64,416 matches
-
știe de la Început că din cuvinte nu face decât o copie. Ce vrea el e o alcătuire de imagini, ce ar fi cu putință numai. De atâtea ori am vrut să sparg tot ce (PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRȚI) PERSONAJELE: Constantin Brâncuși Domnișoara Pogany Mama artistului Dumnezeu Vocea cioplisem, Însă ideea că și așa, din piatră inertă, bătrână de miliarde de ani, faci chip ce-ți dă ideea vieții, este prea mult ce faci, de aceea mi-am Înfrânt durerea
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
cu trecerea anilor m-am mai Împăcat cu gândul. (Tace. Se ridică și se plimbă gânditor prin atelier. Mută câteva lucruri dintr-un loc În altul. Privește pe geam absent.). CONSTANTIN BRÂNCUȘI: (are vocea gâjâită, ca și cum ar fi un alt personaj) Aș fi vrut la mine În Carpați să sculptez munții. Tot mai rămâne un gând secret, că poate voi reuși vreodată. Când o să mor, o să mor cu gândul că o să fac lucrul acesta În lumea cealălaltă, În care mă voi
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
din Bălcești și când eram copil am mers pe jos, printre dealuri, până În preajma comunii Bulzești. Câte asemănări Între Amărăști și Bulzești ! Citind La Lilieci, cartea de căpătâi a Maestrului oltean, m-am simțit În mediul oltenesc al Amărăștilor mei. Personajele sunt aceleași, precum și poreclele care se pare că sunt destul de comune În Oltenia. La fel și atmosfera de mister și pace pe care o inspiră locurile cu dealuri și văi, prin care curge o apă limpede, bucuria copiilor locului. Este
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
engleză, la Chip Taylor Communications: cu titlul “Mircea Eliade, His name, His Destiny” că DVD sau Casetă VHS. Acest film este un pelerinaj atât al vieții lui Eliade, dar și al operei sale, bazat pe convorbiri cu cele mai distinse personaje ale culturii universale, inclusiv românești. Introducerea este solemnă. Interiorul marei Rockefeller Chapel în Hyde Park (cea a universității era prea mică) pe 28 aprilie 1986, cu ocazia serviciului memorial pentru Mircea Eliade, atunci fiind arhiplina, dar acum goală pentru înregistrarea
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
au tendința de a reacționa astfel. Pentru a demonstra acest fapt am întreprins o experiență simplă. Am prezentat unor elevi de gimnaziu un fragment din opera Fidelio după care le-m adresat câteva întrebări grupate în jurul a trei repere: caracterul personajului principal, sentimentele pe care le încearcă el și acțiunea operei. În figura 2, segmentul E cuprinde răspunsurile care se referă la ideile stabile din partitură; segmentul T este format din răspunsurile care au rezultat în urma receptării soluțiilor la variabile care
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
urmare, nu există soluții absolute ori definitive. Pentru a ilustra ideile expuse mai sus, am luat ca exemplu opera Don Giovanni de W.A.Mozart, versiunea Operei Naționale Române Cluj-Napoca din 2010 și am încercat să urmăresc anumite variabile - importanța personajului, caracterul, legătura cu destinul lui Don Giovanni și atitudinea față de Leporello - aparținând personajului Donna Elvira, așa cum au fost ele determinate în interpretarea sopranei Carmen Gurban, cu care am avut un dialog pe această temă. Făcând parte dintr-o operă clasică
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
sus, am luat ca exemplu opera Don Giovanni de W.A.Mozart, versiunea Operei Naționale Române Cluj-Napoca din 2010 și am încercat să urmăresc anumite variabile - importanța personajului, caracterul, legătura cu destinul lui Don Giovanni și atitudinea față de Leporello - aparținând personajului Donna Elvira, așa cum au fost ele determinate în interpretarea sopranei Carmen Gurban, cu care am avut un dialog pe această temă. Făcând parte dintr-o operă clasică, versiunea V3 a acestui personaj are un număr semnificativ de variabile admițând interpretări
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
lui Don Giovanni și atitudinea față de Leporello - aparținând personajului Donna Elvira, așa cum au fost ele determinate în interpretarea sopranei Carmen Gurban, cu care am avut un dialog pe această temă. Făcând parte dintr-o operă clasică, versiunea V3 a acestui personaj are un număr semnificativ de variabile admițând interpretări diverse, de la tragi-comic (Piotr Kaminski, Don Giovanni), la dramatic sau chiar la liric (Grigore Constantinescu, Cântecul lui Orfeu). Carmen Gurban a observat că Elvira este singura femeie fidelă din operă și a
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
de variabile admițând interpretări diverse, de la tragi-comic (Piotr Kaminski, Don Giovanni), la dramatic sau chiar la liric (Grigore Constantinescu, Cântecul lui Orfeu). Carmen Gurban a observat că Elvira este singura femeie fidelă din operă și a început să-și construiască personajul în jurul ideii de consecvență: “tot ce face pe parcursul actelor e din dragoste pentru el, indiferent dacă e bună și tandră sau războinică” (C.G.). Despre procesul de formare a propriei versiuni (V4), Carmen Gurban a afirmat că și-a văzut personajul
