5,351 matches
-
și responsabile din punct de vedere civic. Faptul că efectele modului de prezentare a istoriei naționale depășesc știința istorică și calitatea produselor sale este ilustrat foarte bine de controversa provocată, în 1999, de un manual de istorie care a depășit ortodoxia istoriografiei naționaliste romantice, controversă în care s-au implicat politicieni, personalități publice, Parlamentul, mass-media și ONG-uri. 4.1.2. Manualul de istorie al Editurii Sigma - radiografia unui scandal publictc "4.1.2. Manualul de istorie al Editurii Sigma - radiografia
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fusese el descris de Tacit în De Germania, pentru a cărui „restaurare” militau. În sfârșit, pentru extrema dreaptă românească (Nicolae Iorga, Nae Ionescu, Nichifor Crainic) care preconiza „revoluția națională”, referirea restauraționistă se făcea la valorile tradiționale ale satului ori ale ortodoxiei care ar fi fost corupte și negate, chipurile, de invazia modernității sau de liberalism. În numele unei revoluții autohtoniste și naționaliste, Nae Ionescu cerea restaurarea totală a ancestralului prin negarea modernității, propunând „o decuplare a noastră de politica mondială; o închidere
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
le era livrată țăranilor În spirit semănătorist: idilic și pios. Legionarii au impus drept componentă identitară ortodoxismul. Fiindcă nici primarii, nici alte autorități civile nu valorau mare lucru ca importanță În comunitatea țărănească, eugeniștii au căutat alianțe Între preoți. Dar ortodoxia promova mai ales caritatea din milă, nu din vocația salvatoare a faptelor bune. Fără Biserică Însă, problema sănătății publice nu s-ar fi putut extinde. Eugeniștii i-au convins să transforme caritatea În responsabilitate față de comunitate. Ei au făcut loc
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
10, nr. 5-8, mai-august 1941, pp. 282-283. 69. Crainic nu face referiri explicite la astfel de influențe. El menționează numele altor autori a căror influență o recunoaște, dar acest grup nu include numele nici unui promotor al ideilor eugeniste (Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, Editura Albatros, București, 1997). 70. Crainic, Ortodoxie, pp. 251-252. Vezi și Puncte cardinale În haos, Timpul, Iași, 1996. 71. Vezi capitolul 1. 72. Iuliu Moldovan, „Cuvântul președintelui Astrei”, Transilvania, vol. 67, septembrie-octombrie, pp. 489. 73. Hitchins, Rumania, pp.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu face referiri explicite la astfel de influențe. El menționează numele altor autori a căror influență o recunoaște, dar acest grup nu include numele nici unui promotor al ideilor eugeniste (Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, Editura Albatros, București, 1997). 70. Crainic, Ortodoxie, pp. 251-252. Vezi și Puncte cardinale În haos, Timpul, Iași, 1996. 71. Vezi capitolul 1. 72. Iuliu Moldovan, „Cuvântul președintelui Astrei”, Transilvania, vol. 67, septembrie-octombrie, pp. 489. 73. Hitchins, Rumania, pp. 416-25. 74. Moldovan, Statul etnic, p. 7. 75. Paul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
7, 16 august 1936, p. 1. 32. Gheorghe Banu, „Biologia satelor”, Arhiva pentru Reformă și Știință Socială, vol. 7, nr. 1-2, 1927, pp. 87-121. 33. Banu, Sănătatea. 34. Nicolae Iorga, O viață de om, așa cum a fost, București, 1934; Crainic, Ortodoxie. 35. Moldovan, Amintiri; Petre Râmneanțu, „Visuri de pe Semenic”, ms. nepublicat. Obținut prin generozitatea domnului Romeo Lăzărescu, din arhiva sa personală, București. 36. Vezi capitolul 6. 37. G. Retezeanu, „La o răspântie: (Capitalul uman de mâine)”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
