ar putea trece fără sfială pe regretatul exeget în genealogia lor, de care, în bună conștiință literară, au nevoie. Datorită răsucirii mai mult ori mai puțin persiflatoare a frazei, elementul factologic devine, sub pana
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
Popescu rămîne exclusiv neomanierist, Petru Romoșan e fundamental textualist, iar Paul Daian este în mod decisiv postapocaliptic". Textualismul se bucură în ochii autorului nu doar de faimă literară, dar conferă și un fel de superioritate etică. Un volum care se ocupa de fenomenul în speță a fost oprit de cenzură pentru că valida promoția textualistă, iar Eugen Simion este înfierat pentru că nu s-a ocupat de textualiști înainte de '89. Astfel se impinge în derizoriu o problemă gravă, aceea a eticii criticului în
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
nu doar de faimă literară, dar conferă și un fel de superioritate etică. Un volum care se ocupa de fenomenul în speță a fost oprit de cenzură pentru că valida promoția textualistă, iar Eugen Simion este înfierat pentru că nu s-a ocupat de textualiști înainte de '89. Astfel se impinge în derizoriu o problemă gravă, aceea a eticii criticului în general. Pentru că oricare ar fi păcatele academicianului pomenit, nu faptul că n-a pariat pe textualism e problema. N-am observat nicăieri în
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
de întoarcere a refulatului. Primul, în urma înlocuirii vieții de tip neolitic cu un mod de viață agricol, ultimul, în secolul al XIX-lea, odată cu instaurarea gîndirii pozitiviste, a cărei atenuare se manifestă prin atitudinea postmodernă (un alt studiu, interesant, se ocupă, sintetic, de fenomenul postmodern în cultura română). Sigur, teoria aceasta poate părea cu ușurință o speculație savantă, mai ales că vine dinspre psihoistorie, disciplină nouă, de frontieră, ce aplică istoriei o cercetare de tip psihanalitic, nerecunoscută ca �validă". Iar unul
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
ideal într-o ediție critică de o asemenea amploare. Dar editorul a știut să-și impună punctul de vedere, transformînd aparatul critic al ediției într-o cronologie și biobibliografie, ceea ce, îndrăznesc să cred, nu e tocmai indicat. Dar să ne ocupăm de opera lui Slavici. Acesta, ca și Creangă, e o descoperire a lui Eminescu. Ba poate că în cazul lui Slavici meritul e și mai mare decît în cel al lui Creangă. Viitorul prozator moldovean avea, într-un fel, legătura
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
despre cum i-a lămurit d-sa unei "franțuzoaice get-beget", măritată în România, sensul expresiei "a beli p."? (Prescurtarea pudică aparține autorului tabletei - Cronicar). Umorul ne e pus la încercare și de N. Breban care, în rubrica d-sale, se ocupă de "bolile sau ruinele mentalului românesc după '89". Ca să vezi! Revista prietenului său A.P. îi oferea un material de cea mai bună calitate. Ca să nu împingem maliția pînă la a-l prenumăra pe romancierul Buneivestiri printre subiecții ideali pentru o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
Rodica Zafiu Gramaticile românești s-au ocupat destul de puțin de exprimarea aspectului, adică a felului în care e prezentată în enunț desfășurarea acțiunii: ca petrecîndu-se într-un interval scurt și neanalizabil (momentan, punctual) sau într-unul întins în timp și descriptibil din interior (durativ), ca act unic
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
a domniei-sale, nu a dispus de prestanța solicitată de un astfel de eveniment... a fost lăudat George Enescu... o dată în plus!; a fost expus un inventar al problemelor Festivalului, am primit o dare de seamă adresată, în fond, superiorilor care ocupau loja oficială. Au urmat recepții ale oficialităților. Urmează și muzică.
