3,620 matches
-
in același cilindru. Un motor de tip Alfa Stirling conține două pistoane de lucru, unul cald și altul rece, situate separat în câte un cilindru. Cilindru pistonului cald este situat în interiorul schimbătorului de căldură de temperatură înaltă iar cel al pistonului rece în schimbătorul de căldură de temperatură scăzută. Acest tip de motor are o putere litrică foarte mare dar prezintă dificultăți tehnice din cauza temperaturilor foarte mari din zona pistonului cald și a etanșării sale. Funcționarea motorului Alfa Stirling Funcționarea motorului
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
situat în interiorul schimbătorului de căldură de temperatură înaltă iar cel al pistonului rece în schimbătorul de căldură de temperatură scăzută. Acest tip de motor are o putere litrică foarte mare dar prezintă dificultăți tehnice din cauza temperaturilor foarte mari din zona pistonului cald și a etanșării sale. Funcționarea motorului Alfa Stirling Funcționarea motorului Alfa Stirling poate fi descrisă în patru timpi: Un motor de tip Beta Stirling are un singur cilindru în care sunt așezate un piston de lucru și unul de
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
temperaturilor foarte mari din zona pistonului cald și a etanșării sale. Funcționarea motorului Alfa Stirling Funcționarea motorului Alfa Stirling poate fi descrisă în patru timpi: Un motor de tip Beta Stirling are un singur cilindru în care sunt așezate un piston de lucru și unul de refulare montate pe același ax. Pistonul de refulare nu este montat etanș și nu servește la extragerea de lucru mecanic din gazul ce se dilată având doar rolul de a vehicula gazul de lucru între
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
Funcționarea motorului Alfa Stirling Funcționarea motorului Alfa Stirling poate fi descrisă în patru timpi: Un motor de tip Beta Stirling are un singur cilindru în care sunt așezate un piston de lucru și unul de refulare montate pe același ax. Pistonul de refulare nu este montat etanș și nu servește la extragerea de lucru mecanic din gazul ce se dilată având doar rolul de a vehicula gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald și cel rece. Când gazul de lucru
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
de lucru mecanic din gazul ce se dilată având doar rolul de a vehicula gazul de lucru între schimbătorul de căldură cald și cel rece. Când gazul de lucru este împins către capătul cald al cilindrului, se dilată și împinge pistonul de lucru. Când este împins către capătul rece, se contractă și momentul de inerție al motorului, de obicei mărit cu ajutorul unui volant, împinge pistonul de lucru în sensul opus, pentru a comprima gazul. Spre deosebire de tipul Alfa în acest caz se
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
rece. Când gazul de lucru este împins către capătul cald al cilindrului, se dilată și împinge pistonul de lucru. Când este împins către capătul rece, se contractă și momentul de inerție al motorului, de obicei mărit cu ajutorul unui volant, împinge pistonul de lucru în sensul opus, pentru a comprima gazul. Spre deosebire de tipul Alfa în acest caz se evită problemele tehnice legate de inelele de etanșare de la pistonul cald. Funcționarea motorului Beta Stirling Cei patru timpi de funcționarea a motorului Beta Stirling
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
contractă și momentul de inerție al motorului, de obicei mărit cu ajutorul unui volant, împinge pistonul de lucru în sensul opus, pentru a comprima gazul. Spre deosebire de tipul Alfa în acest caz se evită problemele tehnice legate de inelele de etanșare de la pistonul cald. Funcționarea motorului Beta Stirling Cei patru timpi de funcționarea a motorului Beta Stirling sunt (pe desen): Regeneratorul (la variantele constructive fără piston de refulare se numește diafragmă) în funcționare va avea o temperatură mijlocie ce se situează între cea
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
gazul. Spre deosebire de tipul Alfa în acest caz se evită problemele tehnice legate de inelele de etanșare de la pistonul cald. Funcționarea motorului Beta Stirling Cei patru timpi de funcționarea a motorului Beta Stirling sunt (pe desen): Regeneratorul (la variantele constructive fără piston de refulare se numește diafragmă) în funcționare va avea o temperatură mijlocie ce se situează între cea a zonei reci și a celei calde. Lucrează pe baza capacității sale temice, înmagazinează căldura între timpii cu schimb de gaz, și în
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
