3,006 matches
-
roaga, rostind troparul Vinerii Mari: Răscumpăratu-ne-ai din blestemul legii, cu scump sângele tău. La slavi și români, preotul începe cu cuvintele: « Bine este cuvântat Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. » Pe prescura se află mai multe peceți, făcute cu prescurnicerul de către cei ce au făcut prescura. Preotul alege pecetea pe care o consideră cea mai potrivită (literele se văd limpede, este crescută așa încât să poată fi bine tăiată etc.), și face cruce peste ea de trei ori
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
tău. La slavi și români, preotul începe cu cuvintele: « Bine este cuvântat Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. » Pe prescura se află mai multe peceți, făcute cu prescurnicerul de către cei ce au făcut prescura. Preotul alege pecetea pe care o consideră cea mai potrivită (literele se văd limpede, este crescută așa încât să poată fi bine tăiată etc.), și face cruce peste ea de trei ori cu sulița, zicând: « Intru pomenirea Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
care o consideră cea mai potrivită (literele se văd limpede, este crescută așa încât să poată fi bine tăiată etc.), și face cruce peste ea de trei ori cu sulița, zicând: « Intru pomenirea Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Christos ». Pecetea are forma pătrată. Acest pătrat conține la rândul lui patru pătrate, cu inscripțiunile: Preotul, rostind versete din Biblie, cartea Isaia, capitolul 53, vă decupa agnețul cubic, în felul următor. Mai întâi face o inciziune adâncă prin bordura stânga a pecetii
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
judecată Lui s-a arătat ». A patra inciziune se face prin bordura de jos, în dreptul lui NI și KA, cu cuvintele: « Și pe neamul Lui, cine-l va spune? » După aceasta, preotul face o inciziune pe un plan paralel cu pecetea, în unghi drept față de celelalte inciziuni precedente, si astfel scoate agnețul afară din prescura, zicând: « Că s-a luat de pe pămînt viața Lui. Preotul ia agnețul în mână, și-l întoarce cu coaja (inscripțiunile) în jos, si cu miezul în
Proscomidia bizantină () [Corola-website/Science/299885_a_301214]
-
slavonă și apoi în rusă, iar în cel din dreapta (al Sf. Varvara) se slujea în limba greacă. În timp, se mai schimbau locurile unde se celebrau slujbele în cele trei limbi. Altarul Sf. Ștefan avea condici matricole separate și o pecete proprie pe care era înscris anul 1676. În secolul al XIX-lea, aici se slujea în limba rusă, printre preoții slujitori fiind chiar etnici ruși ca Gheorghe Banișewski (pe la 1865) sau ieromonahul Dorofte, care venise de la Muntele Athos și a
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
din Câmpulung (1521) este cel mai vechi document păstrat scris în limba română. Ea a fost descoperită în 1894 de Friedrich Stenner în Arhivele Naționale ale județului Brașov, unde se păstrează și astăzi. Documentul original pe hârtie, cu pecete aplicată pe verso, se referă la mișcările militare ale Otomanilor la Dunăre și trecerea lui Mohammed-Beg prin Țara Românească. " din Câmpulung către judele Brașovului Hanăș Begner" (Hans Benkner) a fost redactată probabil în 29 - 30 iunie 1521 la "Dlăgopole" (numele
Scrisoarea lui Neacșu () [Corola-website/Science/298821_a_300150]
-
dispărute în întregime, locul existenței lor fiind marcat cu ocazia lucrărilor de restaurare terminate în 1963. Lucrările de construcție au început la o dată anterioară celei de 27 noiembrie 1640, când, în actul solemn emis de voievod, având semnătura autografă și pecetea mare a țării, prin care readucea mănăstirile autohtone la stăpânii lor firești și oprea practicile dării ca metoh, se pomenea de mănăstirea Brebu ca despre o mânăstire ridicată din temelii de domnia sa, iar, în aprilie 1641, în actul de întărire
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
