3,039 matches
-
noi locuri și oameni despre care aflasem doar din cărțile de școală sau din emisiunile radio-tv. În cele peste trei decenii am reușit să parcurg mii de kilometri cu diferite mijloace de transport (mașină, tren, avion, vapor), mai întâi pe plaiurile natale și apoi prin patru continente, din Europa în Orientul Apropiat și Asia Centrală, din Nordul Africii în cele două Americi. Am început șirul călătoriilor cu Parisul „luminilor” și am încheiat această primă etapă cu Ushuaia, ultima localitate din Tierra del
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
titlul de Cavaler al Ordinului "Gloria muncii" (2002). După destrămarea URSS-ului în anii '90, el a încercat să se ocupe de afaceri, dar fără a avea succes. În anul 2001 a candidat pentru alegerile în Parlament pe listele mișcării "Plai Natal". Grigore Grigoriu a murit în urma unui accident rutier la data de 20 decembrie 2003, în apropiere de satul Palanca (raionul Ștefan Vodă). El se întorcea împreună cu un prieten de la o vânătoare, când mașina condusă de prietenul lui Grigoriu (o
Grigore Grigoriu () [Corola-website/Science/312646_a_313975]
-
Tara, Flux, Timpul, Jurnal de Chișinău etc.; Moldova, Femeia Moldovei, Nistru (ulterior Basarabia), Orizontul (Columna), Viața Basarabiei, Clipa siderală ș.a. Publică în periodice de la București (România Liberă, Flacăra, Luceafărul), Iași (24 de ore, Cronica, Convorbiri literare), Cernăuți (Zorile Bucovinei, Concordia, Plai românesc, Septentrion literar), la publicații ale diasporelor românești din Germania, Franța, Canada, SUA, Australia etc.; la unele reviste literare și culturale electronice (Luceafărul românesc, Monitor cultural, Tiuk!, Vocea Basarabiei ș.a.). Colaborări cu Radio Național al Moldovei (până în anul 2002), Radio
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
ce se afla în curtea liceului din Iancu Jianu. Și contribuția fiilor satului nu se oprește aici. Mai precis, la începutul lunii septembrie, în organizarea Muzeului satului Dobriceni, la inițiativa învățătorului muzeograf Mihai Petrescu, are loc "Tabăra de Creație Plastică PLAI DOBRICENEAN" la care participă artiști plastici membri ai U.A.P. din România. Anul 2006 este anul celei de a II a ediții, de fiecare dată, cei 12 participanți finalizându-și documentația cu vernisarea lucrărilor realizate, vernisare care are loc în
Muzeul din Dobriceni () [Corola-website/Science/312173_a_313502]
-
fiind dominată parțial de „un delir vizual, într-un decupaj dezlânat de ambiție calofilă în care palpitul febril al camerei e neglijent montat”, în timp ce distribuția este strict decorativă. În opinia criticilor, cineastul insistă pe aspectele folclorice și pe valorificarea pitorescului plaiurilor moldave, îndepărtându-se de viziunea mitologică a operei sadoveniene. Interpretarea Margaritei Lozano a fost, în general, apreciată de majoritatea criticilor, care au evidențiat înțelegerea personajului și trăirea sinceră a unui rol dificil, de o mare profunzime, conferindu-i Vitoriei „tragismul
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
care uimea lumea cu desenele lui și de fiul unui negustor care picta la Veneția. Pictorii formați în Europa Occidentală până în secolul al XIX-lea au fost pur și simplu o raritate în spațiul românesc. Chiar dacă s-au întors pe plaiurile natale, acești tineri școliți în străinătate au creat în același spirit bizantin. Majoritatea lor sunt anonimi, a rămas istoriei românești sălișteanul Ion Balomir stabilit la Iași și Eustație Altini, artiști care s-au manifestat în jurul anului 1800. Se cunoaște despre
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Sfintei Mese din altarul fostei bisericii. Deși distrusă din temelie, în amintirea localnicilor nu s-a putut stinge existența acelei vetre monahale care, ca orice alt sfințit așezămînt, este o binecuvîntare pentru folosul celor din împrejurimile lui. În toponimia acestor plaiuri chiar s-a păstrat un luminiș, la buza pădurii, cunoscut sub numele „La mănăstire”, nume parcă predestinat să brăzdeze veacurile tulburi spre zorii unei renașteri. Cei care poposeau fie și pentru cîteva clipe în acest loc, (ciobani, pădurari, localnici), simțeau
Mănăstirea Cârțișoara () [Corola-website/Science/312351_a_313680]
-
se arată că Prisecanii erau sat răzășesc. Din aceleași documente rezultă că Tăbăcești era sat răzășesc și clăcăcesc. Cartografia din 1831 atestă Bicheștii și Bogheștii de Jos ca sate răzășești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Zeletin al județului Tecuci și era formată din satele Bogheștii de Jos, Bogheștii de Sus, Bichești și Chițcani, cu o populație totală de 1324 de locuitori. În comună funcționau două biserici, la Bogheștii de Jos și Bichești, două mori de
