3,226 matches
-
10 sau III 13 ; năvala barbarilor sosiți pe Istrul înghețat (V 1) reia imagini din Tristele, V 10 ; atașamentul față de patrie (V 7) laolaltă cu dorul de casă și cu speranța în sosirea unei vești de la cei dragi (V 1) oglindesc sentimentele exprimate în Ponticele, I 3 ; imnul închinat frumuseților gliei italice și primăverii din ținutul natal (V 3) se află pe același plan cu elogiul din Tristele, III 12 ; epuizarea poetului chinuit de boală (V 1, 2) răsfrânge chinul zugrăvit
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să-și răscumpere conduita prin venerarea actuală a celei creditate cu șansa de a învinge : Unde n-au fost în stare bărbații luptători/ [...] Femeia cu credința ajunge-a birui/ [...] Mărire ție, doamnă a celor neștiute (V 1). Schim barea radicală oglindește labilitatea convingerilor troienilor dispuși să se închine la oricine pare să le aducă victoria : poate iar îi cade bine c-o lăudăm/ Noi cei și cele cari-i făcurăm nedreptate (V 2). Cultul vechi a fost repus în drepturi, iar
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
stirpea ta regească - Oedip, scena 9). Uneori, înrudirea pieselor nu este manifestă, dar filiația se lasă ghicită : de pildă, în opera dramaturgului român, replica lui Oedip care proclamă suferința universală (Nu-i nimeni fericit, nu-i niciun om ! - scena 10) oglindește reflecția finală a tragediei lui Sofocle cu privire la momentul când poate fi proclamată împlinirea unei existențe (Oricui așteptați-i și ziua din urmă/ a vieții. Și numai când omul trecutu-i-a pragul,/ Dar fără amaruri, atunci fericit socotiți-l). Nicolae
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
3), dar speră că ei nu îl vor distruge pe cel animat de intenții generoase, nu de spirit de frondă gratuit (Cum tu-i înfrunți, dar nu-i batjocorești,/ zeii ce-s drepți te pot lovi, dar drept/ în tine oglindiți, nu vor vorbi/ în tine decât ca-ntr-un fulger rupt/ din cerul clocotind ! - scena 4). De la prima sa apariție, Oedip își proclamă convingerea că oamenii sunt pe potriva zeilor : Cum vrei s-ajungă-o rugă până sus/ fără puterea încredințării că noi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să respectați omul și pe voi înșivă, ea vă înaripează mintea și inima cu simțământul dragostei pentru lume, pentru om.” Maxim Gorki 313. „În tot ce a făurit și făurește omul trăiește sufletul lui mare. În știință, în artă, se oglindește tot ce este mai bun și mai măreț în el. Dar nicăieri nu se vorbește mai frumos și mai pe înțeles decât în cărți.” Maxim Gorki 314. „A scrie o carte înseamnă a face actul social al frumuseții și al
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
și lucruri adevărate.” Victor Hugo 353. „Lucrurile mărunte le nimicesc pe cele mari; un dinte biruie un uriaș. Cartea va ucide edificiul.” Victor Hugo 354. „Toate cărțile lui Balzac nu alcătuiesc decât o singură carte vie, luminoasă, adâncă, unde se oglindește întreaga noastră civilizație contemporană.” Victor Hugo 355. „Natura este o carte frumoasă și glorioasă (...) fericit cel ce-o ascultă și-o înțelege.” Victor Hugo 356. „(...) Turistul vine să-și bucure ochii; gânditorul găsește o carte imensă unde fiecare stâncă este
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
nebun spasmodic. Dar dacă a scruta vei ști În hău, și fără amăgire, Ia-l, ca să-nveți a mă iubi, Duh curios și-n pătimire, În care doruri de rai gem, Mă plânge!... Altfel, te blestem!” Charles Baudelaire 622. „Cartea oglindește, nu numai în conținut, dar și în înfățișarea ei, orânduirea socială în care s-a născut. Tăblițele de lut și de metal, precum și sulurile de papirus sunt caracteristice orânduirii sclavagiste, codexul pe pergament, cu ornamentele și miniaturile sale, celei feudale
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
care nu le-aș mai putea scrie din nou, dacă o catastrofă lear distruge: scenele în care apare Moromete. În rest, totul se poate relua. „ Marin Preda 806. „Deschid această carte și-n literele ei ca într-o apă-adâncă mă oglindesc și cat lungi temelii de castru și temelia casei mi se deschide-n față zidită peste-un sat. Deschid această carte. În pagini mă afund ca într-o sacră mare și-n litera ei cresc străbunii mei răpuși pe un
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
