6,963 matches
-
putea să intre pe porțile Ierusalimului! Dar s-a întâmplat, din pricina păcatelor profeților (mincinoși) și a fărădelegilor preoților, care au vărsat în mijlocul lui sângele celor drepți. Pe ulițe rătăceau pătați de sânge, și nimeni nu se atingea de hainele lor. „Păziți-vă! Un necurat!” striga lumea după ei. „Fugiți, la o parte, nu-i atingeți!” Cine oare dacă nu mustrările conștiinței ne-a învățat să înăbușim prin sofisticate tehnici exegetice magma fierbinte a unei atât de vulcanice disperări? Suntem chiar atât
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Teologie să aibă propriul lor campus studențesc. Dotat cu o bibliotecă, sală de informatică, dormitoare, o cantină și o incintă sportivă, acest campus ar trebui amplasat într-un loc agreabil, inundat de liniște și verdeață, punctat de melodia clopotelor și păzit de silueta discretă a unei biserici în care profesorii și studenții s-ar putea întâlni zilnic. Chiar dacă un loc în aceste cămine private ale Bisericii n-ar putea fi oferit în condiții de totală gratuitate, o asemenea opțiune ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și comuniștii chinezi - actori și regizori ai revoluției culturale permanente. Nu avem o estimare completă a pierderilor irevocabile suferite de tradiție - în planul reperelor religioase, al exigențelor academice, al esteticii urbane, al cunoașterii tehnice protejate în interiorul breslelor, al obiceiurilor sezoniere păzite prin riturile de trecere. Tradiția a fost emancipată de revoluționarii de profesie așa încât a fi mai bun a ajuns să se confunde, pentru unii, cu amnezia. Încrederea în sine a unei adevărate inteligențe nu se poate disocia de exigența unui
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
puștii născuți la sfârșitul anilor ’70) și anticapitalistul Dr. Justice, al cărui pandant valah se voia ubicuul Sergiu Nicolaescu. Memoriile lui Ion Manolescu sunt memorii pietrificate, excavate cu durere, dintr-o mină surpată în tenebrele disperării. O deznădejde seacă, lumpenizată, păzită de gardienii păcii și dezarmării nucleare. Venind din Craiova, Angelo Mitchievici semnează un eseu substanțial despre „trecutul care va veni” - aici cel puțin sub forma amintirilor. În templul memoriei forfecate de spițele istoriei, Angelo adoptă umorul anticalofil. Astfel, copioasa narațiune
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
liturgice. Pe parcursul acestei distanțe, obligatoriu infinită, etapele neînțelegerii sunt multiple; dar tot ce ne întrece de fiecare dată priceperea vine să făgăduiască, din adânc, tăcerea nefirească a unei veșnice recunoașteri. Înțelegerea acestei mirabile „neînțelegeri” trasează în sufletul fiecăruia un hotar, păzit de îngeri și de tot atâtea lumini 1. Capitolul IVtc "Capitolul IV" Întâlniri monasticetc "Întâlniri monastice" Ei, de care lumea nu era vrednică... Evrei 11, 38 Evagrie Ponticul și conflictele interpretăriitc "Evagrie Ponticul și conflictele interpretării" Mea grammatica Christus est
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
balenă. îndeobște, acești gardieni sînt niște zdrahoni la fel de neînfricați ca și oamenii care alcătuiesc echipajele ambarcațiunilor. Dacă se întîmplă, însă, ca la bord să se nimerească vreun individ neobișnuit de firav, neîndemînatic sau sfios, individul acela e pus negreșit să păzească vasul. Așa se întîmplase la bordul vasului Pequod, cu un negrișor poreclit Pippin sau mai pe scurt Pip. Sărmanul Pip! Ați mai auzit de el și vă amintiți desigur de noaptea aceea dramatică, în care tamburina lui a răsunat cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Niculescu, George Gh. Pâslaru, N. N. Manolescu, Ion Coman, Bucur Țincu. Sunt remarcați, la rubrica „Condicar”, Ion Biberi și Emil Botta, și sunt criticați N. Iorga și E. Lovinescu. Revistei „Gândirea”, „aceeași verde făclie pentru literele românești. Masivă, caldă, autoritară, perseverentă păzind peste zgomot și nevoie”, i se face o bună primire. În numărul 8/1940 apare o largă prezentare a activității de „ambasador” al sufletului românesc a lui Nichifor Crainic, invitat al Facultății de Teologie din Viena, spre a i se
ACŢIUNEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285161_a_286490]
-
în proclamarea autorității neîngrădite a rațiunii și, totodată, în determinarea limitelor ei. „Că precum autoritatea slăbește cugetarea liberă, așa și confidența peste măsură în puterea noastră poate trece în aroganță și în temeritate, și filosoful cel adevărat trebuie să se păzească de toate.”6 Îndoiala rațională este valorizată în contrast cu certitudinea dogmatică, care susține ideile preconcepute: „Mai bine o doză d’Aporetism la intrarea în filosofie decât cel mai mic prejudeț; (filosofia) cere să nu pornim de la credința autoritativă. Că autoritatea în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
