3,012 matches
-
de telefon) Era să-i spun "rămîi sănătos... Doamne!" (către Obiectiv nr.) Mi-a mai spus că tu... în afară de faptul că te piși pe tine, ești cam jigodie... Obiectiv nr.: Du-te, măi, dracului! Ce tîmpenii! Sursa dublă: (lîngă masa plecatului) Bravo, tăticu', ce bine ai făcut că ai murit... Ai scăpat de toate... și de întrebări, și de răspunsuri, și de sala de lectură a dosarelor..., și de ia buletinul na buletinul, și de supraveghetor... Bravo! Auzi, spiritule,... (către ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ne duce spre veșnicie..., adică acolo unde numele Domnului devine și numele tău... Sursa dublă: Dom'le, așa o fi..., că prea le zici din Biblie... Dar eu altceva vreau să-ți spun... Vreau să spun că nu știu numele plecatului e una..., îi spunem Plecatul și gata... ăsta e numele lui... dar eu nu știu cum vă cheamă pe voi ăștia, neplecați încă... Să fiu eu al naibii, dacă știu cum vă cheamă pe voi... (către Obiectiv nr.) Pe tine, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Hamlet declanșează o stare inedită, nu îndoiala, ci parcă certitudinea, de-aici disperarea, amărăciunea, durerea și plânsul impulsionat de o altă stare de spirit. Poetul alungă șarpele bun, ocrotitorul casei, pentru că întreg edificiul se surpă: "Lepădat fără nume/ Șerpii mei plecați/ Dintre aceste ziduri/ Care vor cădea". Șerpii, caii, nisipul, sabia, pașii, ochii, ierburile sunt motive care apar obsesiv în volum și se constituie ca pretexte ale unor atitudini reflexive, tensionate de neliniște: "Cum rupe calul din iarbă./ Prin ierburi cum
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
umblă de nebun pân piață, azi l-a angajat patronu’... da’ vine imediat, domniță“; după o jumătate de oră mi-am dat seama că nu făceau decât să-l acopere pe chiulangiu: cu toții îmi evitau privirea, stăteau cu ochii ușor plecați, de parcă n-ar fi îndrăznit să mă mintă în față... Managerul pieței a bâiguit niște explicații penibile - alt mincinos, și el îmi evita privirea -, dar a intervenit numărul trei, care a fost un domn: nu s-a holbat prea mult
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
prin care grupurile social-umane se eliberează de constrângeri și anulează, În felul acesta, limitele vieții. Din acest motiv, ele sunt ritualuri de reînnoire și de reluare a vieții de la Început, de menținere a legăturii afective dintre cei rămași și cei plecați. O relație sufletească și morală a celor vii cu morții lor. Astfel, se realizează o continuitate a vieții dincolo de moarte, deschizând perspectiva depășirii limitelor vieții. 17 PERSOANA MEA Ființa pentru sine Orice individ se percepe ca fiind o persoană unică
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
avea forme diferite: criza de separare, izolarea persoanelor, singularizarea partenerilor etc. Le vom analiza În continuare. 1Ă Singularizarea Este actul de despărțire produs de moartea unuia dintre parteneri. Este Însingurarea și izolarea celui rămas În viață. Suferința produsă de cel plecat este dată de absența acestuia, de anularea comunicării cu el. O altă situație este oferită de plecarea unui partener Într-un alt loc pentru un timp mai mult sau mai puțin Îndelungat: război, detenție, prizonierat etc. Plecarea este o despărțire
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Bacovia. Și un alt exemplu, din „Divagări utile”: „S-a dus Agatha? O stea senină a fost în visul meu, dar «florile roșii muriră»”7). Ultimele trei cuvinte nu sînt, cum s-ar putea crede, vreun vers de-al celei plecate, ci unul de-al lui Ștefan Petică, autor pe care Bacovia (aceasta nu-i singura dovadă) îl cunoștea par coeur: „Florile roșii muriră/ Flori de gherghine în vînt;/ Vise în stoluri răsfiră/ Pale tristeți pe mormînt”8). Despre plumb Plumb
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din bestiarul autohton ori greco-latin și din bogata floră taumaturgică (Vasiliscul cel bun, cârtița devenită solul preferat al actantului, melcul Adeodatul, miliardele de pureci care "puiesc" în praful de stele, pelicanii apți a vedea înăuntrul lazaretului, cei Trei frați pătați, plecați ca să moară "Pe luna cea nouă/ (...)/ Vremea cositului, roua bocitului", sălciile de care este legat trupul unui mort, arțarii putrezi ș.a.). Li se adaugă personaje stranii, dotate cu simțuri noi ori cu simțurile cunoscute amplificate peste măsură: Magul, Moșneagul Silențio