pe un afet de prund și văd cum totul naște pe osul lor domnesc. Deschid această carte și-n filele-i de lut văd cum se schimbă-n floare străbunii mei de humă, în ei ca într-o apă mă oglindesc și-ascult pământul cum rodește în Sfânta Țară Mumă.” Emilian Marcu 807. „Când se lasă seara mă înapoiez acasă și intru în camera mea de lucru, în prag lepăd de pe mine haina de toate zilele, că-i plină de noroi
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
români, interesați să descopere mai ales influențele culturii occidentale, Rosa del Conte insistă asupra primei faze, autohtone, a formației spirituale a lui Eminescu" ne atrage atenția Mircea Eliade în studiul consacrat monografiei amintite. În adevăr, "corpusul de cunoștințe și idei" oglindind tradițiile culturale, Eminescu și l-a întregit direct de la sursă, din atmosfera sufletească a românilor. Este cunoscută lista de cărți vechi și manuscrise pe care Eminescu le propune pentru cumpărare Bibliotecii Centrale din Iași, la 6 martie 1875. Erau consemnate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
merii de crezi că ai în față frumoase mirese în noaptea nunții. Apele aleargă dansând printre pietre și cântă simfonia bucuriei. Încă ascult concentrat starea de grație a versurilor: Mulțumescu-ți, Doamne, lucri noapte, zi să mă pot în tine însumi oglindi și Opt milioane patru su' de mii de lighioane-n foc și-n apă s-au încarnat ca mie tu să-mi vii, făptură-a celor vii în veci Regină și Marie-a vieții mele blândă foarte, fără greșeală, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
CAUDELLA LA CVARTETUL VOCES Auzi cum se naște bucuria, cum sunetul se prelungește în tăcerea necuprinsă, cum acordul în mi bemol major se pierde în detalii decantate, cum parcă în fața unor presimțiri muzica se luminează și exprimă inefabilul. Se poate oglindi în muzică până și un surâs de fată adorabilă? Ce mare psiholog a fost Beethoven! Dar bucata patetică a pianistei pare neverosimilă, degetele se amestecă cu subtilele nuanțe și clapele iau forme celeste, sunt ca niște păsări exotice ce învață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
prețuire pentru tot ceea ce înseamnă frumosul și farmecul din jurul lui. 40 Mă uit lung prin sticla geamului la albul ireal de afară, iarna e bogată în zăpadă, cristalele de chiciură de pe ramurile copacilor imită cea mai fină broderie, cerul albastru oglindește generos formele picturale ale reliefului de jos. De unde atâta magică frumusețe a naturii? Mult mai binefăcătoare ar fi fost o plimbare printr-un asemenea peisaj de basm. Și totuși, subjugat ideilor rămân în lumea lor, continuându-mi gândurile în mersul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
universitate și minister. Atunci am ocupat funcția de decan aproape opt ani, dintre care în suflet păstrez perioada 2004-2008. Acestei perioade, dar și altor momente importante din evoluția mea, i-am dedicat un capitol pe care l-am intitulat Activitatea oglindită în mărturii documentare. Începând cu anul 1998, în România a fost demarată reforma în educație, urmare a democratizării treptate și a infuziei fondurilor europene și a Băncii Mondiale. Am avut șansa să fiu în primele rânduri ale procesului de reformă
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
mi-a venit destul de greu să rezist ispitei de a nu sâcâi cititorul cu cifre sau păreri, nelăsâdu-l să judece singur pe baza prezumțiilor prezentate. Se întâmplă acest lucru, de exemplu, în prezentarea activității mele ca decan și prorector, prezentare oglindită în mărturii documentare. Și, de asemenea, când m-am adresat diverselor categorii de persoane: profesori din învățământul superior, din învățământul mediu, studenților, elevilor, poate și în alte locuri. Intenția mea a fost de a conduce cititorul să-și formeze singur
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
au mers spre direcția aceasta a artelor decorative. Există și învățători care insistă în această direcție a artei decorative prin lucrările de quilling și origami, o preocupare constantă a școlii noastre. Arta decorativă este o formă a activității umane care oglindește realitatea prin imagini expresive pe care le regăsim și în arta populară. Este o artă care se lucrează în baza anumitor surse de inspirație cum ar fi: forme geometrice, animaliere, florale și antropomorfe.