germană”, Sora de Ocrotire, vol. 1, nr. 3-4, 1943, pp.36-39. Crăciun, Ioachim, „Les classes sociales en Transylvanie”, Revue de Transylvanie, vol. 5, nr. 4, 1939, pp. 448-467. Crainic, Nichifor, Puncte cardinale În haos ș1936ț, Timpul, Iași, 1996. Crainic, Nichifor, Ortodoxie și etnocrație ș1938ț, Albatros, București, 1997. Cristescu, Grigore, „Cultul competenței și organizarea elitelor sociale”, Transilvania, vol. 59, nr. 4, aprilie 1928, pp. 302-313. Cupcea, Salvator, „Biologia teoretică și aplicată În U.R.S.S”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
căreia îi vedem oficiind pe Abelard, Pierre Lombard, Alain din Lille, Moise Maimonide, Averroes. Textele lui Aristotel ajung în Occident odată cu arabii, iar lectura Metafizicii, a Politicii și a Eticii nicomahice permite reflecției să se emancipeze cât de cât de ortodoxia impusă de religie. Oamenii încep să îndrăznească să descifreze natura referindu-se direct la ea fără a mai trece prin ce a susțin Scripturile; se fac încetișor niște pași și către o laicizare a gândirii. Boetius din Dacia îsecolul al
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
iar dacă nu-i așa atunci el reprezintă de fapt remușcările care ne macină pe dinăuntru. Câteva necazuri cu Biserica, evident, și filosofului îi trebuie ceva timp pentru a se face uitat efectuând traduceri în care insistă să-și demonstreze ortodoxia... Patru veacuri mai târziu, cineva se reclamă, iată, de la aceste teze extraordinare. Este Amaury din Bène, un sătuc de lângă Chartres unde a văzut lumina zilei. Și, în acest secol al XIII-lea, impregnat de cucernicie catolică, el trage niște concluzii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
oare epicurienii? Mai bine de zece veacuri, tăvălugul creștin nu cruță pe nimeni. Legea e de partea lui, poliția, armata, forța publică, ideologia pauliniană domină și triumfă fără a împărți cu nimeni puterea, fără a tolera nici un fel de deviere. Ortodoxia catolică, apostolică și romană se constituie distrugând chiar și idei creștine atunci când acestea nu servesc nemijlocit statul polițienesc. Dar paradoxal rezistența la creștinism e uneori... creștină. Astfel, gnosticii și Frații și Surorile Spiritului Liber nu-l neagă pe Dumnezeu și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în fața folosirii câtorva argumentații pentru a dovedi existența lui Dumnezeu și a deduce arhitectul pornind de la arhitectură, sau a se baza pe ordinea existentă în lume pentru a presupune un mare ordonator, de exemplu, tot atâtea împunsături de cuțit date ortodoxiei fideiste... în restul marii sale cărți; Montaigne nu-și interzice unele tentative de a raționaliza un anumit număr de chestiuni religioase. Miracolele, de exemplu, care numesc ceea ce scapă gândirii noastre și a înțelegerii pe care o avem în legătură cu o situație
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
judecă. Nimic, în Eseuri care să permită imaginarea unui spirit eterat destinat paradisului sau infernului. Acest suflet despre care vorbește Montaigne sălășluiește în creier - recurge la ceva mai puțin localizat și mai puțin material, ca definiție, atunci când ești preocupat de ortodoxie! în plus acest trup evoluează în timp, este supus entropiei, destinat ca tot ce este pe lumea asta să nu existe decât o clipă. Ființa pentru moarte și conștiința de a nu fi decât pentru moarte, iată ceea ce-l definește
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
culturale, etnice a colectivității umane, aparțin romanticii germane, narodnicismului rusesc, poporanismului și țărănismului. Această reprezentare se caracterizează prin contestarea împrumutului extern; în același timp, adepții acestui model consideră legitimă dezvoltarea organică a societății, înrădăcinată în tradiție, stăpânirea pământului, așezămintele vechi, ortodoxia etc. Printre susținătorii cei mai avizați ai reprezentării tradiționale a modernității susținute de solidarități specifice se numără fondatorii sociologiei poporaniste și țărăniste C. Stere (1865-1936) și V. Madgearu (1887-1940). Teza fundamentală a sociologiei poporaniste și țărăniste o constituie ideea că
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
