3,729 matches
-
C. I.: Ați fost martor la cele petrecute la Odessa? Mă refer la aruncarea în aer a Comandamentului armatei române. I. N.: Nu, la asta n-am fost martor. Eu am fost până în marginea Odessei, până s-a retras ultimul ostaș sovietic din Crimeea. Am fost rănit și am venit în țară. Mi-a intrat o schijă în spate și am stat 6 luni de zile în spital în țară. Din spital am fost trimis din nou pe front, pe Prut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
obținute. Am fost un om de sacrificiu, mă duceam oriunde mă trimiteau. La Carei am luat cea mai mare decorație - asta, ultima -, "Virtutea Militară". Am făcut o incursiune și nu s-a tras niciun cartuș datorită mie și celor zece ostași cu care am fost în misiune. Toți am fost decorați. Ce se petrecuse într-o primă noapte? Nu s-a știut că nemții încă nu se retrăseseră din Carei și, pe șoseaua care intra în oraș, nemții i-au lăsat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
comercializarea inventarului școlii? I. N.: Nu, toate efectele militare trebuiau predate după grafic, la unitățile trecute în grafic. Am semnat procese verbale pentru toate acestea. Și zic: "- Tovarășul colonel, cum pot eu rezolva de unul singur toate problemele astea?" Aveam ostași, nu pot să zic, aveam 10 ostași dar am raportat: "este imposibil să lichidez tot într-o lună de zile, sunt atâtea materiale, veselă...". C. I.: Cum îl chema pe colonel? I. N.: Nu mai țin minte. Am semnat procesul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
efectele militare trebuiau predate după grafic, la unitățile trecute în grafic. Am semnat procese verbale pentru toate acestea. Și zic: "- Tovarășul colonel, cum pot eu rezolva de unul singur toate problemele astea?" Aveam ostași, nu pot să zic, aveam 10 ostași dar am raportat: "este imposibil să lichidez tot într-o lună de zile, sunt atâtea materiale, veselă...". C. I.: Cum îl chema pe colonel? I. N.: Nu mai țin minte. Am semnat procesul verbal; m-am dus la cadre la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în tren am stat în compartimente separate de ceilalți călători, la urma trenului, că era o celulă unde stăteau ăștia cu corespondența secretă. Am sosit în București, m-am dat jos pe peronul gării și m-au și luat! Doi ostași și un căpitan sau maior, nu mai țin minte, că eram tulburat. M-au băgat într-un ARO și m-au dus la Securitate pe strada Rozetei, în București, unul din sediile Securității. Când am ajuns acolo, un grup de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nume Cuciureanu, îl țin minte și acum. El între timp a fost mutat din Iași la București, la Tribunalul Militar. Lucrând aici, eu l-am cunoscut. Și, când a fost ocazia să plece la București, eu i-am dat niște ostași să-l ajute să-și încarce vagonul, să mute, să care... Și el: "Domnu Năvodaru, eu sper să n-ai nevoie de mine vreodată dar, în orice caz, dacă ai vreo neplăcere să vii la mine!" C. I.: Aha, înțeleg
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Vetrișoaia de pe lângă Huși. Au fost aduși și băgați la închisoare pentru că nu voiau să intre la colectivă. Oameni nevinovați. Apoi, prin iunie 1959, pe căldură, ne-au îmbarcat din nou în dube, tot așa cu mulți câini și cu mulți ostași, ca pe niște bandiți, că de fapt așa ne și spuneau nouă. Ne-au îmbarcat și am ajuns la Gherla, noaptea. M-ați întrebat dacă mi-au pus lanțuri. Da! Mi-au pus la Gherla și de la București la Iași
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
s-a descărcat iar gloanțele au trecut razant pe lângă mine și Enache. Am rămas perplecși, încremeniți! După ce-am terminat de cosit și de strâns iarba în căruță, am înhămat caii iar Gheorghiță i-a cerut lui Farcaș automatul: "domnu' ostaș, dați-mi automatu'ncoace!". Ăla nu voia, dar Gheorghiță i-a zis să dea automatul, că poate mai sunt gloanțe și că nu mai avem încredere în el, că n-a avut piedica pusă. I-a luat în cele din
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a povestit că a comentat, eu nu mai țineam minte: "Vedeți ce bandiți suntem noi, ia uite cum vă păzim noi acuma!" Când am ajuns aproape de colonie i-a dat automatul. Și tot Enache mi-a zis că pe urmă ostașul acela s-a purtat frumos cu noi, de atunci, și că odată ne-a adus și o sticlă cu vin. Nu știu cum am putut uita așa ceva. Am întrebat-o și pe nevastă-mea care mi-a spus că am uitat întâmplarea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ca năluci, file-file, toată povestea neamului. Câți împărați și domni! Câți sfetnici și viteji! Cât norod de veacuri n- au venit de-au îngenuncheat la mormântul marelui Ștefan. Acolo plânge un neam întreg soarta lui, acolo își pleacă genunchii și ostașul și domnul, și bătrânul și tânărul, și Iuda și Iosif, căci cel ce zace sub lespedea rece e simbolul cel mai ales al înseși ființei țării și neamului. În mic ungher de țară a lucrat și trăit Ștefan! Și era