CATEDRA DE ARTE. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Adrian Grigore () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1844]
-
pe autoare să-și depene imaginile păstrate cu atâta sfințenie din copilărie. "Amintiri de prin Costișa", 2007, evocă oameni și locuri de demult, din satul ei natal, căci nici scrierea în proză nu-i era străină. Paginile pline de sinceritate, oglindind diverse întâmplări, au un farmec deosebit, demn de ocrotit, "precum acel firav jar înfășurat în cenușă pe vatră, pentru a nu se stinge focul din casa părintească". S-a stins din viață la 2 septembrie 2008 și în cei 82
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
primăvara s-a instalat definitiv la noi. Aurel și Vasile luau de pe prund câte o lespede și-o aruncau pe suprafața lină a apei să vadă de câte ori reușeau să atingă albia. Erau parcă într-o întrecere. Eu cu Maria ne oglindeam în undele limpezi și ne admiram coronițele de mâțișori, ce ne încununau capetele. Nu vroiam să ne despărțim de ele. Când Ghiță ne-a strigat să ne adunăm toți la un loc, ne-a zis să nu ne speriem și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
oferită nouă, aceea de a vedea templul într-o lumină fantastică. Kinkaku-ji este îmbrăcat în foițe de aur, iar ceea ce-l îl înconjoară, se armonizează perfect: este vorba de lacul vecin, de pinii ornamentali și de tot restul...Templul se oglindește în luciul apei, de parcă e conștient de frumusețea-i fermecătoare. Insulițele din mijlocul lacului și pinii ce cresc pe ele, sporesc magia locului, încât n-am mai fi plecat de acolo. În vechea capitală imperială am vizitat și alte temple
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Cruciații nu așteptaseră Întâlnirea cu necredincioșii pentru a-și potoli setea războinică. Drumul lor fusese pre sărat cu jafuri, cu cadavre ale fraților lor creștini din această parte a lumii. Plătiseră și ei, ce-i drept, un tribut sângeros. Istrul oglindise În apele lui atâtea fărădelegi la Semlin, lângă Belgrad, și cărase la vale atâtea leșuri, Încât până și soarele se Îngrozise. Așa povestea Hermann. „Cei care au fost hoți să devină soldați. Cei care au fost soldați cu simbrie să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
tuturor întâlnirilor neprotocolare și... bucuriei. Povestind acum, retrăiesc atmosfera aceea atât de liniștitoare și revăd cu ochii minții și ai inimii sufrageria doamnei Maria în care, așezați pe jos, în fotoliu sau pe canapea, ne sorbeam unul altuia vorbele, ne oglindeam unul altuia luminile ochilor, ne minunam că suntem, trăiam plenitudinea clipei. Astfel se percepe lumea la Slatina, în casa bunei doamne Maria. Noaptea a fost lungă, dilatată de gândurile frumoase exprimate prin viu grai sau telepatic, de poveștile sahaj fără de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Și ea are dreptul să trăiască fiindcă în Bucovina ea este cea mai răspândită revistă lunară...” (Viața Bucovinei nr.4-5/1934). Cititorii mai aveau și alt sfat de la revista lor: „Păstrați revista Viața Bucovinei care, colecționată număr cu număr, va oglindi odată viața spirituală a Bucovinei, ale cărei multiple probleme vor fi tratate în aceste rânduri din perspectiva unui tineret activ și hotărât.” Revista a publicat probleme de știință regională, de ordin general, analize artistice, schițe literare, traduceri, date statistice, cronici
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
datoria de a cunoaște trecutul presei românești, căci ea ne legitimează drepturile, aspirațiile”... spune prof. I. Hangiu. Este imperioaseă îndeplinirea acestei meniri pentru că producția publicistică își păstrează perenitatea prin depozitare, păstrare și lecturare și indiferent care îi e epoca, ea oglindește o anumită atitudine într-un domeniu sau altul ce trebuie descifrat și știut. În excesul de mondializare și globalizare, căutarea rădăcinilor devine o mișcare benefică și pentru presa română. Când granițile geografice își pierd din originea ancestrală, tratarea alături de publicitatea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lucrărilor inspirate din actualitate, din viața și lupta oamenilor muncii conduși de partid, pentru construirea socialismului". Și în continuare: "Literatura nu ține pasul cu viața. Unii scriitori nu reușesc să observe întotdeauna noul care se naște și se dezvoltă, nu oglindesc întotdeauna în creațiile lor ceea ce este tipic realității noastre... Evenimentele mari din viața poporului nostru, din lupta sa pentru construirea socialismului nu și-au găsit încă oglindirea în literatură... Avem prea puține romane bune inspirate din viața muncitorilor din industrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cauză că "mișcarea muncitorească a creat o nouă metodă artistică, realismul secolului socialismului, realismul socialist. El se deosebește de realismul clasic, tradițional, prin intenția educativă conștientă a autorului. Ideea se întemeiază pe concepția marxistă asupra gîndirii revoluționare care, în loc de a oglindi doar realitatea, are menirea s-o transforme, și pe principiul leninist al spiritului de partid în literatură, care consideră literatura ca o armă în lupta de clasă și o unealtă în construcția socialistă". Deviza pe care o afirmă coraportorul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]