10,284 matches
-
Steinhardt dând din ceea ce nu ai, pentru că astfel dobândești ceea ce-ți lipsește. Nu ai iubire, dă iubire și vei avea și tu iubire. Ce pot da eu? Lucruri mici: un zâmbet, un cuvânt spus la vreme potrivită, un ajutor oferit celui care ți-l cere etc. Lucrurile mari se Înfăptuiesc pornind de la cele mici, accesibile, exersând zilnic. Drumul spre desăvârșire presupune și practicarea acestei arte de a dărui și avem multe exemple de sfinți care prin viața lor constituie adevărate
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
o poți schimba acum, dintr-o mișcare, el are drumul lui și tu ai drumul tău, iar dacă drumurile vi s-au intersectat oferă-ți șansa de a Învăța din lecția lui, răcorește-ți fruntea și mulțumește-i pentru darul oferit și apoi găsește o cale de a-ți continua călătoria. Dacă vei Încerca să schimbi cursul râului pentru că ți se pare ție că nu e locul lui aici , dacă te vei lăsa cuprins de furie din cauză că s-a revărsat și
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
în vedere regula majorității, regula aprobării și regula lui Borda. Autorii analizează avantajele și dezavantajele adoptării fiecăreia dintre aceste reguli de vot. De asemenea, ei discută posibilitatea apariției votului strategic. Exercitarea votului strategic presupune ierarhizarea clară a preferințelor între alternativele oferite și orientarea alegerii către alternativa care are cele mai multe șanse de a o învinge pe cea mai slab situată în preferințele votantului. Astfel, în situația exercitării unui vot strategic, alegătorul nu va opta pentru varianta pe care o situează pe primul
INTRODUCERE. In: Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
ales atunci când acestea tindeau către dimensiunea umanistă. Sigur, perspectivele pe care le oferă o facultate de profil umanist n-au fost nici în deceniile trecute, după cum nu sunt nici în prezent, foarte încurajatoare din punctul de vedere al satisfacțiilor materiale oferite, dar cred că, dincolo de privațiunile asumate (care, din păcate, rămân în continuare inevitabile), latura care ține de pasiune, de suflet, este cu mult mai importantă! Am spus aceste lucruri și părinților elevilor și majoritatea lor mi-au dat, în final
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
este că această strategie de a sprijini studenții are drept consecință subfinanțarea lor: lipsa resurselor financiare bugetare suficiente face ca alocațiile per student să fie reduse, adesea punând în pericol asigurarea unui nivel adecvat de calitate a programelor de studii oferite. Această tendință este de asemenea determinată de anumite caracteristici de sistem, precum numărul universităților care există într-o țară. Modelele pe care le vom construi se bazează pe înțelegerea alocărilor bugetare pentru susținerea prin granturi a studenților ca un bun
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
perioada 1999-2011, precum și modul în care actorii relevanți, universitățile în primul rând, s-au comportat în acest cadru instituțional. Apoi vom propune două modele formale care vor fi utilizate pentru a înțelege atât felul în care universitățile au răspuns stimulentelor oferite de mecanismele de finanțare, cât și nivelul scăzut al finanțării. Primul model se bazează pe supoziția că numărul total al studenților pentru care statul acoperă costurile de școlarizare nu este dat: fiecare universitate poate propune un număr; pe de altă
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
sprijiniți de la bugetul de stat pentru acoperirea costurilor de școlarizare. În practică, CNFIS a elaborat o procedură sofisticată de distribuire a fondurilor între universități. Alocarea unei sume pentru un student depindea de mai mulți factori: nivelul la care ele sunt oferite (licență, master sau doctorat), limba de predare, precum și domeniul de studii în care e oferit programul (de exemplu, în inginerie, medicină sau științele sociale etc.). Procesul de finanțare se desfășura astfel. Mai întâi, Ministerul Educației aloca pentru fiecare universitate un
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
absenta, copilul se abține de la comportamentul orientat spre atașament. Studiul lui Main și Goldwin (1984) a arătat că acei copii care au fost respinși fizic de la naștere, își resping mama și pe alți adulți înainte de un an. În evaluarea îngrijirii oferite copilului este foarte important să observăm calitatea interacțiunii și a tipului semnificativ de atașament. Calitatea atașamentului este factorul central, la fel ca și posibilitățile individuale ale copilului pentru dezvoltare, potențialul lui, relația lui cu alte persoane. Copiii cu atașament siguri
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
prin dezinteresul acestuia, nepregătirea psihologică a mamei pentru îndatoririle ei, adesea din cauza vârstei prea tinere, sau în urma unor tulburări de personalitate, copleșirea mamei de obligații profesionale, fie în urma unor ambiții profesionale, fie (din cauza) presiunilor materiale din familie lipsa de suport oferit mamei din partea relației ei sociale. În cazul unui părinte cu mai mulți copii, afecțiunea scăzută față de unul anume se poate pune în relație cu anumite caracteristici ale copilului: prezența unui handicap, anumite caracteristici fizice sau psihice, care sunt adesea puse