țară era natalitatea excesivă, depășind-o pe aceea a țărilor industriale dezvoltate, dar însoțită de o mortalitate infantilă dintre cele mai ridicate în Europa.3 „Săteanca suportă sarcina cu curaj. Ea naște aproape în fiecare an, fără gândul să-și păzească corpul de greutățile aduse de un nou copil”, observa dr. Eugenia Mateescu într-unul din articolele sale publicate în Cuvântul liber. „Sarcina pentru fata tânără de la țară - avertiza ea - sfârșește printr-o naștere îndeplinită în condițiuni cu totul primitive. La
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
într-unul din articolele sale publicate în Cuvântul liber. „Sarcina pentru fata tânără de la țară - avertiza ea - sfârșește printr-o naștere îndeplinită în condițiuni cu totul primitive. La noi, femeile țărance nasc încă fără ajutor, pe pământ sau pe paie, păzindu-și rufele curate, fără să gândească o clipă la viața de higienă a lor și a odraslelor proaspete”1. Studiile și anchetele sociale ale vremii demonstrează că numărul femeilor angajate în întreprinderile industriale a crescut continuu în anii interbelici. Asemenea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
sugerate, dușmanii sunt toți cei pe care Securitatea, sistemul judiciar comunist i-au aruncat În „oala penitenciară”. Pe ei, pe cei care Își ispășesc vina de a fi fost considerați dușmani ai regimului (recte, ai poporului), trebuie să-i supervizeze/păzească/reeduce tocmai aceste persoane care sunt precondiționate să-i urască. De aici și până la un raport inechitabil Între călău și victimă, pasul este aproape firesc (În ordine psihologică). Odată cu trecerea timpului, mesajul ideologic cuprins În jurământul militar se diluează - un
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
100 de ofițeri analizați, aproape jumătate (41%) au atins gradul de colonel. O situație dezirabilă, am putea spune, pentru foști oameni simpli, de origine socială „sănătoasă” (muncitori sau țărani), scoși - În marea lor majoritate - direct din producție și puși să păzească miile de „dușmani ai poporului”. Conform articolelor 20, 21 și 23 din „Statutul corpului ofițerilor Forțelor Armate ale RSR” stabilit prin HCM nr. 1177 din 4 octombrie 1965, ofițerii care În ultimii doi ani de stagiu În grad au fost
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
lui Circe - unde „băutura” servită recrutaților este tocmai puterea propagandistică a partidului, pactul cu diavolul Înscris În perspectivele socioierarhice superioare, asumarea voluntară a unui eu uniformizat și situat În afara valorilor tradiționale. Privind supra-Îndoctrinarea. Cei care au fost recrutați pentru „a păzi” dușmanii poporului făceau deja parte dintr-o societate profund ideologizată, impregnată de imaginile oficiale ale luptei de clasă, ale pericolului (intern/extern) și ale unor teme propagate obsesiv prin media comunistă, organizațiile de masă, politice și obștești (etc.) - tema purificării
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
oral, sfătos sau cu intonație de predică religioasă. B. a lăsat astfel fiilor săi un document sufletesc, dar și cu valoare literară, memorialistică, alcătuit din perspectiva unui om sensibil, trăitor în miezul unor evenimente zbuciumate. SCRIERI: Rânduiala de Anul Nou păzită de un părinte creștin, BOR, 1887-1888, 10; Amintiri de călătoriile vornicului Teodor Burada în țară și în străinătate în anul 1826, „Arhiva”, 1908, 1-3; Din testamentul vornicului T. Burada, iulie 1848, „Teodor Codrescu”, 1935, 8-10. Repere bibliografice: T. T. Burada
BURADA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285951_a_287280]
-
trimis pe țigani către Bug... Doamne, să se sperie toate rândunelele albastre din lume! În vagon era fierbinte. Nădușeala se scurgea pe scânduri și pe nituri Duduiturile duceau înainte, Înainte. Fără începuturi și fără sfârșituri. Se-nchegase flăcău mare Cordun, Păzea oile și umplea de cântec cele lunci, Avea bâtă de alun, Ochi de flacără și pletele lungi. Își înturna zorile fața și se uita peste apă Când se ducea Lisaveta cea blândă cu sapa la sapă. - Tu îmi ești dragă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la absența de reacție și absența intervenției Justiției. Se poate spune că Justiția este independentă... Mircea Mihăieș: Dar Poliția nu este, și are atribuții de cercetare. Vladimir Tismăneanu: De aceea avem Poliție, Jandarmerie și tot felul de instituții menite să păzească ordinea publică. După părerea mea, Într-o țară cu pretenții de democrație consolidată, ordinea publică include dreptul ziariștilor de a formula critici la adresa guvernanților, spre deosebire de o democratură sau o „dictablanda” (opusul lui „dictadura”). Mircea Mihăieș: Dictatură soft sau autoritarism. Vladimir
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pe biroul ăla mare, negru, din clădirea pe care o ocupa statul-major al frontului. Nikolai venise în acel oraș în calitate de curier, cu o scrisoare de la comandantul regimentului lor. Remarcase în curte vreo douăzeci de civili, bătrâni și femei cu copii, păziți de câțiva soldați. I se spusese să aștepte pe culoar. Ușa biroului era întredeschisă, astfel că putuse să audă discuția comisarilor. Era vorba de a decide dacă trebuia sau nu să execute ostaticii în chip de represalii, civilii aceia din
