3,831 matches
-
poporul nostru e desigur o probă când lasă să răsară chiar dinastia cea mai veche maghiară din leagănul unei mume române. Dar s-au întins românii, dar au cuprins ținuturi în cari nu fuseseră, dar dintr-un mic neam de ostași a devenit un mare neam de agricultori? Afacerea lor. S-au întins prin dreptul cel mai sfânt din toate, prin dreptul muncii. Cu munca și-a procurat pământul strămoșesc și, prin colțurile unde intraseră străini, cu munca-l va și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sfârșitul sutei Xv-a românii sunt în Ardeal și Țara Ungurească unul din elementele cele mai considerabile în viața politică. Trăind sub voievozi proprii și sub legile lor proprii, fără amestec din partea Ungariei, ziditori și apărători de cetăți, pururea buni ostași, epoca de aur din țările noastre, începută cu Mircea și încheind cu Ștefan cel Mare, e o epocă de aur și dincolo. Români sunt atât de numeroși în munții Ardealului încît fragmente ale populațiunii Maramureșului fondează sub Dragoș statul Moldovei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
daca intrigile sale politice o cer - să creeze altor ofițeri generali o situație care să-i silească a se retrage. Iată în adevăr ce s-a întîmplat: Generalul Manu e cunoscut ca unul din cei mai capabili și mai speciali ostași. Ca inspector general al artileriei era pe deplin în rolul său, de vreme ce această armă cere cele mai multe cunoștințe speciale. Nimeni nu se îndoiește că artileria s-a resimțit de activitatea sa, căci ea e arma care s-a distins cu deosebire
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ar ști că Bizanțul rămâne visul ei de aur și Orientul Europei ținta de acțiune. 332 {EminescuOpXIII 333} Germania, de când e imperiu, adecă de la începutul nouăi sale existențe, de optsprezece ani, a contractat datorii de 1 150 milioane. Noul împărat, ostaș din creștet până în talpă, e cu toate aceste inspirat de dorința de a menține pacea, deși amiciția de astă primăvară cu vecinul de la nord nu prea pare întemeiată. Cele trei corpuri de armată de la Vilna, Varșava și Kiev, împreună cu cele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fost, că a somat din picioare, și bandiții n-a avut decât să-l dea jos ca pe-o cioară ce era. To-varășu' poiet n-a cunoscut situația când a scris poiezia aia de la drapel: Ucis cu mișelie pe la spate Ostașul țării a căzut inert, Eroul nostru cel mai drag: Belate! ... Și i-a rămas țigara fumată doar pe sfert". Când auzeau de Belate și de dușmanii de la Canal, care, firește, "ajunsese să-și bea pișatu' propiu", tinerii ofițeri simțeau că
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
au însemnat aruncarea în aer a podurilor de peste Siret, de la Blăgești și Lespezi. Apoi plutonul condus de sublocotenentul M. Hreamătă a traversat Siretul prin apă cu sloiuri până la piept, iar pe la ora 22 urca dealul Pașcaniului (7 aprilie 1944). Regruparea ostașilor a avut loc a doua zi, în satul Ștefan cel Mare, lângă Tupilați. La 22 august 1944, în sectorul diviziei a 6-a infanterie, inamicul a trecut la atac în zona Trestioara, cât și la Boureni, însă a fost respins
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ales cu tinerii, la monumentele închinate celor căzuți în cele două războaie mondiale din curtea bisericii din Lespezi (la Brăteni) și a bisericii din Heci. La Bursuc Deal, este Mormântul Eroului Necunoscut din timpul războaielor și un Cimitir în memoria ostașilor sovietici, căzuți în al doilea război mondial. Ne amintesc despre cei căzuți la 1907 plăcuța de pe peretele primăriei și monumentele din curtea primăriei și cel din centrul civic. Un loc de pelerinaj și de aducere aminte poate fi și Cimitirul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
căile pentru a Te sluji cât pot de bine! Povara Duhului Tău îmi sfâșie palmele netrebnice și-mi gârbovește umerii firavi, Doamne. Dă-mi acum putere, fiindcă semnele le-am deslușit! Iar tu, Sfinte Augustine, învață-mă cum să fiu ostaș al Apocalipsei și voi muri cu numele tău pe buze! ― Acum poți vorbi, Vassur, zise bătrânul într-un târziu. ― Doresc să mă primiți Ucenic în Abație. Primul a început să râdă aghiotantul din dreapta Abatelui, cel care privea fix în spatele lui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a ședea nemișcat. Își concentra privirile și văzu cum trăsăturile feței lui Rim erau dăltuite parcă în piatră. Parcă stă la pîndă! Parcă e un hultan care stă la pîndă! Stin se hotărî să se ferească din calea acestui frate ostaș. Privi peste mulțime și întîlni ochii Mariei. Și ea îl căuta. Porni spre stejarul unde se întîlneau de obicei. Maria nu avusese Ciumă. Deși trupul ei zvelt nu o arăta deloc, era ceva mai în vârstă și făcea parte din