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Balzac cu toate că acesta nu a crezut de cuviință să le "autentifice" prin recursul la o topografie și o toponimie veritabile". Astfel, printre altele, în ce privește romanul de care ne ocupăm (este vorba de Preotul de țară), cele ale lui Anthony Welpton plecat "în căutarea unui sat necunoscut: Montégnac", din A. Anthony Welpton, " În căutarea unui sat necunoscut: Montégnac", în Anul Balzacian, 1963, pp. 143-147. 11. Idee deja prezentă la R. Jakobson, în articolul său din 1920, despre "noua poezie rusă": "violența pe
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
invită la atitudine. Istoricii români n-au rămas în afara evenimentelor, impasibili la chemarea istoriei. Câțiva dintre ei subscriau, la 24 decembrie 89, un apel care începea cu o reflecție a lui N. Iorga: "Biruința n-a venit niciodată spre frunțile plecate." Era un îndemn la redresare și resurecție, la solidaritate cu factorii pozitivi ai momentului. Reorganizarea cercetării și a învățământului istoric, a așezămintelor de resort și a dialogului cu lumea străină alcătuiau esența unui întreg program. Din păcate, planul de măsuri
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și corpul ei sunt ale profetului, capul seamănă cu cel al unui mesager divin așa cum sunt înfățișați în jurul profeților în tablourile pictorilor renascentiști (îngerașii denumiți putti). Capul tânăr, adolescentin al lui Rosie, cu nasul lung, îndreptat în sus și ochii plecați, scrutând postura ei foarte în-drăzneață de altfel și ușor arogantă seamănă cu cel al unui îngeraș (putto) din pictura aceluiași Michelangelo, Sibila Eritreea. Combinația dintre corpul profetului și capul îngerului o transformă pe Rosie într-un puternic mesager contemporan (divin
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sunt spulberate chiar de propria familie. Nemaiputând suporta aceste tratamente și neavând niciun sprijin, înaintează o jalbă Mitropolitului, însă nu i se face dreptate, din contra, calvarul i se asprește, fiind închis în beciurile Mitropoliei. Mai înaintează o plângere, o „Plecată și lăcrămătoare suplică”, însă nici aceasta nu este salvatoare, Creangă fiind obligat să se împace cu socrul și să locuiască în continuare cu el. Diaconul dorea să-și croiască un drum independent și poate tocmai autonomia și alte cauze de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
intransigent și foarte vocal, cu semnul lui din peritonită și din ocluzie. Nu-i pot uita pe anesteziștii de acolo, care nu puteau să contraindice anesteziile, bunăoară pe doctorul Briciu și pe înaintașii lui, pe cei prezenți și pe cei plecați. Dar ce era de fapt acest spirit urgentist? Cum se manifesta el? Un adevărat urgentist ajunge la diagnostic cu o viteză uluitoare prin bagajul lui inegalabil de cazuri similare, trăite de-alungul anilor. El ierarhizează ca într-o fulgerare situația și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
statul român a procedat la repatrierea românilor aflați la răsărit de Nistru, împrăștiați de vitregia vremurilor departe de țară, din diverse cauze: deportați de ruși până în 1918, evacuați forțat, din Basarabia și nordul Bucovinei, în timpul ocupației sovietice din 1940-1941 sau plecați, din diverse alte motive, înainte sau după retragerea Armatei Roșii, ca urmare a înfrângerilor înregistrate pe front. Activitatea desfășurată pentru repatriere a fost ampla și a implicat identificarea și recenzarea românilor și a altor locuitori care au locuit în cele
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
statul român a procedat la repatrierea românilor aflați la răsărit de Nistru, împrăștiați de vitregia vremurilor departe de țară, din diverse cauze: deportați de ruși până în 1918, evacuați forțat, din Basarabia și nordul Bucovinei, în timpul ocupației sovietice din 1940-1941 sau plecați, din diverse alte motive, înainte sau după retragerea Armatei Roșii, ca urmare a înfrângerilor înregistrate pe front. Activitatea desfășurată pentru repatriere a fost ampla și a implicat identificarea și recenzarea românilor și a altor locuitori care au locuit în cele