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
boieriei, nu plăteau bir - impozitul așezat pe capete și socotit ca ceva care însemna inferioritatea individului. În schimb plăteau restul dărilor indirecte: taxe vamale, darea pentru sare, impozitele asupra animalelor, a grânelor, vinului etc. c) Scutelnicii apăruți mai întâi ca ostași care slujeau domnitorului fără nici o leafă, devin, cu timpul, executorii unor servicii către domni sau către unii boieri, în schimbul cărora devin scutiți de bir, dar lucrează în așezare ca orice țăran. C. Mavrocordat, către mijlocul secolului al XVIII-lea dă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Slatina, la o depărtare de un deal de Voroneț, este cel mai grăitor exemplu de trecere „prin foc și sabie". Despot Vodă de exemplu a topit toată argintăria și odoarele bisericii Slatina pentru a bate monedă și a-și plăti ostașii. Sobieschi, în drum spre Neamț a asediat mânăstirea, furând clopotele de bronz pentru tunuri, iar Ion Vodă cel Cumplit îl va îngropa de viu pe starețul Iacob cel Vrednic, pentru a afla unde e ascuns tezaurul, în timp ce turcii, la 1821
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
act revoluționar pentru timpurile acelea: „Minciuna stă cu regele la masă... Doar asta-i cam de multișor poveste De când sunt regi, de când minciună este, Duc laolaltă cea mai bună casă". Recrutul După ce Octav Băncilă își face datoria către patrie, ca ostaș, perioadă de când datează duioasa și poetica compoziție „Recrutul", artistul începe să eternizeze variii aspecte din viața țărănească: „Înainte de 1907", „Pribeagul", „Prevestirea" în care se poate observa marea taină pe care un moșneag din sat o strecoară la urechea unui alt
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de boierii cei mari de la ținuturi (Letop., Tom. 2, fila 459). Bulibașa de Huși. În Descrierea Moldovei (f. 178) Dimitrie Cantemir zice că în fiecare târg erau „câte 4 sau 5 bulibași". Bălcescu scrie că bulibașii făceau parte din seimeni (ostași lefegii) și erau împărțiți în 10 bulibășii peste care, mai mare era Baș-bulibașa de seimi; că bulibașii, sutașii sau hotnogii comandau 100 de soldați. Deci bulibașii erau în localitate niște ostași. „Iordache Bulibașa ot Huși", se scrie într-o condică
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bulibași". Bălcescu scrie că bulibașii făceau parte din seimeni (ostași lefegii) și erau împărțiți în 10 bulibășii peste care, mai mare era Baș-bulibașa de seimi; că bulibașii, sutașii sau hotnogii comandau 100 de soldați. Deci bulibașii erau în localitate niște ostași. „Iordache Bulibașa ot Huși", se scrie într-o condică din anul 1694; „Dimia Bașbulubașii" se pomenește într-un zapis de vornic de la Dolhești. Turcagi-baș-aga, Baș-ceauș-aga, Ciohodar-aga erau funcționari turci trăitori în țară și care aveau în sarcina lor judecarea pricinilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Constantin Mavrocordat din anul 1743. Era o funcție militară: căpitănia polcurilor ostășești ale ținutului Fălciu. Se numea „de Codru" pentru că sub comanda vel Căpitanului de Codru se aflau Codrenii, adică locuitorii de la Codrul Tigheciului, care în vechime erau toți ostași. În cartea lui Constantin Mavrocordat din anul 1743 vel Căpitanul de Codru împreună cu un alt boier erau însărcinați a cerceta „nisce împresurări de moșii". Vel Căpitanul de Codru își avea reședința în târgul Fălciu unde își avea sediul și isprăvnicia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
D. Jomir ca primar și Z. Giurcăneanu, Oreste Daniel și Petrovinu Dobrenu în calitate de consilieri, salutau sosirea Alteței Sale Principele Carol pe pământul României. Dând valoare datelor de la 1877/1878, la 1 ianuarie 1913, Carol, prin Înaltul ordin de zi, adresat ostașilor, „vrednici fii și urmași ai eroilor care, la Plevna, la Rahova și la Vidin, cu sângele lor, reînviaseră renumele românesc", le spunea: „În amintirea luptelor glorioase din acele vremi de veșnică amintire, Măria Sa Împăratul Rusiei a binevoit a-Mi remite
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