Comuna Boghești, Vrancea () [Corola-website/Science/310931_a_312260]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,66%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,12%). Pentru 3,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Zăbrăuți al județului Putna și era formată din satele Câmpurile de Jos, Câmpurile de Sus, Ciurucu, Gura Văii, Roșculești și Rotilești, având o populație de 2564 de locuitori. În comună funcționau patru biserici și o școală mixtă cu 23 de
Comuna Câmpuri, Vrancea () [Corola-website/Science/310934_a_312263]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,93%). Pentru 3,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei, funcționau în plaiul Vrancea al județului Putna comunele Poiana, Spinești și Văsui. În Poiana, comună cu un singur sat, trăiau 496 de locuitori și existau o biserică și patru mori de apă. Comuna Spinești avea, în satele Bodești și Spinești, 928 de locuitori
Comuna Vrâncioaia, Vrancea () [Corola-website/Science/310943_a_312272]
-
3,04% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,09%). Pentru 3,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Râmnicul al județului Râmnicu Sărat și avea în compunere satele Dumitreștii de Jos, Dumitreștii de Sus, Blidari, Poenița, Lăstuni, Biceștii de Sus și Biceștii de Jos, având în total 2681 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, șapte
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
de cult necesare bisericilor din provincie, de la veșminte preoțești și vase liturgice, la clopote, candelabre și iconostase. Misiunea a mai organizat o farmacie și un ambulatoriu și 12 cantine sociale. Mitropolitul Basarabiei, Petru Păduraru, în calitatea sa de Exarh al Plaiurilor a decis reactivarea Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria, la 25 noiembrie 2004. Actul de reactivare are următorul cuprins: ""Noi, PETRU, prin harul lui Dumnezeu Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, Președinte al Sinodului Mitropoliei Basarabiei, în numele
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
în calitatea sa de Exarh al Plaiurilor a decis reactivarea Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria, la 25 noiembrie 2004. Actul de reactivare are următorul cuprins: ""Noi, PETRU, prin harul lui Dumnezeu Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, Președinte al Sinodului Mitropoliei Basarabiei, în numele Sfintei și celei de o ființă și nedespărțitei Treimi: a Tatălui și a Fiului, și a Sfântului Duh, ținând cont de vechimea creștinismului ortodox la frații noștri români de dincolo de Nistru, care de la începuturile
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
funcționat până în anul 1944. Confirmăm, de asemenea, dreptul Episcopiei Ortodoxe a Dubăsarilor și a toată Transnistria de a-și reactiva și înregistra în ordinea stabilită vechile sale structuri și așezăminte, spre binele fraților noștri ortodocși, clerici și mireni, de pe acele Plaiuri binecuvântate ale Moldovei de la Nistru."" Autoritățile guvernamentale ale Republicii Moldova au înregistrat oficial Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria, ca eparhie istorică sufragană a Mitropoliei Basarabiei, eliberându-i în acest sens un certificat prin care i se atestă personalitatea
Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria () [Corola-website/Science/309542_a_310871]
-
ce a determinat apariția unor cântece de dor de țară și de satul natal ce au rămas în tradiția orală precum și altele care au fost menționate în lucrări de specialitate. Istoviți de condițiile grele de muncă dar și de dorul plaiurilor natale, cei mai mulți dintre emigranții plecați peste ocean s-au întors acasă cu ""bruma"" de câștig cumpărându-și - ca și cei plecați în "Țară" - pământ, vite, "părți de pădure" sau "heiuri". Alții au rămas pentru totdeauna acolo, întemeindu-și familii și
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
de Sus" în ) este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Achimețești, Avram Iancu (reședința), Avrămești, Bădăi, Boldești, Călugărești, Căsoaia, Cândești, Cârăști, Cârțulești, Cocești, Cocoșești, Coroiești, Dealu Crișului, Dolești, Dumăcești, Gojeiești, Helerești, Incești, Jojei, Mărtești, Orgești, Pătruțești, Plai, Pușelești, Șoicești, Ștertești, Târsa, Târsa-Plai, Valea Maciului, Valea Uțului, Verdești și Vidrișoara. Orașul cel mai apropiat este Câmpeni. Este un punct de plecare spre Muntele Găina. Are în componență 33 de sate, situate de o parte și de alta a
Comuna Avram Iancu, Alba () [Corola-website/Science/310086_a_311415]
-