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
știe exact de ce, trasă cu degetele împreunate un cerc în aer. Apoi se concentră și, răspunzând prompt comenzilor sale mentale, câmpurile magnetice care modelau lama de metal lichid se subțiară până la nivelul a câtorva zeci de atomi. ― Sfinte Augustine, sunt ostașul tău! strigă Rim, râzând aproape în hohote. Ocupă imediat breșa, tocmai la timp pentru a tăia practic în două trupurile a doi războinici. Purtau armuri dintr-un metal bizar și moale și aveau tatuaje pe tot capul, care era epilat
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lui Kasser făcură ca tot sângele din obrajii căpitanului să se scurgă înspre inimă, dar numai pentru a reveni apoi în forță și a-i da o paloare stacojie. ― Nu pentru mine mă tem, Înălțimea Voastră... Dacă ai ști, brav ostaș, cât de puține sunt lucrurHe de care merită să ne mai temem! Kasser își îmblînzi privirea și începu să îi explice. ― Știu de ceva vreme că Vechea Terra este doar aparent sub controlul nostru. Contrabandiștii de artefacte tehnologice de dinaintea Ultimului
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mereu printre noi în feluri pe care nu le putem înțelege. Dar faptul că e mereu acela care însămînțează Lumile Agricole, numai pentru ca, o dată întrupat acolo, să se jertfească din nou, ne dă puterea și speranța, ne face să fim ostașii lui de-a pururi. ― Dar, dar... E o blasfemie! Să-l jertfești mereu... bolborosi Aloim. Pe frunte îi înfloriseră broboane de sudoare. ― Sfântul Augustin cel Nou și clonele sale nu fac decât să parcurgă, de sute de ori, același drum
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
eu însumi. Îl va trimite pe Vassur. Mos părea în continuare nemulțumit. ― Bine, să presupunem că reușim să găsim artefactul pe care îl căutăm, că reușim să ne salvăm și de quint... După aceea ce facem? Kasser îi întoarse bătrânului ostaș o privire plină de căldură: ― După cât socotesc eu acum, dacă găsim într-adevăr ceea ce căutăm, natura acelui obiect ne va spune ce e de făcut. Acesta va fi artefactul nostru... Mos clătină dezaprobator din cap, dar nu mai spuse nimic
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
am doar puțin! strigă de pe rand Kasser, ca posedat de diavol. O să-i ucid pe toți! Bătrânul se ridicase în picioare pe piatra sa instabilă și privea neînfricat zidul policornilor care se apropiau implacabil. Până și quinții păreau niște bieți ostași în comparație cu Kasser. Valul de tristețe se revărsă însă cu și mai multă furie asupra apărătorilor din rand. Era acum altceva. Policornii încercau să le trezească oamenilor genul de regrete care fac ca viața să pară inutilă. Abatele știa exact că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
tu o dată tonul ăsta și-o să intru în istorie ca fiind aceea care a distrus întreg Ordinul quinților, șuieră Măaia. Taci din gură! Nu ești decât un moșneag ignorant! Te-am ascultat vorbind. Pretinzi că ești părintele celor mai temuți ostași din Imperiu. Soldații tăi nu sunt însă decât niște păpușele, pe care orice femeie adevărată îi poate juca pe degete. Ați trăit atâția ani fără să vă dați seama de asta... - Prieteni, interveni Kasser, nu e momentul... Hai să ascultăm
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Uită-te la frații care ne însoțesc și spune-mi ce vezi? Tânărul privi înapoi, tulburat de situația delicată în care îl punea Starețul. Nu avea cum să nu supere pe cineva... Știa că Abatele aștepta un răspuns în defavoarea fraților - ostași, renumiți pentru ritualurile lor sadice de inițiere a candidaților. Suntem sub Dumnezeu! Isidor zâmbi însă unui gând tainic și rosti, măsurîndu-și cu atenție vorbele: - Nu par convinși că Domnul nostru veghează asupra-ne și că nu va lăsa să ni
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
iuțeală la atacatori și rupse dintr-o lovitură ambele picioare ale unuia din ei, numai pentru a se folosi de greutatea naturală a omului ca să ajungă cu degetele sale ascuțite ca niște căngi, pe sub bărbie, direct în creierul nefericitului frate- ostaș. Ultimul dintre călugări încercă să-și folosească transmițătorul subvocal dar dispozitivul rămase brusc fără curentul generat de bateria din spatele urechii... Capul fusese despărțit de trup cu o sabie subțire cât o peliculă de film pe care Isidor o smulsese de sub
