3,464 matches
-
22% și performanța relativă cu 4,62%. Membrii AAII la rândul lor și-au exagerat performanțele absolute cu 3,4% și performanțele relative cu 5,11%. Rezultatele traduc în cele două cazuri o diversiune de optimism, cu o nuanță de optimism atât în privința plasamentelor lor, cât și a ansamblului pieței (exagerare de 1,6%Ă în timp ce inițiații își exagerează performanțele, dar le minimalizează pe cele ale pieței (sub-estimare de 1,71%Ă. În final, comportamentele în discuție sunt aproape identice la
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
risk and perceived benefit», Risk Analysis, 14(6Ă, 1085-1096. MACGREGOR D.G., SLOVIC P., DREMAN D. și BERRY M. (2000Ă, «Imagery, affect and financial judgement», Journal of Psychology and Financial Markets, 1(2Ă, 104-10. 4 Eu sunt diferit! Cum ne împing optimismul și excesul de încredere să ne asumăm riscuri exagerate Cuprins 17 De ce luați mai degrabă în considerare potențialul de creștere decât potențialul de scădere al unui plasament? Diversiune optimismului..........................................................................................63 18 De ce credeți că știți cu exactitate când va avea
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Markets, 1(2Ă, 104-10. 4 Eu sunt diferit! Cum ne împing optimismul și excesul de încredere să ne asumăm riscuri exagerate Cuprins 17 De ce luați mai degrabă în considerare potențialul de creștere decât potențialul de scădere al unui plasament? Diversiune optimismului..........................................................................................63 18 De ce credeți că știți cu exactitate când va avea lockrach-ul bursier? Excesul de încredere...............................................................................................66 De ce atunci când priviți înapoi considerați întotdeauna că cei care conduc SICAV-urile sunt incompetenți/nuli? Diversiunea retrospectivă.......................................................................................70 De ce dați mai multe comenzi
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
an? Excesul de trading..................................................................................................79 23 De ce câștigați mai puțin la Bursă de când dați comenzile pe Internet? Iluzia controlului pe Internet.................................................................................81 17 De ce luați mai degrabă în considerare potențialul de creștere decât potențialul de scădere al unui plasament? Diversiunea optimismului Observațiile psihologilor indică că oamenii au tendința de a afișa un optimism exagerat în privința soartei lor. Cred de exemplu că sunt mai puține șanse decât în cazul vecinilor de a fi tâlhăriți sau de a fi călcați de o mașină
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
de când dați comenzile pe Internet? Iluzia controlului pe Internet.................................................................................81 17 De ce luați mai degrabă în considerare potențialul de creștere decât potențialul de scădere al unui plasament? Diversiunea optimismului Observațiile psihologilor indică că oamenii au tendința de a afișa un optimism exagerat în privința soartei lor. Cred de exemplu că sunt mai puține șanse decât în cazul vecinilor de a fi tâlhăriți sau de a fi călcați de o mașină, sau de a fi infectați de vreo boală. A da dovadă de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
exagerat în privința soartei lor. Cred de exemplu că sunt mai puține șanse decât în cazul vecinilor de a fi tâlhăriți sau de a fi călcați de o mașină, sau de a fi infectați de vreo boală. A da dovadă de optimism înseamnă adesea a refuza să credem că teoria probabilităților se aplică în cazul nostru personal. Asta explică, de exemplu, de ce atâția oameni continuă să joace la loterie în timp ce speranța de câștig pentru fiecare jucător este evident inferioară prețului biletului (dacă
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
experiment vechi, Langer (1975Ă a constatat că subiecții sunt mai degrabă gata să plătească de la simplu la dublu pentru a avea dreptul de a alege un bilet de loterie decât să-l primească de undeva la întâmplare. Un astfel de optimism nu este neapărat prejudiciabil; îi ajută de exemplu să facă față cu seninătate la nesiguranța vieții. În schimb, optimismul poate avea un efect pervers asupra deciziilor de economisire dacă alimentează anticipările nerealiste sau dacă îi face să uite de riscurile
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
a avea dreptul de a alege un bilet de loterie decât să-l primească de undeva la întâmplare. Un astfel de optimism nu este neapărat prejudiciabil; îi ajută de exemplu să facă față cu seninătate la nesiguranța vieții. În schimb, optimismul poate avea un efect pervers asupra deciziilor de economisire dacă alimentează anticipările nerealiste sau dacă îi face să uite de riscurile de pierdere. La cererea site-ului de Internet american de finanțe morningstar.com, Benartzi, Kahneman și Thaler (1999Ă au
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