mulează cerul să își / trezească sorii toți lapții pentru noi." («Laptele» - AID, 56 sq.)» (TGrp, 427). După același critic, dincoace de anul 1970, Ioan Alexandru rafinează „geologicul convulsiv“ din creația anterioară, alegoricul, elementarul, parabolicul, „problematica ființei“ etc., punându-le sub pecetea spiritului, Logosului. „Limbul“ noii etape a creației poetice a lui Ioan Alexandru se revelează în toposul "pustiei", al „Pustiei Umblătoare“, nisipos labirint rotativ, „cu dinamica argintului viu“: "Cine are Pustia e mort, / Cine n-o are-i steril...; din acest
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
26 februarie 1940 se stinge din viață. În semn de omagiu îi sunt expuse lucrări la "Salonul Oficial" și la expoziția din cadrul "Lunii Bucureștilor". O privire retrospectivă asupra operei lui Tonitza ne revelează în prima perioadă o pictură academistă purtând pecetea școlii müncheneze, și, drept corolar, un interes major pentru desen, în detrimentul picturii. În scurtul său popas parizian, face tentative timide de a-și însuși viziunea impresionistă, dar preferința lui pentru exprimarea grafică îi va îndrepta atenția spre creațiile lui Daumier
Nicolae Tonitza () [Corola-website/Science/297815_a_299144]
-
valorilor spirituale. Această viziune autonomă se conturează în portretele de copii. "Ochii lui Tonitza", ochii copiilor pictați de el, ne privesc astăzi cu o nostalgică inocență, cu o amară melancolie și candoare. Ochii aceștia mari, rotunzi și expresivi sunt inconfundabila pecete a stilului său de o unică poezie în arta plastică românească. De la sobra muzicalitate picturală de o rafinată împletire de poezie și realitate, Tonitza trece în ultimii ani ai vieții la o manieră cu reminiscențe orientale, datorită fără îndoială farmecului
Nicolae Tonitza () [Corola-website/Science/297815_a_299144]
-
pentru a fi reprezentative în dezvoltarea emoțională psihică și intelectuală a copilului autorul manga este încă prezent și este bolnav după recuperare pe plan intern a regularizat strângerea birurilor și a pus capăt abuzurilor astfel el a ales să poarte pecetea infamiei tot restul vieții pentru a salva oameni nevinovați zeul mării se răzbunase făcând taurul să devină furios apar vădit consecințele negative ale acțiunii îndelungate a acestor mecanisme neurovegetative liziera pădurilor constituie un adăpost pentru acorieni miriapode coleoptere etc câtul
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
filozofice se concretizează sau nu într-o operă. Dragomir va fi rând pe rând funcționar la serviciul vânzări, corector, merceolog, achizitor la hidrocentrala de la Bicaz. El știe că România devenise o zonă a filozofiei interzise. În ceea ce îl privește, purtând pecetea studiilor făcute în Germania, a anilor petrecuți la Freiburg în preajma lui Heidegger, care într-o lume normală l-ar fi propulsat într-o strălucită carieră universitară, era etern "suspect, făcând parte din categoria spiritele libere care ar trebui mai de
Alexandru Dragomir () [Corola-website/Science/297895_a_299224]
-
deosebire între trimișii Săi'. Și ei au spus: Ascultăm și ne supunem!' (Coranul,II, 285) În Coran sunt menționați 25 de profeți. Coranul (XXXIII, 40) îl prezintă pe Muhammad ca fiind ultimul dintre profeții trimiși de Dumnezeu omenirii, numindu-l "pecetea profeților" (ar.: "khătam an-nabiyīn"). Cu toate acestea, au existat unele grupări ai căror conducători s-au proclamat succesori ai lui Muhammad sau ai căror membri au făcut astfel de afirmații despre conducătorii lor. Eschatologia islamică se ocupă, în egală măsură
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
Române» filiala Făgăraș, a luat inițiativa ridicării unui bust al Doamnei Stanca. Statuia a fost realizată în anul 1938 de către sculptorul Spiridon Georgescu (1887-1974). Pe soclul monumentului este scris: . Monumentul se află în fața Cetății din Făgăraș. În "Buzduganul cu trei peceți" (1977) este interpretată de actrița Olga Bucătaru, în "Mihai Viteazul" (1971) de Ioana Bulcă.