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
au fost brațe întinse sau un comportament care să se îndrepte în direcția mamei. După câteva minute mama a apucat-o, a apucat-o de pe bicicletă și a pus-o din nou jos. Mângâierea nu a fost nici căutată, nici oferită. “(Kari Killen) Killen, K., Copilul maltratat, Editura Eurobit, Timișoara, 1998, pag. Putem observa totodată și opusul, când copilul nu se poate îndepărta de mamă sau de tată. Acesta este un caz în care putem influența situația sugerând, de exemplu, ca
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
ținem seama de anumite reguli sociale: sa fim SINCERI, să fim POLITICOȘI, să ne comportăm CORECT. Pentru a ne asigura că vom fi corect înțeleși de interlocutorii noștri, atunci când construim un mesaj trebuie să respectăm următorele reguli: * Cantitatea de informație oferită trebui să fie nici prea mare (detaliile inutile fac mesajul greu de înțeles), nici prea mică (omisiunile fac mesajul greu de înțeles). * Informația oferită trebuie să respecte condiția sincerității : emițătorul trebuie să spună numai lucruri pe care la consideră adevărate
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
înțeleși de interlocutorii noștri, atunci când construim un mesaj trebuie să respectăm următorele reguli: * Cantitatea de informație oferită trebui să fie nici prea mare (detaliile inutile fac mesajul greu de înțeles), nici prea mică (omisiunile fac mesajul greu de înțeles). * Informația oferită trebuie să respecte condiția sincerității : emițătorul trebuie să spună numai lucruri pe care la consideră adevărate . * Tot ceea ce spunem trebuie să se înscrie în tema de moment a discuției, să fie în legătură directă ce aceasta. * Modul în care formulăm
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
comportamente adaptative sunt: Motivația - sporirea efortului pentru a îmbunătății feedbackul pe viitor; Desconsiderarea feedbackului - căutarea unui feedback afirmator care să anuleze feedbackul infirmator, sau discreditarea sursei de la care a venit feedbackul; Schimbarea feedbackului - prezentarea unor dovezi, sau argumentarea incorectitudinii evalurării oferite; Disocierea - disocierea de rezultatele proiectului. Afirmarea în public că nu s-au depus eforturi în sarcină pentru ca legătura dintre rezultat și trăsături, competențe, valori să nu fie făcută; Asocierea - încercarea de a crea o legătură puternică între rezultatul sarcinii și
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Consideră că dacă au din ce în ce mai mulți bani, au un control mai mare asupra propriei lumi, ceea ce îi face mai fericiți și mai plăcuți; 4. Vânătorul de oferte urmărește în mod compulsiv ofertele chiar și dacă nu are nevoie de produsele oferite, deoarece procurarea unor produse mai ieftine îi face să se simtă superiori. Se simt furioși și intră în depresie dacă trebuie să plătească prețul întreg sau nu pot reduce semnificativ prețul; 5. Pariorul se simte entuziasmat și optimist când își
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
acest volum include elemente teoretice fundamentale, elemente de calcul și proiectare specifice și elemente aplicative referitoare la studiul construcției, funcționării și testării echipamentelor componente ale sistemelor de acționare hidraulică. Lucrarea se adresează în primul rând studenților facultăților tehnice, dar informațiile oferite sunt utile și specialiștilor din domeni a caror activitate este legată de proiectarea, exploatarea și întreținerea instalațiilor de acționare hidraulică. Iași, ianuarie 2014 dr. ing. Irina Tița dr. ing. Irina Mardare INSTRUCȚIUNI DE PROTECȚIA MUNCII SPECIFICE LABORATORULUI DIN CADRUL DEPARTAMENTULUI DE
Ac?iuni hidraulice pneumatice by Irina Ti?a, Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/83215_a_84540]
-
ci obiectiv. 5.1. Opera de artă Opera de artă este acel lucru vizibil (făcut din piatră, lemn, culoare, cuvânt sau sunet) care trimite la altceva de ordin invizibil. Spre deosebire de un lucru ordinar identic cu sine, lucrul este aici sacrificat (oferit) în vederea a ceva de ordinul semnificației. În configurația vizibilă se ascunde așadar cu totul altce‑ va, o configurație invizibilă. Lucrul este deci doar suportul, materia sau car‑ nea formei care exteriorizează (plasticizează) în sensibil conținutul operei de artă (semnificația ei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în parte dinamismului privirii observatorului. Deoarece vectorul privirii întâlnește planul picturii perpendicular, el se străduiește să continue în aceeași direcție pentru a străbate astfel dimensiunea adâncimii. Privirea conferă compoziției picturale o axă suplimentară, care întărește orice vector orientat înspre adâncime, oferit chiar de compoziție, de exemplu, de perspectiva centrală. Ceea ce înseamnă că doar uitându-se la o pictură privitorul înzestrează structura operei cu o adâncime mai mare decât are de fapt aceasta. Deși această penetrare vizuală susține efectul adâncimii picturii în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și în Familie de saltimbanci, taurul este doar obiectivul imediat al cerinței generale. Taurul, deși înfruntă scena cu trupul său, își întoarce capul în direcția mișcării atotcuprinzătoare spre stânga. Aceasta înseamnă că și aici lupta pentru scop transcende obiectivul tangibil oferit și trece dincolo de barierele picturii către o împlinire îndepărtată. Capitolul VII Centrii ca divizori Până acum am examinat centrul de echilibru ca stabilizator al greutății. Obiectele compoziției localizate în zona centrală sau pe axa localizată central au câștigat în forță