Gârda de Sus (în maghiară: "Felsőgirda", în germană: "Obergierd") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Biharia, Dealu Frumos, Dealu Ordâncușii, Dobrești, Gârda de Sus (reședința), Gârda Seacă, Ghețari, Hănășești, Huzărești, Izvoarele, Munună, Ocoale, Plai, Pliști, Scoarța, Snide și Sucești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gârda de Sus se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,72%). Pentru 2,28
Comuna Gârda de Sus, Alba () [Corola-website/Science/310091_a_311420]
-
de prețuire pentru actele de vitejie. Acestea au fost vădite în lupta dată și câștigată de moldoveni la poalele codrului lui Făurel, cănd năvălitorii au fost învinși de locuitorii satelor din zona puși sub comanda lui Făurel Boghină - staroste al plaiului. Satul Mândrișca a fost întemeiat relativ recent pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, de un grup de refugiați proveniți Transilvania. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau, în plasă Răcăciuni a județului Putna, comunele Cucova, Mândrișca
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
3,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,51%). Pentru 3,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Pârscov era reședința plaiului Pârscov (înainte de unirea lui cu plaiul Slănic) al județului Buzău și era formată din cătunele Bădila, Lunca Frumoasă și Pârscov, având în total 5400 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 50 de elevi (dintre care 7 fete
Comuna Pârscov, Buzău () [Corola-website/Science/310274_a_311603]
-
nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,51%). Pentru 3,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Pârscov era reședința plaiului Pârscov (înainte de unirea lui cu plaiul Slănic) al județului Buzău și era formată din cătunele Bădila, Lunca Frumoasă și Pârscov, având în total 5400 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 50 de elevi (dintre care 7 fete) și 4 biserici ortodoxe. Pe teritoriul
Comuna Pârscov, Buzău () [Corola-website/Science/310274_a_311603]
-
era formată din cătunele Bădila, Lunca Frumoasă și Pârscov, având în total 5400 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 50 de elevi (dintre care 7 fete) și 4 biserici ortodoxe. Pe teritoriul comunei actuale funcționau în același plai și comunele Robești și Târcov. Comuna Robești era alcătuită din cătunele Robești, Runcu și Stănilești, cu 630 de locuitori și 2 biserici. Comuna Târcov avea satele Gura Târcovului, Oleșești, Târcov și Trestieni, cu 900 de locuitori, 2 biserici și o
Comuna Pârscov, Buzău () [Corola-website/Science/310274_a_311603]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,33%). Pentru 1,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe actualul teritoriu al comunei Zărnești erau organizate comunele Fundeni, Zărnești, și Vadu Soreștilor în plaiul Slănic al județului Buzău. Comuna Fundeni cuprindea cătunele Fundeni și Fundenii de la Drumul Bogdanului, având în total 1370 de locuitori ce trăiau în 294 de case. În comuna Fundeni funcționau o moară cu aburi, două stâne, o școală cu 72
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]
-
și Vârful lui Boagher în locul numit „Purcăreață”. Din punct de vedere istoric Râu Alb apare ca sat în anul 1733; până la 1870 a făcut parte din comuna Bărbulețu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Râu Alb făcea parte din plaiul Dâmbovița-Ialomița al județului Dâmbovița și era formată doar din satul Râu Alb, cu 1098 de locuitori. În comună funcționau o biserică, o școală și trei mori de apă. În 1925, comuna este consemnată în Anuarul Socec în plasa Voinești a
Comuna Râu Alb, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310350_a_311679]
-
Băicoiului și le-a oferit-o în schimb ploieștenilor, care au acceptat „"nu pentru că Băicoiul o fi mai mare, dar pentru că noi ne ținem stepena de moșneni slobozi și Măria-Ta dăruiești Țării Românești un târg nou la coborâtul din plaiuri"”. Ploieștiul devine astfel o bază pentru operațiuni militare și este ridicat la rangul de târg domnesc. Dintr-un document dat de Radu Vodă, la 26 iunie 1615, adevărul istoric apare însă cu deplină claritate, despuiat de poezie. În toamna lui
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
care sunt amenajate în toate satele componente ale comunei, iar Biblioteca comunală furnizează doritorilor de lectură un număr de peste 12.000 de volume, în diverse domenii de specialitate. Pentru promovarea tradițiilor locale, s-a înființat un Ansamblu folcloric de copii „Plaiuri Someșene” care a participat și participa la diferite manifestări artistice, în țară și în străinătate. Periodic se editează o revistă a comunității numită "Gazeta de Fărcașa". Toată activitatea culturală ce se desfășoară în comună este reflectată pe site-ul Primăriei
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]