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
e și autorul unui ingenios și subtil eseu despre jurnalism - Dublul regim (diurn/nocturn) al presei (1997) - și se plasează cu bună știință în plin paradox: un poet aflat sub semnul esteticului, al ludicului, al scriiturii manieriste și rafinate se ocupă de scriitura cea mai directă, de textele care, cu o redactare adesea elementară și neglijentă, își asumă condiția perisabilității. Din fericire, paradoxurile și contradicțiile sînt situațiile cele mai productive pe termen lung. Cum se vede și din faptul că în
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
directă, de textele care, cu o redactare adesea elementară și neglijentă, își asumă condiția perisabilității. Din fericire, paradoxurile și contradicțiile sînt situațiile cele mai productive pe termen lung. Cum se vede și din faptul că în volumul de care ne ocupăm combinația de limbaje e cu totul nouă: mai curînd decît șocul cotidianului (important pentru imaginarul suprarealist) contează tocmai manierismul, pasiunea formei, simțul versificației; autorul nu se mizează pe noutatea ideii, ci pe prelucrarea ei. Colajul de titluri sau de texte
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
de vedere: e normal ca partidul-revistă al lui Vadim Tudor să-și recruteze membrii dintre colaboratori! De altfel, cartea îl are pe copertă pe șeful partidului, îmbrăcat în unul din inconfundabilele sale costume albe. Pentru contrast, brunetul domn Hogea însuși ocupă planul al doilea, privind în depărtare peste umărul idolului. Să anticipeze această fotografie o posibilă predare de ștafetă? Să-și fi pregătit Vadim Tudor succesorul? Nimic nu e exclus, dacă ne gândim că acest partid e dominat la vârf de-
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
scrie Ziua. Or fi occidentalii naivi, dar chiar atât de proști încât să-și lase informațiile pe mâinile acestor "bebe" născuți din somnul monsturos al lui Ion Iliescu n-or fi! Pentru că am uitat să spun că dl. Bebe se ocupă chiar acum de elaborarea, "la umbra generalului Talpeș, șeful administrației prezidențiale, și a lui Gheorghe Fulga, noul director SIE, de organigramele pentru întreg spionajul românesc". Scurt și cuprinzător! Dar și nerușinat! Pe de-o parte, ne căciulim la occidentali să
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
creator al unui tip de rafinament fundamental pentru o societate civilizată și europeană, rafinament care este, deocamdată, pe cale de dispariție. Se pare că s-a optat ca drumul României să fie îndreptat spre Europa. Deci, spre normalitate. Cei care se ocupă de destinele culturii noastre sînt obligați, moral și profesional, să fie călăuzele unor itinerarii pe care le descoperim, din păcate, abia la începutul secolului XXI. Mulți dintre ei dau semne că au ceva dificultăți în a înțelege ceea ce este evident
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
toți patru în hohote (bunicul ceva mai rezervat) îndreptîndu-ne spre casă. Am uitat complet orele imediat următoare. Nu mai știu cum ne-am petrecut seara. Ne-am culcat, în orice caz, toți, în singura cameră care ne rămăsese (celelalte fuseseră ocupate de chiriași) din casa unde ne-am născut, mama și cu mine. Nu prea tîrziu, bănuiesc. în oraș erau deja restricții de lumină, din cauza capacității reduse a Centralei Electrice din Zăvoi. Am fost treziți brusc, pe la trei sau patru dimineața
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]
-
îndeplini serios și sistematic un asemenea rol? * Îngrijorător e faptul că opoziția democratică nu dă semne de întărire și că mesajele ei nu au ecou în rîndurile populației. Din acest punct de vedere, partidul de guvernămînt știe să țină scena ocupată cu propriile sale mesaje. Ar fi o prostie însă ca puterea să fie acuzată că știe să-și facă treaba. Inabilitățile opoziției nu pot fi trecute nici ele pe seama puterii căreia nu i se poate cere să facă un plan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
ce țin de "bucătăria" romanului postmodern. Acțiunea este plasată în secolul al doisprezecelea p. Ch., cînd împărat al "sacrului imperiu romano-german" era Frederic Barbarossa, protectorul și tatăl adoptiv al lui Baudolino. Expedițiile împăratului împotriva orașelor italiene, cruciadele, divergențele cu papalitatea, ocupă un spațiu extins în carte, dar și mai numeroase sînt întîmplările fabuloase (ai căror protagoniști - Baudolino și năstrușnica sa suită - rivalizează cu eroii de basm); călătoria acestora spre împărăția preotului Ioan, de pildă, pare desprinsă din cele 1001 de nopți
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