poporului italian: noul fascism, prin intermediul noilor mijloace de comunicare și de informare (în special televizorul), nu doar că l-a rănit, dar l-a sfâșiat, l-a violat, l-a urâțit pentru totdeauna... Martie 1974. Intelectualii de la ’68: maniheism și ortodoxie a „Revoluției zilei de mâine”1tc "Martie 1974. Intelectualii de la ’68 \: maniheism și ortodoxie a „Revoluției zilei de mâine”1" A existat un moment, cu puțini ani în urmă, când în fiecare zi părea că Revoluția avea să explodeze în
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
televizorul), nu doar că l-a rănit, dar l-a sfâșiat, l-a violat, l-a urâțit pentru totdeauna... Martie 1974. Intelectualii de la ’68: maniheism și ortodoxie a „Revoluției zilei de mâine”1tc "Martie 1974. Intelectualii de la ’68 \: maniheism și ortodoxie a „Revoluției zilei de mâine”1" A existat un moment, cu puțini ani în urmă, când în fiecare zi părea că Revoluția avea să explodeze în ziua următoare. Împreună cu tinerii - din 1968 încolo -, intelectualii care nu mai erau tineri sau
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
disperare și una deosebit de avansată. Dar, tocmai în aceste condiții ambigue, contradictorii, frustrante, lipsite de glorie, odioase, omul de cultură trebuie să se implice în lupta politică, uitând de ura maniheistă pentru tot Răul, ură ce plasa pe poziții adverse ortodoxia față de ortodoxie. 28 martie 1974. Previziunea victoriei la „referendum”1tc "28 martie 1974. Previziunea victoriei la „referendum”1" Fascismul a stat la putere douăzeci de ani. A căzut acum treizeci. Ar trebui, prin urmare, să fie uitat sau cel puțin
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
una deosebit de avansată. Dar, tocmai în aceste condiții ambigue, contradictorii, frustrante, lipsite de glorie, odioase, omul de cultură trebuie să se implice în lupta politică, uitând de ura maniheistă pentru tot Răul, ură ce plasa pe poziții adverse ortodoxia față de ortodoxie. 28 martie 1974. Previziunea victoriei la „referendum”1tc "28 martie 1974. Previziunea victoriei la „referendum”1" Fascismul a stat la putere douăzeci de ani. A căzut acum treizeci. Ar trebui, prin urmare, să fie uitat sau cel puțin să fi
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o inteligență excepțională și deci în stare să extragă, din ceea ce rămâne din vechiul fel de a fi, totalitatea sa: „lumea culturală” în care poporul italian se exprima în plan fizic și existențial. Doar puțin convenționalism „à la ’68” sau ortodoxie comunistă l-ar împiedica pe un tânăr să înțeleagă că felul de a fi al italienilor de atunci nu era condamnabil sau nedemn, deoarece nu era revoluționar sau de-a dreptul pasiv. Există epoci întregi, ba chiar milenii ale istoriei
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
introductivă 15 7 ianuarie 1973. „Chestiunea” părului 17 17 mai 1973. Analiza lingvistică a unui slogan 23 15 iulie 1973. Prima revoluție adevărată de dreapta 28 9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație 33 Martie 1974. Intelectualii de la ’68: maniheism și ortodoxie a „Revoluției zilei de mâine” 36 28 martie 1974. Previziunea victoriei la „referendum” 39 Martie 1974. Altă previziune a victoriei la „referendum” 42 Martie 1974. Gol de Caritate, gol de Cultură: un limbaj fără origini 44 10 iunie 1974. Studiu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cercetează contribuția lui D. Popovici pe tărâmul istoriografiei eminesciene. Nicolae Truță scrie despre Corneliu Baba, N. Popescu-Optași despre Caragiale și Slatina, iar Cornelia Niculescu se oprește asupra personalității lui Eugen Ionescu, stabilind unele Repere bibliografice. Se rețin și opiniile despre ortodoxie ale Mitropolitului Olteniei, Nestor Vornicescu, intervievat de Elena Cruceru și C. Dumitrache. Andrei Caracostea semnează un medalion Eugen Ionescu. Traducerile aparțin lui Radu Vasile Moneta, Traian Nica, Marian Deaconu ș.a. Numărul al doilea cuprinde și patru pagini de supliment SF.
AGORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285202_a_286531]
-
-l puteau suferi pe tata. Faima lui crescîndă, respectul de care se bucura pretutindeni Îi deranja. Mai existau și alte motive ascunse de antipatie, mai ales În Ardeal, unde În multe cercuri acționa În stare latentă o puternică ură Împotriva ortodoxiei. Și tata era exponentul ei cel mai remarcabil [...]. Din păcate, la cîțiva, foarte puțini, e drept, dintre români au funcționat resentimente anacronice de intoleranță, de ură chiar, pornite dintr-un fanatism care nu-și are locul Într-o societate civilizată
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
zilelor noastre), F. Aderca (Henri Barbusse, O eroare: C. Dobrogeanu-Gherea, Rodin: un dramaturg al marmurei), D. Drăghicescu (Misticismul vremurilor noi), Mircea Florian (Răsturnarea tuturor valorilor, Misterul și viața noastră, Educație și educatori, Lume dezechilibrată, Maine de Biran, Cultura română și ortodoxia, Spinozism sau iubire geometrizată ș.a.), P.P. Negulescu (Partidele politice), N.N. Matheescu (Criza socialismului românesc), I. Brucăr (Problema evreiască astăzi), Mihai Ralea (Lupta de clasă), Virgil Bărbat ș.a. Sunt de menționat în chip special articolele lui Ion Barbu Poetica domnului Arghezi
IDEEA EUROPEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287501_a_288830]
-
Institutului de Etnografie și Folclor”. Colaborează și la „Academica”, „Acta Ethnografica Hungarica”, „Albina”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Contemporanul”, „Dacoromania”, „Datini”, „Ethnologia Balcanica”, „Literatorul”, „Memoriile Comisiei de Folclor”, „Memoriile Secției de Științe Filologice, Literatură și Arte”, „Steaua”, „Studii și comunicări”, „Vestitorul ortodoxiei românești” ș. a. I. s-a specializat în mai multe domenii ale cercetării folclorului : teoria și practica culegerii folclorului, editarea textului folcloric, utilizarea metodei istorico-geografice în cercetarea folclorului, principii de tipologie folclorică, teoria genurilor, relația folclor-religie, structura și funcționalitatea arhivelor de
ISPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287626_a_288955]
-
de posomorâtă copilărie - neliniștește și incită la reacțiune.” „Formula intelectualismului” este constant promovată de K. prin ancheta deschisă încă din numărul inaugural asupra unor fenomene precum existența unui tip de intelectual autohton, manifestarea unor „direcții noi de intelectualitate pură”, practicarea ortodoxiei, opusă tendinței de integrare europeană, intelectualismul ca formulă călăuzitoare în estetică și filosofie. Răspunsurile vin de la Tudor Arghezi, C. Rădulescu-Motru, Dan Rădulescu, N. Davidescu, Radu Dragnea, Mihai Ralea. Reacțiile și ecourile suscitate de anchetă și de articolele apărute sunt relevante
KALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
neliniștit și responsabil (Ovidiu Pecican) 19 In honorem Alexandru Zub (Alexandru-Florin Platon) 21 IMPERII, CONFESIUNI Anul 1204 în istoria Europei: un bilanț (Șerban Papacostea) 27 Aliați nord-dunăreni ai Imperiului latin de la Constantinopol: regii cumani Jonas și Soronius (Ovidiu Pecican) 37 Ortodoxie și catolicism în spațiul extracarpatic în evul mediu. Observații pe marginea unei relații conflictuale (Flavius Solomon) 43 Geneza națiunilor medievale în Europa Est-Centrală. Câteva repere istoriografice (Aurelia Felea, Mihai Felea) 53 PRIVINDU-NE CU OCHII CELORLALȚI Cauze ale părăsirii Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]