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
personajul în jurul ideii de consecvență: “tot ce face pe parcursul actelor e din dragoste pentru el, indiferent dacă e bună și tandră sau războinică” (C.G.). Despre procesul de formare a propriei versiuni (V4), Carmen Gurban a afirmat că și-a văzut personajul ca și cum ar fi fost o persoană reală, mai mult în imagini decât în cuvinte, și că principalii factori de influență au fost tehnica vocală, cunoștințele muzical-teatrale și modul personal de a vedea opera, lumea și viața. Variabila reprezentată de locul
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
fost o persoană reală, mai mult în imagini decât în cuvinte, și că principalii factori de influență au fost tehnica vocală, cunoștințele muzical-teatrale și modul personal de a vedea opera, lumea și viața. Variabila reprezentată de locul Elvirei în ierarhia personajelor este determinată, în V4 prin faptul că ea este cel mai pregnant personaj, fiind un liant, un fir roșu, dar și o cale de mijloc pentru celelalte personaje. Regizorul Tompa Gábor i-a amplificat caracterul, a făcut-o mai exaltată
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
principalii factori de influență au fost tehnica vocală, cunoștințele muzical-teatrale și modul personal de a vedea opera, lumea și viața. Variabila reprezentată de locul Elvirei în ierarhia personajelor este determinată, în V4 prin faptul că ea este cel mai pregnant personaj, fiind un liant, un fir roșu, dar și o cale de mijloc pentru celelalte personaje. Regizorul Tompa Gábor i-a amplificat caracterul, a făcut-o mai exaltată și a accentuat legătura dintre ea și destinul lui Don Giovanni prin intermediul unor
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
vedea opera, lumea și viața. Variabila reprezentată de locul Elvirei în ierarhia personajelor este determinată, în V4 prin faptul că ea este cel mai pregnant personaj, fiind un liant, un fir roșu, dar și o cale de mijloc pentru celelalte personaje. Regizorul Tompa Gábor i-a amplificat caracterul, a făcut-o mai exaltată și a accentuat legătura dintre ea și destinul lui Don Giovanni prin intermediul unor simboluri vizuale. O variabilă evidentă este scena în care, îmbrăcat cu hainele stăpânului său, Leporello
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
Din V3 nu se înțelege exact dacă aceasta nu îl recunoaște pe servitor sau dacă doar se preface. Artiștii au libertatea de a alege, iar în cazul nostru s-a optat pentru prima ipoteză. Astfel, Donna Elvira/V4 este un personaj dramatic, ceea ce se reflectă în V5 mai ales la nivelul coloraturii, rezolvată într-o formulă mai aproape de dramatic: “Coloratura a fost o adaptare a tehnicii și a culorii la personaj, deci nimic liric, cu toate că registrul este destul de dificil, mai ales
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
optat pentru prima ipoteză. Astfel, Donna Elvira/V4 este un personaj dramatic, ceea ce se reflectă în V5 mai ales la nivelul coloraturii, rezolvată într-o formulă mai aproape de dramatic: “Coloratura a fost o adaptare a tehnicii și a culorii la personaj, deci nimic liric, cu toate că registrul este destul de dificil, mai ales în aria a doua.” (C.G.) Versiunea V6 reiese într-o anumită măsură din cronicile ulterioare premierei din care voi reproduce un fragment: “Donna Elvira, este redată ca înfometată de mângâieri
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
faptul că soprana Carmen Gurban s-a clasat în vârful distribuției în ceea ce privește aprecierile publicului și ale presei, iar aceasta se datorește unei interpretări în care variabilele au fost determinate conform unei viziuni unitare fără a fi cu totul epuizate astfel încât personajul și-a păstrat un anume mister care a dat frâu liber imaginației spectatorului. Acest exemplu arată că realizarea unui spectacol de calitate presupune conștientizarea importanței variabilelor și determinarea lor prin analiza minuțioasă a partiturii și intuirea voinței compozitorului precum și conturarea
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
empatie, identificare, mai ales datorită forței cu care muzica emoționează și modului non-rațional prin care aceasta transmite mesajele. Apoi, toate elementele de limbaj teatral sunt dilatate. Timpul este mult mai lung decât cel eficient necesar, stările sufletești prin care trec personajele sunt hiperbolizate, acțiunea este una alegorică, esențializată, iar personajele sunt caractere puternice, memorabile, dar rotunde, având infinite trăsături în nuanțe din cele mai diverse. Aceste perticularități ale teatrului liric fac ca receptarea să fie o trăire personală și înălțătoare. Cu