lăsa cititorului plăcerea de a parcurge singur istoria anecdotică a experiențelor erotice ale seducătorului din Sevilla, nu înainte de a preciza încă o dată că romanul lui Torrente Ballester este departe de a se rezuma numai la atît. Căci un loc aparte ocupă în această nouă interpretare a venerabilului motiv, problematica filozofică, resuscitarea conflictului baroc dintre predestinare și liberul arbitru, dintre determinare și libertate, chestiunea autonomiei individului în raport cu Dumnezeu, cu diavolul, cu propriul destin... Din acest punct de vedere o cheie de lectură
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
în țară: pe spinarea statului și în detrimentul cetățeanului. Oriunde în lume, individul care câștigă milioane de dolari lasă în visteria statului un procent substanțial din venituri. La noi, nu: mârlanul ajuns mare șef peste hala în care până în ajun se ocupa cu ștersul prafului, securistul ce trăgea cu ochiul la marfa de export devenit supervizor al afacerii, hahalera ce se juca la planșetă de-a proiectantul convertit în mare antreprenor și alții, din aceeași familie generoasă de nulități, te sfidează acum
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
profil să realizeze un echilibru între valorile consolidate și actualitatea beletristică. În acest chip a putut să apară Universul literar, în ultima lui serie, între anii 1938-1945, Curentul literar (1939-1941) și România literară (1939-1940). Despre aceasta din urmă ne vom ocupa în articolul de față. Cel puțin trei reviste au purtat acest nume în perioada interbelică: România literară (1930) de la Aiud, în redacția poetului și, mai ales, cărturarului Ovidiu Hulea (1893-1952), secretar de redacție fiind Emil Giurgiuca (1906-1992). Această revistă avea
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
și În pădure, cu frumuseți peisagistice, Demostene Botez (1893-1973) Șesurile, cu valori plastice, Victor Eftimiu (1889-1972), Veneția, evocare, N. Davidescu (1888-1954) Biruitorul și Canțoneta, care vor fi publicate ulterior în volumul Renașterea. Dintre poeții tineri ai momentului pregătiți pentru a ocupa un loc de seamă în poezia momentului semnalăm prezența lui Eugen Jebeleanu (1911-1991), Coca Farago (1913-1974), Constantin Virgil Gheorghiu (1916-1992), Dimitrie Stelaru (1917-1971), acesta în curs de afirmare, prezentat în numărul 5 din 1939 de către Eugen Jebeleanu prin articolul Un
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
periodicelor literare. Ele au fost sistematic recenzate, sub semnătură, ceea ce pretindea răspunderea afirmațiilor. Între prezentatorii acestei rubrici reamintim pe Septimiu Bucur, practic titularul rubricii, apoi pe Vlaicu Bârna, George Demetru-Pan (1911-1972) și Dan Petrașincu. Cei mai înainte amintiți s-au ocupat fiecare de revistele apropiate, de disponibilitățile critice personale. Astfel Septimiu Bucur debutant în Gândirea din anul 1935 a luat în cercetare revistele cu o ideologie literară echilibrată susținînd îndeosebi valorile tradiționale ale literaturii române interbelice. Gândirea devine astfel apreciată îndeosebi
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
război mondial încoace"... (s.m.). I.B. Lefter inventariază principalele confuzii care au apărut în legătură cu �modernismul". în perioda interbelică puțini s-au apropiat de accepția actuală a termenului (Streinu și Cioculescu, în cîteva articole). S-a observat deja că acest concept nu ocupă o poziție centrală în opera lui Lovinescu - ambiguitățile sînt nenumărate, ele apărînd chiar în interiorul aceleiași scrieri. Alte surse ale confuziei sînt opoziția modernism/ tradiționalism (preponderent tematică, după cum spune criticul), înțelegerea diferită a prozei și a poeziei (Lovinescu susținea sincronizarea poeziei
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
moderni sau postmoderni. Criticul oferă un model de comentariu, mai mult decît o simplă listă. Nu exhaustivitatea îl preocupă, ci cartografierea unui gen literar care, în secolul XX, a trecut prin două mari tranziții, cea interbelică și cea postbelică - ambele ocupă vreo patruzeci de ani împreună. Tranziția este o caracteristică esențială a unei mișcări literare. Cît de unitară poate fi totuși o culegere de articole? I.B. Lefter vine cu idei puternice, dar cu texte scrise la intervale mari de timp. Cum
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
vinovați de dezastrul țării. PNȚ avea, în această ultimă cerință, un plan mai demult elaborat și care prevedea sancționarea drastică nu numai a celor ce au colaborat cu legionarii și regimul lui Ion Antonescu, ci și a celor care au ocupat demnități pe vremea dictaturii carliste. Era un plan la care aderase și PNL - Dinu Brătianu. Această din urmă prevedere presupunea că, dacă ar mai fi trăit, trebuiau sancționați N. Iorga, Armand Călinescu, dar și toți încă în viață. Vizați erau
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]