îi face să uite de riscurile de pierdere. La cererea site-ului de Internet american de finanțe morningstar.com, Benartzi, Kahneman și Thaler (1999Ă au confecționat un chestionar pentru a determina în ce măsură investitorii americani sunt influențați, între altele, de diversiunea optimismului. La întrebarea: Când vă gândiți la plasamente financiare, petreceți mai mult timp gândindu-vă la câștigul potențial sau la scăderea potențială?», utilizatorii de internet au răspuns: -Mult mai mult timp pentru a ne gândi la câștigul potențial 39% -Mai degrabă
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
la câștigul potențial 35% -Aproximativ cam la fel la amândouă 19% -Mai degrabă mai mult timp la potențialele pierderi 6% -Mult mai mult timp la pierderile potențiale 1% Primele două răspunsuri, care adună 74% din sufragii, traduc o diversiune a optimismului mai mult sau mai puțin pronunțată. Prin comparație, doar 7% dintre repondenți arată pesimism și 19% afișează un comportament echilibrat. Acest rezultat este întărit de răspunsurile la o a doua întrebare: După părerea dumenavoastră, care este probabilitatea ca acțiunile să
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
pe termen lung, ceea ce este conform cu datele istorice. În schimb, mai mult de o treime din cei care au răspuns la sondaj sunt convinși că acțiunile vor evolua cu siguranță mai bine decât obligațiunile. Investitorii respectivi sunt influențați de diversiunea optimismului pentru plasamentele lor în acțiuni. O consecință, nefastă pentru ei, ar fi că își investesc toate veniturile în acțiuni în timp ce veniturile optime, conform teoriilor financiare, sunt repartizate între diferitele active cu risc pe de o parte (acțiuni și obligațiuniă, și
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
depășesc. La Bursă, investitorul își poate crea propriul ritual dacă crede că acesta îi influențează performanțele. Shefrin și Statman (1985Ă consideră de altfel că investitorii își păstrează titlurile pierdute gândindu-se că tenacitatea și fidelitatea vor fi corect recompensate. De la optimism la «metoda Coué», nu este decât un pas pe care investitorul în pierderi nu îndrăznește să-l facă. Dacă vreți să știți mai mult BENARTZI S, KAHNEMAN D. și THALER R. (1999Ă, «Optimism and overconfidence in asset allocation decisions», news
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
și fidelitatea vor fi corect recompensate. De la optimism la «metoda Coué», nu este decât un pas pe care investitorul în pierderi nu îndrăznește să-l facă. Dacă vreți să știți mai mult BENARTZI S, KAHNEMAN D. și THALER R. (1999Ă, «Optimism and overconfidence in asset allocation decisions», news.mornings-tar.com LANGER E (1975Ă, «The illusion of control», Journal of Personality and Social Psychology, 32, 311-328. LANGER E. și ROTH J. (1975Ă, «Heads I win, tail it’s chance: the illusion of
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
acțiuni chiar înainte de Crăciun? Efectul concedii...............................................................................................131 36 De ce piața este în urcare când când este timp frumos? Efectul soare Ipoteza efectului soare pleacă de la constatarea, amplu documentată, că timpul frumos le conferă oamenilor bună dispoziție. Dacă buna dispoziție antrenează optimismul, iar la investitor optimismul se traduce printr-o tentație de a cumpăra, atunci zilele însorite trebuie să se distingă prin randamentele superioare înregistrate pe piață. Hirsleifer și Shumway (2003Ă au testat relația menționată pe 26 de piețe financiare cu ajutorul unei
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Efectul concedii...............................................................................................131 36 De ce piața este în urcare când când este timp frumos? Efectul soare Ipoteza efectului soare pleacă de la constatarea, amplu documentată, că timpul frumos le conferă oamenilor bună dispoziție. Dacă buna dispoziție antrenează optimismul, iar la investitor optimismul se traduce printr-o tentație de a cumpăra, atunci zilele însorite trebuie să se distingă prin randamentele superioare înregistrate pe piață. Hirsleifer și Shumway (2003Ă au testat relația menționată pe 26 de piețe financiare cu ajutorul unei scări compusă din 9
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
scurte decât pentru fazele lungi și pentru piețele emergente în raport cu piețele dezvoltate. Concluzie Aceste diferite rezultate pledează pentru cicluri de dispoziție ale investitorilor care ar influența deciziile lor în funcție de ciclurile lunare de 29,53 de zile cu o urcare de optimism în ziua Lunii noi și o coborâre de pesimism în ziua Lunii pline. Această schemă este fără îndoială mai mult valabilă pentru investitorii individuali decât pentru cei instituționali deoarece efectul Lună este mai marcat pentru small caps (care au un
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