579. În Lumina creștinului se făcea publicitate și celorlalte reviste catolice care circulau în Moldova, la București și în Transilvania. S-au enumerat și titlurile cărților religioase care apăruseră în acea perioadă, precum și locul de unde acestea puteau fi procurate. Pentru ostașii catolici care au participat la Primul Război Mondial, a fost editată o broșură: Căința Desăvârșită, ce a apărut în peste 2000 de exemplare, cu sprijinul preotului Ulderic Cipolloni și al d-nei Otilia Ferderber 580. Moartea regelui Carol I a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la fel și cel promonarhic. Alt articol făcea referire la izbucnirea Marelui război. Arhiepiscopul Raymund Netzhammer a prescris ca toți preoții din eparhie să adauge la Sfânta Liturghie și rugăciunea pentru pace605. În același număr al revistei, sub titlul "Pentru Ostași", se făcea un anunț în care se mulțumea preotului Ulderic Cipolloni și domnișoarei Otilia Ferderber "pentru ajutorul financiar dat Editurii "Presa Bună" pentru realizarea și tipărirea a 2000 de exemplare dintr-o broșură, o cărticică intitulată Căința Desăvârșită menită să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tocmai pentru sprijinul acordat soldaților germani, iar cei din urmă predați comandamentului sovietic sau înaintați lagărului de prizonieri din Focșani. La 1 noiembrie 1944, Inspectoratul General al Jandarmeriei a emis ordinul circular nr. 155.596, în care se preciza că ostașii germani ascunși erau considerați spioni, iar locuitorii care îi tăinuiau sau favorizau erau pasibili de pedeapsa cu moartea, conform articolului 500 din Codul Justiției Militare. Ordine similare aveau să fie emise de către Jandarmerie în lunile următoare, dar și de Marele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
însăși Președinția Consiliului de Miniștri dând dispozițiile, Inspectoratul General al Jandarmeriei a organizat două detașamente de jandarmi purtate, pentru regiunile Brașov și Focșani. Ele aveau misiunea ca în legătură cu trupele sovietice „să curețe zonele Brașov și Buzău de bandele formate din ostași germani și dezertori din foștii partizani ai lui Vlasov”. Sovieticii și autoritățile române au desfășurat acțiuni contra grupurilor de soldați germani, au periat pădurile Transilvaniei și au angajat lupte când au înconjurat grupuri mari sau militari răzleți. Din august până în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
făcând parte din unități militare. Cei avuți în vedere s-au retras la munte de unde, se credea, aveau intenția de a efectua sabotaje în spatele trupelor româno-sovietice care treceau spre front. în luna noiembrie 1944, au fost semnalate grupuri suspecte de ostași atât în vechiul regat (în județele Gorj și Mehedinți), cât și în Transilvania (în sectorul Brașov-Hunedoara), în apropierea șoselelor de mare circulație și a căilor ferate, pe unde se efectuau transporturi militare. După investigații, s-a constatat că aveau o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
28 februarie 1945 la Brașov - pe care A.I. Vâșinski avea să-l catalogheze drept „cel mai nerușinat și grav din punct de vedere al urmărilor sale” - unde a fost aruncat în aer sediul comandamentului sovietic, cinci (în altă sursă șapte) ostași ai Armatei Roșii fiind uciși, alți nouă militari și „colaboratori” fiind răniți. Un grup de legionari parașutați de germani pentru acțiuni în spatele frontului sovietic fusese descoperit în aceeași perioadă în județul Brașov. Mașina comandamentului sovietic fusese atacată cu focuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
august 1944. Comanda o companie detașată la lucrări industriale, care în septembrie același an s-a pus în mișcare spre front. Fostul locotenent rememora frământările din rândul soldaților: „Starea de spirit a oamenilor se putea caracteriza prin îngrijorare și demoralizare. Ostașii erau îngrijorați de ce se întâmpla pe la casele lor după pătrunderea rușilor comuniști în țară [s.n.]. Ce se întâmpla cu pământul, cu casele, cu femeile? Au dispărut, mai trăiesc? Când încercam să-i liniștesc, îmi răspundeau cu sfială: «De unde știți dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fond 0125, op. 33, mapa 129, dos. 21, ff. 1-5. Participanții la rezistența din zona Brașov amintesc `n memoriile lor că `n localul unde era instalat NKVD-ul a avut loc o explozie a instalației de gaze, chiar din neglijența ostașilor sovietici, ocazie cu care a murit inclusiv unul dintre parașutiștii prinși pe muntele Postăvarul (Petre Baicu, Alexandru Salcă, op.cit., pp. 33-34, 56). E posibil ca aceasta să fie povestea veridică a „atacului” asupra comandamentului sovietic. Sovieticii aveau nevoie `nsă, `n
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]