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Mircea Ciobanul. Raportul agenților imperiali, Ioan Belsius și Marcus Bergkovicz către Maximilian de Habsburg, expediat din Hârlău la 8 aprilie 1562, relatează despre politica tolerantă a lui Despot-Vodă în Moldova, „domnitorul care rostește judecăți de cea mai mare nepărtinire și păzește dreptatea față de tot neamul de oameni care sunt aici de cugete: armeni, evrei, greci, moldoveni, sârbi, sași etc.; el însuși face judecățile în piața curții”. Scrisoarea soției voievodului transilvan Ștefan Mailat, din 1551, adresată fratelui ei, Tamăs NĂdasdy, se referă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
conștientul își reia activitatea și începe să șteargă toate amintirile deranjante sau compromițătoare. În plus, cenzura (vezi capitolul I) continuă să vegheze chiar și atunci când dormim. Ea se opune fără întrerupere conștientizării conținuturilor refulate. La fel ca și Cerberul, ea păzește poarta infernului ființei noastre. Dat fiind că inconștientul este constituit din dorințe nesatisfăcute, din gânduri reprimate sau din dorințe nepermise, el are un caracter amenințător, deranjant și dureros. De exemplu, impulsurile referitoare la moarte sunt în general refulate. Ostilitatea, agresivitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
imagine senzitivă, cvasi-tactilă. Folosirea adjectivelor impertinente, a comparațiilor, metonimiilor și personificărilor neașteptate, trebuie să se subsumeze atât subiectului, cât și stilului specific autorului: ironic, liric, moralizator, narativ etc. Oricât ar părea de ciudat, descrierea este fundamental narativă. Imaginea unui copil păzind câteva oi pe un câmp uscat de secetă reprezintă în sine o poveste tăcută, plină de durere. 3.1.2. Discursul narativ și gestionarea personajului Ce caută narațiunea în presă? Nimic altceva decât povestea, istorisirea. Adeseori, precum celebrul personaj al
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
producerea evenimentului. Să reținem totuși o trăsătură fundamentală: Textul nu se raportează decât la fapte - toate faptele care par importante pentru jurnalist și interesante pentru cititor -, străduindu-se să evite opinii și impresii personale. Puterea de a alege informațiile trebuie păzită de tentația dezinformării sau a omisiunii voite. În relatarea de acest tip, jurnalistul numește faptele și îl lasă pe cititor să judece. Prezența sa la fața locului nu se simte decât în precizarea calității sale de martor. Asta nu înseamnă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Vrea amănunte umane și detalii. Sufletul țăranilor e pierdut, mă gândeam, când deodată am văzut la marginea drumului, lângă o fântână cu ciutură, o bătrână. Eram la Vaideeni, la câțiva kilometri de Horezu. Stătea pe un trunchi de lemn și păzea o văcuță neagră, frumoasă, pe nume Marcela. Ei bine, femeia aceasta în vârstă avea o privire, o înfățișare, o prezență care emanau bunătate și împăcare. Ochii erau senini, fața întinsă și surâzătoare, mâinile muncite. M-am așezat lângă ea, pe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
despre presă ca a patra putere în stat, acest lucru se datorează și marilor dezvăluiri politice sau financiare provocate de investigația jurnalistică. Aflată la intersecția dintre reportaj, interviu și cercetare detectivistă, ancheta de investigație trebuie să ajungă obligatoriu la secrete păzite cu strășnicie. Pentru că lupta cu instituțiile, cu oamenii influenți sau cu marile interese este vădit inegală, ziaristul se vede obligat să apeleze la mijloace și metode mai puțin ortodoxe pentru a obține informația de care are nevoie. O anchetă serioasă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pistolul termenului limită la tâmplă. În luna petrecută la „documentare” am învățat multe, mai ales că noii mei colegi au început să mă caute și să-mi prezinte redacția, avertizându-mă - fiecare în legea lui - de cine trebuie să mă păzesc, cui nu trebuie să împrumut bani, cine este om de încredere și cine nu. Bunăvoința lor m-a dat și mai tare peste cap - nici o părere nu coincidea cu alta și orice sfat începea invariabil cu îndemnul: „Să nu iei
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în locuri bine delimitate (universități, laboratoare, agenții de cercetare guvernamentale, institute de cercetare specializate) și în cadre teoretice clare, stabilite în linii mari de disciplinele formale clasice și de evoluțiile specializate ale acestora (subdiscipline). Omogenitatea instituțională și conceptuală este bine păzită de norme și reguli structurate într-o ierarhie academică. Singurul pas spre (dez)integrarea structurilor „științifice” a fost făcut prin așa-numitele procese de hibridare (dezintegrare și reintegrare într-o formă nouă a disciplinelor și subdisciplinelor de graniță). Disidența de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]