Tocmai aceasta este cantitatea de căldură ce nu trebuie introdusă prin schimbătorul de cădură din zona caldă respectiv eliminată prin cel din zona rece, mărindu-se astfel randamentul. Un motor de tip Gama Stirling este un Beta Stirling la care pistonul de lucru este montat într-un cilindru separat alăturat de cilindrul de refulare, dar este conectat la același volant. Gazul din cei doi cilindri circulă liber între aceștia. Această variantă produce o rată de compresie mai mică dar este constructiv
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
simplă și adeseori este utilizat în motoare Stirling cu mai mulți cilindri. Funcționarea motorului Gama Stirling<br> Inginerii și inventatorii continuă să fie preocupați de realizarea de noi variante constructive bazate pe ciclul Stirling. O deosebită preocupare înconjoară motorul cu piston rotativ Stirling, având ca scop transformarea puterii preluate din ciclul Stirling direct în mișcare rotativă, analog cu motorul cu piston rotativ cu combustie internă. Până în prezent nu a fost construit niciun prototip, dar există o varietate de concepte, modele, și
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
continuă să fie preocupați de realizarea de noi variante constructive bazate pe ciclul Stirling. O deosebită preocupare înconjoară motorul cu piston rotativ Stirling, având ca scop transformarea puterii preluate din ciclul Stirling direct în mișcare rotativă, analog cu motorul cu piston rotativ cu combustie internă. Până în prezent nu a fost construit niciun prototip, dar există o varietate de concepte, modele, și au fost înregistrate brevete. Un domeniu deosebit îl reprezintă motoarele Stirling "cu piston liber", între care se enumeră și cele
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
în mișcare rotativă, analog cu motorul cu piston rotativ cu combustie internă. Până în prezent nu a fost construit niciun prototip, dar există o varietate de concepte, modele, și au fost înregistrate brevete. Un domeniu deosebit îl reprezintă motoarele Stirling "cu piston liber", între care se enumeră și cele cu piston lichid și cele cu diafragmă. O variantă de motor Stirling este pompa de apă cu piston lichid utilizând ciclul Stirling. Forma cea mai simplă include gazul de lucru, un lichid și
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
cu combustie internă. Până în prezent nu a fost construit niciun prototip, dar există o varietate de concepte, modele, și au fost înregistrate brevete. Un domeniu deosebit îl reprezintă motoarele Stirling "cu piston liber", între care se enumeră și cele cu piston lichid și cele cu diafragmă. O variantă de motor Stirling este pompa de apă cu piston lichid utilizând ciclul Stirling. Forma cea mai simplă include gazul de lucru, un lichid și două supape unidirecționale. Lucrul mecanic dezvoltat în acest caz
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
concepte, modele, și au fost înregistrate brevete. Un domeniu deosebit îl reprezintă motoarele Stirling "cu piston liber", între care se enumeră și cele cu piston lichid și cele cu diafragmă. O variantă de motor Stirling este pompa de apă cu piston lichid utilizând ciclul Stirling. Forma cea mai simplă include gazul de lucru, un lichid și două supape unidirecționale. Lucrul mecanic dezvoltat în acest caz este utilizat pentru pomparea lichidului. Teoretic orice diferență de temperatură va pune în funcțiune un motor
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
Durata de viață a lubrifianților este semnificativ mai mare decât la motorul cu ardere internă. La U.S. Department of Energy in Washington, NASA Glenn Research Center din Cleveland, și Stirling Technology Company of Kennewick, Washington, se studiază un motor cu piston liber pentru un generator pe bază de izotopi radioactivi. Acest dispozitiv va utiliza o sursă de căldură bazată pe plutoniu. În cadrul Los Alamos National Laboratory s-a dezvoltat o "mașină termică Stirling cu unde acustice" fără elemente în mișcare. Această
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
de SRG (Stirling Radioisotope Generator) pentru a putea fi utilizat în explorări spațiale. Este destinat generării de energie electrică pentru sonde spațiale ce părăsesc sistemul solar cu o durată de viață de mai multe decenii. Acest motor utilizează un singur piston de refulare pentru a reduce piesele în mișcare și unde acustice de mare energie pentru transferul de energie. Sursa de căldură este un bloc de combustibil radioactiv, iar căldura reziduală este eliminată în spațiu. Acest ansamblu produce de patru ori
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
treacă prin ea. În felul acesta, numărul de molecule aflate în compartimentul în care se află demonul scade cu timpul iar între cele două încăperi apare o diferență de presiune. Dacă îngăduim partiției să devină mobilă ca parte a unui piston, ea se va deplasa din cauza diferenței de presiune și va putea astfel „face un lucru mecanic asupra exteriorului” (ridică o mică greutate, comprimă un arc etc.). Mișcarea se oprește - dacă o presupunem indefinit lentă - în momentul în care presiunile în