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pe lângă Consiliul Județean. Sfîrșitul de an se apropie cu pași grăbiți. Ați tras deja o linie să faceți un posibil bilanț? E aproape gata. Stăm foarte bine la numărul de concerte, la numărul de auditori, de programe, la varietatea muzicală oferită, dar nu cred că vom atinge în totalitate volumul încasărilor. Oricum, creșterea față de anul trecut e de 60-70 la sută. Vă gândiți la ceva anume pentru 2002? Poate ar fi bine să mă retrag din funcția de conducere, să las
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
pe lângă Consiliul Județean. Sfîrșitul de an se apropie cu pași grăbiți. Ați tras deja o linie să faceți un posibil bilanț? E aproape gata. Stăm foarte bine la numărul de concerte, la numărul de auditori, de programe, la varietatea muzicală oferită, dar nu cred că vom atinge în totalitate volumul încasărilor. Oricum, creșterea față de anul trecut e de 60-70 la sută. Vă gândiți la ceva anume pentru 2002? Poate ar fi bine să mă retrag din funcția de conducere, să las
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
actuală pare a fi foarte mare, față de 100 ani în urmă, să zice, dar, aportul său la ridicarea calității vieții a fost sensibil mai mic decât această creștere, pentru că diferența reprezintă cheltuieli și producții consacrate reproducerii unor condiții naturale înainte oferite gratuit de natură. Se poate spune că tripla eficiență face parte din principiile adoptate de organismele internaționale care definesc noua treaptă a teoriei economice și anume SI-SC (Societatea Informațională-Societatea Cunoașterii). Noua economie nu mai poate fi o economie de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
personală și profesională a educatorilor prin: actualizarea competențelor de bază (psihopedagogice și de specialitate); însușirea de noi competențe în domeniul metodicii / didacticii de specialitate; inițierea în utilizarea de noi metode și materiale. 2. Ameliorarea calității sistemelor de educație, a cursurilor oferite, a instituțiilor de învățământ și a practicilor pedagogice ale educatorilor, prin: stimularea interdisciplinarității și dezvoltarea lucrului în echipă; încurajarea inovației pedagogice și angajarea managementului la nivelul școlii, al clasei de elevi și în planul comportamentelor psihosociale; 3. Cunoașterea mediului social
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
informații 3. Consiliază familia elevului CRITERII DE REALIZARE 1.1. Contactele stabilite cu familia sunt adecvate astfel încât să aducă informații relevante. 1.2. Ritmul comunicării cu familia este stabilit în funcție de obiectivul educativ urmărit și de problemele apărute. 1.3. Informațiile oferite familiei sunt relevante pentru situațiile elevului. 2.1. Tipurile de informații solicitate permit o cât mai completă cunoaștere a elevului. 2.2. Informațiile solicitate sunt relevante pentru demersul didactic. 2.3. Ritmul de solicitare a informațiilor este determinat de necesitate
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
cadrului didactic în socializarea elevilor. ELEMENTE DE COMPETENȚĂ 1. Mediază procesul de interiorizare a sistemului de valuri al societății 2. Asigură cunoașterea, înțelegerea și însușirea regulilor sociale 3. Promovează un comportament social dezirabil CRITERII DE REALIZARE 1.1. Modelele sociale oferite sunt relevante pentru sistemul de valori al societății. 1.2. Situațiile de familie și societate în care apar astfel de modele sunt valorizate pentru crearea unui sistem propriu de valori. 2.1. Regulile sociale sunt prezentate și explicate potrivit particularităților
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
orelor ținute de profesorul mentor și asistate de stagiari; e) analiza punctelor tari și a punctelor slabe ale activității de mentorat, propuneri de eficientizare a acesteia; f) fișă de observare pentru fiecare stagiar; g) cel puțin patru proiecte de lecție oferite stagiarilor într-un an școlar; h) raportul final al profesorului mentor asupra activității stagiarului, care va fi înaintat metodicianului cadru didactic universitar sau inspectorului responsabil cu dezvoltarea profesională din cadrul inspectoratului școlar. Raportul va cuprinde evoluția profesională a candidaților și calificativul
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]