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care se formau coloane de țărani, comandantul detașamentului avea obligația să le disperseze. Dacă prima somație nu avea niciun rezultat, iar țăranii continuau să înainteze, se proceda la a doua sau la a treia somație, după care se ordona ,,foc’’. Ostașii trebuiau să tragă „la picioare, în așa fel încât oamenii nevinovați să nu aibă de suferit.’’ Nu se admitea neglijență sau insubordonarea subalternilor. Comandanții de unități trebuiau să asigure protecție liniilor telegrafice, telefonice, a căilor ferate, luau ostatici din satele
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
situația, domnule general. Pe aici inamicul nu va trece!”. Pentru apărarea trecătorii Oituz, trupele române au dat dovadă de vitejie, spirit de sacrificiu. Apreciind aceste calități ale militarilor Diviziei 15 infanterie, generalul Prezan a citat, prin Ordin de zi, pe ostași și ofițeri: ,,Divizia 15, de la comandant și până la soldat, zilnic, timp de 10 zile, a susținut lupte contra unui vrăjmaș în plină izbândă și mult superior în număr, a rezistat cu avânt fără seamăn, demn de admirația tuturor și vitejia
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
izbândă și mult superior în număr, a rezistat cu avânt fără seamăn, demn de admirația tuturor și vitejia strămoșească...Eroismul și disprețul morții, dovedite cu prisosință, îi dă dreptul la admirațiunea și recunoștința mea”. Bătăliile de la Oituz au dovedit calitățile ostașilor români, abnegația, eroismul, spiritul lor de sacrificiu, respectând consemnul-,,Pe aici nu se trece!”. Inamicul, după eșecurile suferite la Oituz, în Carpații de Curbură, și-a îndreptat efortul pentru străpungerea frontului românesc și invadarea Bucureștiului. Conducerea operațiunilor pentru apărarea capitalei
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
să se refacă pe o arie mult restrânsă față de spațiul (pe care s-a desfășurat constituirea inițială, în 1916), ci și de ordin: demografic în Moldova s-au îngrămădit: armata, răniții, funcționari de stat, demnitari publici, populație refugiată din fața inamicului, ostași ruși. În Iași, populația a crescut de mai multe ori: ,,față de cei 70-75 000 de locuitori, populația sa a sporit la peste 300 000 de locuitori, fără a socoti efrctivele militare, românești și rusești, staționate aici sau în apropiere’’), economic
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
un adevărat „organ al apărării naționale”. Grupând în jurul său scriitori și publiciști valoroși din diferite provincii românești, ,,România”, a militat pentru susținerea eforturilor de război, pentru întărirea încrederii poporului român în triumful cauzei naționale, prezentând eroismul, spiritul de sacrificiu al ostașului român. În primul număr, Octavian Goga, cerând sprijinul,, oamenilor condeiului’’, scria: „Vrem deci....să vorbim cu soldatul și cu civilul și să ne facem de-a lungul satelor și orașelor vestitorii cântecului de biruință care, se urzește ceas de ceas
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
dimineața. Înmormântat la ,,Trei Stejari, la ceremonie participând: regele Mihai, Ion Antonescu, miniștri, generali, atașați militari ai misiunilor militare germane, italiene, franceze, membrii familiei, autorități locale, sute de țărani. În presa vremii apar anunțuri în legătură cu încetarea din viață a ilustrului ostaș. Articole lungi dedicate vieții și activității lui Prezan sunt scrise de cei mai de seamă gazetari: Romulus Șeișanu, Constantin Kirițescu, Pamfil Șeicaru, Stelian Popescu și alții. În ziarul ,,Curentul”, din 30 august 1943, se scria: ,, Schinetea îmbracă în acest an
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
și măreață, în epopeea războiului de întregire, în care a jucat rol de frunte neumbrit de nicio altă încarnație. A trece în revistă etapele acestui rol este a aduce în același timp cel mai curat prinos unei vieți de mare ostaș”. În articolul scris de Pamfil Șeicaru în ziarul ,,Curentul”, din 30 august 1943, este prezentată detaliat ceremonia înmormântării mareșalului Prezan: ,,În gara Băcești, cernită în dimineața zilei de luni, 30 august 1943, ziua Sfântului Alexandru, sosește trenul suveranului. La coborâre
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
na și d-l dr. Eliad, d-ra Maria Scodrea, d-na și d-nul general Fillitti. Au fost prezenți atașați militari ai misiunilor militare germane, italiene și franceze. Alături de invitații oficiali au venit să salute pentru ultima oară pe marele ostaș numeroși prieteni și admiratori, dornici să se încline la mormânt cu aceeași pietate ca și sutele de țărani ce soseau necontenit în număr impresionant pe drumurile armonioaselor coline moldovenești. Au fost prezenți d-l prof. Horia Hulubei, rectorul Universității din
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]