Demonul lui Maxwell () [Corola-website/Science/309677_a_311006]
-
căldură, dar are proprietatea specială că poate fi comprimat la jumătate din volumul său fără lucru mecanic: este suficient să introducem în recipientul care îl conține un perete despărțitor: molecula se află sau de o parte sau de cealaltă a pistonului, deci este „comprimată”, fără lucru mecanic, la un volum mai mic: nu știm însă de ce parte. Demonul imaginat de Szilard face întâi o măsurătoare și stabilește de ce parte a peretelui se găsește molecula; după ce a căpătat această informație, transformă (cu
Demonul lui Maxwell () [Corola-website/Science/309677_a_311006]
-
mai mic: nu știm însă de ce parte. Demonul imaginat de Szilard face întâi o măsurătoare și stabilește de ce parte a peretelui se găsește molecula; după ce a căpătat această informație, transformă (cu oricât de puțin consum de energie) peretele într-un piston care, de pe urma diferenței de presiune, poate efectua un lucru mecanic asupra exteriorului. Astfel molecula transformă căldura "Q" primită de la rezervor - care îi menține energia medie constantă - în lucru mecanic. După ce pistonul a ajuns la capăt, un perete despărțitor este din
Demonul lui Maxwell () [Corola-website/Science/309677_a_311006]
-
oricât de puțin consum de energie) peretele într-un piston care, de pe urma diferenței de presiune, poate efectua un lucru mecanic asupra exteriorului. Astfel molecula transformă căldura "Q" primită de la rezervor - care îi menține energia medie constantă - în lucru mecanic. După ce pistonul a ajuns la capăt, un perete despărțitor este din nou introdus și procesul continuă. Privim acum evoluția entropiei în acest proces. Interesează numai termenul referitor la volum: chiar după introducerea peretelui despărțitor,formula 4 unde N este numărul lui Avogadro, iar
Demonul lui Maxwell () [Corola-website/Science/309677_a_311006]
-
monoplan, cu o aripă ce greu poate fi confundată, flotoare încorporate în corpul hidroavionului pe care se reazămă grinzile de susținere a aripii, construit în întregime din metal. Avionul a fost propulsat de către trei motoare montate în aripă, motoare cu piston de tip radial. Primele două hidroavioane au fost dotate cu motoare diesel de 447kW (600 CP) de tipul Junkers Jumo 205C. Următoarele două au fost dotate cu motoare de 652 KW (875 CP) Wright R-1820-F-52 Cyclones, care au fost utilizate
Dornier Do 24 () [Corola-website/Science/310043_a_311372]
-
efectuează ciclul 0 - 100 km/h în 2,6 secunde. Acesta cântărește 2151 kg. Primul autoturism a ieșit pe piață în septembrie 2005 ca cea mai scumpă și rapidă mașină din lume (1,7 milioane de euro). Motorul, cu 16 pistoane, produce 1001 CP (cai putere) sau 1200 CP. Numele a fost dat după numele francezului Veyron, care a fost primul care a câștigat cursa de la Le Mans 1939 (ultima cursă Le Mans până în 1946). Bugatti a câștigat atunci primul loc
Bugatti Veyron () [Corola-website/Science/310057_a_311386]
-
avea 4 came, o cursă scurtă și două valve mari pe cilindru, având o putere surprinzătoare de 350 cai putere (260 kW). Motorul era fabricat din aluminiu, cu un arbore cotit susținut de 7 rulmenți principali, se poate uita de pistoanele de aluminiu, și arbore cotitcu propria jumătate de motor-viteză "roata dințată" cu un lanț silențios. Așezarea motorului automobilului a fost proiectată de către Scaglione-Touring a lui Franco Scaglione . Lamborghini a avut numeroși proprietari:
Lamborghini () [Corola-website/Science/310840_a_312169]
-
Pompele cu mișcări alternative sunt pompe la care volumul camerei de pompare se modifică ca urmare a deplasării alternative a unui piston, plunjer sau a unei membrane. Faza în care volumul camerei de pompare crește se numește "aspirație" iar faza în care acesta scade se numește "refulare". În faza de aspirație, prin creșterea volumului camerei de pompare, presiunea din camera scade, ceea ce
Pompe cu mișcări alternative () [Corola-website/Science/310428_a_311757]
-
concomitent cu închiderea unei supape din racordul de refulare. În faza de refulare se închide supapa de aspirație simultan cu deschiderea supapei de refulare. Închiderea si deschiderea supapelor se face automat, prin variația presiunii în camera de pompare. "Pompele cu piston" sunt pompe formate din camera (cilindrul) de pompare, piston, canalele de aspirație și de evacuare, supapele de aspirație și de evacuare și sistemul de acționare. Pompele la care pistonul are numai o față activă, presând lichidul numai când se mișcă
Pompe cu mișcări alternative () [Corola-website/Science/310428_a_311757]