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
emoționează și modului non-rațional prin care aceasta transmite mesajele. Apoi, toate elementele de limbaj teatral sunt dilatate. Timpul este mult mai lung decât cel eficient necesar, stările sufletești prin care trec personajele sunt hiperbolizate, acțiunea este una alegorică, esențializată, iar personajele sunt caractere puternice, memorabile, dar rotunde, având infinite trăsături în nuanțe din cele mai diverse. Aceste perticularități ale teatrului liric fac ca receptarea să fie o trăire personală și înălțătoare. Cu tot fastul care îl caracterizează, spectacolul de operă este
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
în Parlamentul European, ceea ce echivalează cu punerea lupului ungur de straja la oile românești. De la inceput trebuie precizat că nu este vorba despre nici o mărturie a răsturnării lui Ceaușescu, ci o biografie de două sute de pagini, gonflata, a unui fals personaj revoluționar din Decembrie 1989 de la Timișoara. “Pastorul-scinteie” este o plăsmuire rezultată în confuzia izbucnirii istoricilor evenimente din Decembrie 1989, de care a profitat și profita incontinuare datorită ignorantei și indolentei românilor. Urmăriți. De la începutul lecturii aflăm că Laszlo Tokes s-
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
verde vibrant și un galben Îndulcit. O stare de bine transpare Încă din debut. Într-un contrast frapant, substanța cărții surprinde cititorul Într-o tranziție spre un alt plan afectiv decât cel evocat prin copertă. Adriana Bittel dă viață unor personaje care se zbat Într-un labirint al sentimentelor, al activităților cotidiene, din care nu mai au scăpare. Ancorate În Țesătura temporală a anilor ’80, personajele integrate trăiesc experiențe neînsemnate, aureolate de un zbucium sufletesc permanent. Perspectiva realistă pe care autoarea
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
spre un alt plan afectiv decât cel evocat prin copertă. Adriana Bittel dă viață unor personaje care se zbat Într-un labirint al sentimentelor, al activităților cotidiene, din care nu mai au scăpare. Ancorate În Țesătura temporală a anilor ’80, personajele integrate trăiesc experiențe neînsemnate, aureolate de un zbucium sufletesc permanent. Perspectiva realistă pe care autoarea o adoptă are consistență, structurând aventuri existențiale obișnuite În contextul social comunist. Anii ’80, reperul temporal simbolic În care se consumă toate poveștile umane, reprezintă
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
În analiza multiplelor scene existențiale. Astfel, farmacista pensionară Pompi, micii funcționari asupriți de șefii lor, femeile bătrâne și singure, atinse de povara vârstei, casnice epuizate de Îndatoririle zilnice sau veterani ai comunismului aflați În pragul pensionării sunt doar câteva dintre „personajele de hârtie” (R. Barthes) ce Își Înfruntă ardent destinul zi de zi. Într-un periplu fascinant printre filele cărții, Între Pompi pe bancă și Contrariul morții, Între Iulia În iulie și Departe-n zare, spre Azuga, nucleul comunist rămâne același
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
care se Întrupează fiecare povestire, cu dedesubturile ei incitante, face ca o istorie obișnuită să devină originală, o situație superficială să devină profundă ori una simplă să capete complexitate, carácter de generalitate. Forma este cea care oferă densitate și verosimilitate personajelor. Cartea Adrianei Bittel, Cum Încărunțește o blondăpovestiri din secolul trecut, reușește să Își aducă cititorul mai aproape de secolul trecut, prin atracția timpurilor ce prind viață prin personaje. Prin forța lor interioară, aceea de a modela lumea exterioară, de a o
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
capete complexitate, carácter de generalitate. Forma este cea care oferă densitate și verosimilitate personajelor. Cartea Adrianei Bittel, Cum Încărunțește o blondăpovestiri din secolul trecut, reușește să Își aducă cititorul mai aproape de secolul trecut, prin atracția timpurilor ce prind viață prin personaje. Prin forța lor interioară, aceea de a modela lumea exterioară, de a o metamorfoza Întrun univers miraculos.
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
sau de a fi moralizator. Trebuie găsită acea parte interioară neîntinata care, de fapt, pe toți ne unește.” Dan Puric are o parte interioară care atinge profunzimi de nebănuit. Este de o sensibilitate rară, sensibilitate care face din actor un personaj și invers. Există undeva, un punct în care arta și spiritul se întâlnesc. Dacă reușești să observi acest lucru, abia atunci poți să spui că îl cunoști pe Dan Puric. El singur se descoperă permanent. Deciziile le ia în momente
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]