trading 79 F familiaritate 47 fals consens 12 G gestiune -contra curentului 10, 27 -momentum 9 I iluzie -de control 81 -monetară 39 interacțiuni sociale 147 dobânzi compuse 34 M evoluție aleatorie 27 N norme sociale 150 O omisiune 169 optimism 63 P gândire de grup 153 persistență 34 puncte de referință 20 polarizare 156 preferințe individuale 135 primă de risc 13 R raționamentn afectiv 56 reprezentativitate 12 S Statu quo 104 U utilitate -de achiziție 21 -de tranzacție 21
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
constatăm: Viitorul scârțâie bine „Viitorul ne oferă niște oameni care confundă vagonul cu vaginul“, spune Dan C. Mihăilescu, în interviul din numărul trecut al „Suplimentului“. Îndrăznesc să-l completez pe domnul Mihăilescu, pe care încep să-l suspectez de un optimism feroce: prezentul ne dă, deja, jdemii de exemple de genul acesta. Lumea hăhăie și-și trage coate la mișto când aude că un polițist din Cluj a dat insistent cu subsemnatul pe propria sentință de sinistru analfabet. Știrea a apărut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
nu-i așa? Profețiile lui Hall Kayu la puțin după facerea secolului XX sunt tot așa de optimiste cu cele ale unui părinte la aducerea pe lume a unui copil căruia-i prezice a fi frumos, ferice, sănătos și îndestulat. Optimismul englezului este taxat însă de autorul gazetei de Iași. Căci să fim realiști, domnilor, „cele mai multe din speranțele noastre nu au fost realizate!“; „rezultatele obținute nu sunt în raport cu sacrificiile“; „știința a întârziat în lumea amănuntelor și aplicărilor pur materiale“. Iar dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura relaxată, expresia facială sociabilă, orientarea corpului către elev, înclinarea capului spre elev etc.) provoacă efecte/sentimente pozitive la elevi: apropiere, receptivitate, siguranță, sinceritate, cooperare, stimulare, participare, înțelegere, încredere, credibilitate, interes, respect, motivare, optimism, relaxare etc. [Anexa 13]. Rezultate surprinzătoare am obținut la verificarea ipotezei următoare, care nu s-a confirmat. Gesturile profesorilor nu se modifică semnificativ odată cu dobândirea gradului didactic I sau vechimea în învățământ. Funcții și disfuncții ale gesturilor apar la profesori
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de inferioritate, antipatie, descurajare, inhibare, respingere, agresivitate, anxietate etc.), iar gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care produc funcții în comunicarea didactică determină efecte pozitive asupra elevilor (apropiere, receptivitate, interes, siguranță, sinceritate, cooperare, respect, stimulare, participare, înțelegere, încredere, motivare, optimism, relaxare etc.). Am considerat că există o legătură între gesturile profesorilor și gradul didactic sau vechimea în învățământ a acestora, pe care, spre surprinderea noastră, nu am reușit să o demonstrăm. Infirmarea acestei legături subliniază accepțiunea psihologică a gesturilor, faptul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
clienții trebuie pregătiți să fie flexibili și să aibă răbdarea și prezența de spirit de a urmări noile posibilități care pot apărea pe parcurs. Această prezență de spirit este susținută și încurajată de următoarele abilități și atitudini: curiozitate, perseverență, flexibilitate, optimism și asumarea riscurilor (Amundson 2003). Exercițiu: Explicați posibilitatea de implementare a unei asemenea viziuni în calitate de consilier în carieră în România. 5. Condițiile de mediu și de dezvoltare ale procesului de consiliere Condițiile de dezvoltare în cadrul procesului de consiliere sunt decisive
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
orice aspect din CV sau din alte documente prezentate angajatorului. Aspectele psihologice țin de imaginea despre sine și de gradul de încredere în propria persoană. Este recomandat să se adopte o strategie de gândire pozitivă clientul să se înarmeze cu optimism și cu convingerea că are motive suficiente pentru a considera că interviul se va finaliza cu succes. Dosarul personal a fost acceptat și a prezentat suficient interes pentru compania potențial angajatoare, încât să se organizeze o întrevedere pentru un interviu
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
încheiem dialogul? Putem vorbi de stări de spirit, sentimente și presimțiri, dacă refuzăm prognozele și profețiile? Ești optimist în legătură cu viitorul? Mergem oare într-o direcție bună ca planetă, ca ființe umane? M.I.: Sunt optimist din fire, dar în mod instinctiv; optimismul meu nu e bazat pe o previziune clară. Viziunea clară, dacă se poate vorbi despre așa ceva, nu e tocmai optimistă. Nu e optimistă pentru că nici nu vreau să fiu optimist. Dacă înțeleg - dar nu e sigur că înțeleg - forțele care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
se poate vorbi despre așa ceva, nu e tocmai optimistă. Nu e optimistă pentru că nici nu vreau să fiu optimist. Dacă înțeleg - dar nu e sigur că înțeleg - forțele care intră în ecuație, pur și simplu nu rămâne mult loc pentru optimism. Sper ca până la publicarea dialogului nostru lucrurile să se schimbe în bine, să se vadă că am greșit vorbind așa de pesimist, și să vedem pacea universală a lui Kant. Dar am o îndoială serioasă ca așa se va întâmpla
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]