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
papalitatea a ieșit foarte slăbită. Începând cu Clement al V-lea se inaugura o etapă nouă în evoluția scaunului apostolic. Încoronat la Lyon acesta își stabilește reședința la Bordeaux, apoi la Poitier și în cele din urmă la Avignon. Slugă plecată a lui Filip le Bel papa Clement al V-lea inaugura astfel perioada cunoscută în istoria papalității ca exilul de 70 ani (1305¬1375), sau captivitatea din Babilon. Orgoliile naționale (îndeosebi cel italian, dar și german, francez și englez) au
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sunt mereu amintiți, fiecare breaslă are sfinții săi protectori, individualizați, deoarece „unuia i se adresa omul la un anumit necaz, altuia pentru vindecarea unei anumite boli”509. În povestirea a doua din cadrul celei de-a doua zile a Decameronului, negustorul plecat departe cere 505 „Ele constituie, împreună cu viziunile, unul dintre cele mai importante mijloace de comunicare între lumea aceasta și cea de dincolo. [...] Creștinii Evului Mediu erau permanent în căutarea miracolelor și dispuși să le recunoască în orice fenomen ieșit din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Mass.: Harvard University Press, 1915, p. 37, text disponibil la adresa http://www.athensams.net., iunie 2007. (trad. n.) 633 Alciona este un model de donna angelicata, portretizată superlativ de către poet în text: „domniță preastrăluce”. Suferă nespus văzând că soțul ei plecat departe pe mări nu se mai întoarce, ajunge chiar în pragul nebuniei, se roagă Junonei, care i-l trimite pe Ceyx în vis, pentru a-și mărturisi singur dispariția din rândul celor vii. Apelativele legate de soția sa, pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
înțelepciuni și virtuți.821 Cât timp soțul este plecat la război, deoarece, ca orice cavaler adevărat, nu se simte pe deplin împlinit până nu înfăptuiește niște fapte mărețe, partenera de viață se lamentează dureros și veghează neîncetat la întoarcerea celui plecat, durerea ei impresionând întreaga curte. Dar doamnele de companie reușesc să o scoată din starea depresivă în care se afla și să o îndemne către activități mai profane și mai relaxante totodată: să se plimbe, să danseze, să joace șah
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
oarecum capabilă de jertfă, Dorigena, ca de altfel și celelalte personaje din tipologia donnei angelicata, poate fi interpretată diferit. Pe de o parte ilustrează imaginea soției incapabile de a aduce vreun prejudiciu imaginii familiei proprii, dorind doar binele pentru soțul plecat departe, pe care îl respectă și căruia i se supune. Dragostea autentică pe care i-o poartă o determină să adreseze divinității o invocație patetică, o rugă de a înlătura stâncile primejdioase de pe țărm, stânci care cauzaseră multe tragedii omenești
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de post, / Cădelnița lui Hristos, / Rogu-mă sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă marți! / Curătoarea ceriului / Și-a pământului, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă miercuri! / Zidirea Domnului Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! Sfântă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă miercuri! / Zidirea Domnului Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! Sfântă joie, / Sobornica lui Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! Sfântă joie, / Sobornica lui Hristos, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă Vineri! / Zi îngerească, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă sâmbătă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă Vineri! / Zi îngerească, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă sâmbătă! / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă duminică! / Sora soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă sâmbătă! / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu îngerul meu / Dat de Dumnezeu, / Ajută-mi, Doamne! / Sfântă duminică! / Sora soarelui, / Doamna zilelor, / Capătul săptămânilor, / Mă rog sfinției tale / Să-mi fii ajutătoare / Și folositoare, / Cu cărțile deschise, / Cu lacrimile aprinse, / Cu rugă rugată, / Cu inimă plecată, / Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]