Doamna Stanca () [Corola-website/Science/307258_a_308587]
-
temelie a clădirii a fost pusă de regele Carol I al României personal, pe 7 octombrie 1890. Martorii evenimentului relatează că ceremonia s-a desfășurat după tipicul vremii: Regele a semnat actul de fundație pe pergament, l-a pecetluit cu pecetea regală, după care regele, care purta un șorț alb, cu ciucuri de aur, a depus pergamentul în fundație și a pus prima cărămidă. Clădirea a fost ridicată pe locul unde, pe vremea Regulamentului Organic, funcționa "Curtea judecătorească", înălțată pe moșiile
Palatul de Justiție din București () [Corola-website/Science/307283_a_308612]
-
blazoane și steme de familie). Cel mai vechi sigiliu domnesc este cel din 1782 al lui Nicolae Caragea, domn al Țării Românești (1782-1783), pe care erau reprezentate în afara stemei principatului și stemele celor 17 județe. În Moldova, cea mai veche pecete cunoscută, care include și stemele ținuturilor, este cea a Divanului Cnejiei Moldovei, din perioada 1806-1812, iar primul sigiliu domnesc moldovenesc de acest tip este cel a lui Scarlat Callimachi, alcătuit în urma poruncii date Divanului Țării în 1815, și care a
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
regăsesc în Transilvania. În acest voievodat, mai ales în secolele al XIII-lea - al XVII-lea, ele reprezentau aproape exclusiv embleme sigilare. Din 1224 datează primul sigiliu districtual cunoscut până acum din Transilvania, ce desemnează cele Șapte scaune săsești sibiene. Pecetea prezintă patru personaje care susțin deasupra capetelor o coroană piramidală, apărând în documente sub această formă până la 1359. Din 1353 datează sigiliul districtului Brașov, acesta cuprinzând o coroană deschisă și un crin. Pe margine, legenda tradusă este: . Și micile autonomii
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
de către comitate puteau fi autentificate de către juzii nobiliari cu sigiliul propriu. Dezvoltarea economică deosebită a dus la adoptarea, de către fiecare comitat, a unei steme proprii, prezentă și pe sigilii, fiind în cele din urmă incluse la rândul lor în categoria peceților autentice, necesare validării înscrisurilor. Etapa stăpânirii habsburgice a însemnat o nouă dezvoltare în privința stemelor districtuale. Astfel, cancelaria de la Viena a emis câteva diplome prin care conferea unor comitate (d. ex. Cluj, Turda, Mureș, Târnava etc.) sigilii publice și autentice. Aceste
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
înnăscute, au o condiționare biologică, dar dobândesc valente numai în plan psihocomportamental, constituindu-se în fundamentul personalității. Ele stau la baza imprimării celorlalte trăsături, cărora le conferă o anumita nuanțare, expresivitate, dinamism, vivacitate sau dimpotrivă, inhibiție retragere. Temperamentul își pune pecetea pe viața noastră pishica (generozitatea, spre exemplu, nu ține de temperament, dar felul cum își dobândește cineva și, mai ales, cum își manifestă cineva generozitatea se află sub influența temperamentului) Temperamentul, desi larg determinat genetic, este in expresia lui funcțională
Temperament () [Corola-website/Science/307352_a_308681]
-
vedere tatuajele, ei ieșind pe stradă în genere cu tricouri la baza gâtului și cu mâneci lungi. În limba japoneză tatuajul se numește “irezumi”, acest cuvânt însemnând introducerea cernelii sub piele. Tatuajul a devenit legal din anul 1945, dar poartă pecetea criminalității. Yakuza, mafia japoneză, poate fi foarte ușor înțeleasă atunci când sunt înțelese și originile sale feudale. Spre deosebire de concretizările aceluiași fenomen în alte țări, în Japonia, yakuza nu este o organizație secretă nici pe departe. Multe dintre grupări au birouri care
Yakuza () [Corola-website/Science/308552_a_309881]
-
de șei când vom merge călare, nici nu vom purta sabie asupra noastră; nu vom fabrica deloc arme [și săbii] și nici nu le vom purta asupra noastră [într-un oraș sau pe drumurile musulmane]; nu ne vom face deloc peceți cu caractere arabe; nu vom vinde deloc băuturi fermentate (kumur). Ne vom rade (doar) părțile anterioare ale capului și vom păstra aceleași forme ale veșmintelor noastre ca în trecut (...); vom face să nu se vadă crucile noastre [pe biserici și
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
pedepsea în general cu moartea, mai rar cu surghiunul, și întotdeauna cu exproprierea, în ciuda faptului că nici pravilele și nici obiceiul pământului nu prevedeau că pentru vina cuiva ar răspunde penal membrii familiei vinovatului. Acuzația de hiclenie marca ca o pecete pe toți membrii masculini ai familiei pentru mai multe generații, mai ales atunci când ea se referea la un furt din veniturile domnești. În Țările Române, și proprietarul de pământ, care refuza să-și facă datoria de ostaș, era acuzat de
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
privind sufletul, se află la dreapta Cuvântului; cea de a doua, privind trupul, se găsește la stânga.563 Cea dintâi cheamă mintea spre înrudirea cu Dumnezeu, cea de a doua sfințește simțirea (lucrarea simțurilor) cu duhul și șterge din ea pecețile patimilor (42). Sau iarăși prin cei doi măslini trebuie să înțelegem credința și buna conștiință (43). La mijlocul acestora stă Cuvântul, căruia prin credință îi aduc credincioșii închinare dreaptă, iar prin conștiința cea bună îi slujesc cu evlavie, silindu-se să
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
statuii lui Ștefan cel Mare" din 5/17 Iuniu, 1883, la Iassi"", care provine din Arhivele regale de la Sinaia, era însoțit de un ""act de danie către boierul Petru Valna și nepoții Lazăr și Baloș"", din 1 iunie 1472, cu pecetea domnitorului. În acest act este reprezentat proiectul statuii originale a domnitorului Moldovei, realizat de către Gheorghe Asachi. Există diferențe mari între proiectul lui Asachi și statuia finală a lui Frémiet. Spre exemplu, istoricul Nicolae Iorga, în lucrarea sa "Istoria lui Ștefan
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
Claudiu Paradais: eseist, muzeograf, critic și istoric de artă" (coordonator, Gedo, Cluj-Napoca, 2007), "Sfinții - Mlădițe din Hristos "(Doxologia, Iași, 2009); "Mănăstirea Hadâmbu - 350 ani de istorie și spiritualitate" (editor) (Doxologia, Iași, 2009); "Sărbătorile - daruri ale Învierii "(Doxologia, Iași, 2010);" Duminicile - peceți ale Învierii" (Doxologia, Iași, 2010); Un destin sinuos devenit poezie "(Sf. Mina, Iași, 2010); "Triodul - Golgota pocăinței" (Doxologia, Iași, 2011); "Penticostarul - Cincizecimea Învierii" (Doxologia, Iași, 2011); "Cartea Sfinírilor" (Iași, 2012); "Imnul Icoanei Făcătoare de Minuni de la Mănăstirea Hadâmbu" (Print Multicolor
Calinic Dumitriu () [Corola-website/Science/308476_a_309805]