3,630 matches
-
a întîmplat și în cazul limbilor romanice, al căror articol hotărît își are originea în pronumele demonstrativ latinesc. În daneză, norvegiană și suedeză, articolul hotărît proclitic este identic ca formă cu pronumele demonstrativ 54 (gen comun: den, gen neutru: det, plural: de), și la fel se prezintă situația în germană (m. der, f. die, n. das, pl. die); în engleză și în neerlandeză însă formele articolului sînt diferite de cele ale demonstrativului, dar sugerează totuși înrudirea: engl.: art. the, pron. dem
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
articolul hotărît a devenit enclitic, el s-a îndepărtat formal de demonstrativ, datorită foneticii sintactice, dar s-a depărtat și de tipul general germanic al antepunerii determinanților în raport cu determinații. În legătură cu articolul hotărît din limbile germanice există aspectul special al formării pluralului în idiomurile nordice, acolo unde el este enclitic, căci în limbile în care este proclitic, are o formă specifică ce se plasează înaintea formei de plural a substantivului. În limba daneză, forma de plural articulată este redată cu ajutorul articolului -ne
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
determinanților în raport cu determinații. În legătură cu articolul hotărît din limbile germanice există aspectul special al formării pluralului în idiomurile nordice, acolo unde el este enclitic, căci în limbile în care este proclitic, are o formă specifică ce se plasează înaintea formei de plural a substantivului. În limba daneză, forma de plural articulată este redată cu ajutorul articolului -ne, adăugat la forma de plural nearticulată: tr( "copac", tr(t "copacul", tr(r "copaci", tr(rne "copacii"; hånd "mînă", hånden "mîna", h(nder "mîini", h(nderne
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
germanice există aspectul special al formării pluralului în idiomurile nordice, acolo unde el este enclitic, căci în limbile în care este proclitic, are o formă specifică ce se plasează înaintea formei de plural a substantivului. În limba daneză, forma de plural articulată este redată cu ajutorul articolului -ne, adăugat la forma de plural nearticulată: tr( "copac", tr(t "copacul", tr(r "copaci", tr(rne "copacii"; hånd "mînă", hånden "mîna", h(nder "mîini", h(nderne "mîinile"; engel "înger", englen "îngerul", engle "îngeri", englene
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unde el este enclitic, căci în limbile în care este proclitic, are o formă specifică ce se plasează înaintea formei de plural a substantivului. În limba daneză, forma de plural articulată este redată cu ajutorul articolului -ne, adăugat la forma de plural nearticulată: tr( "copac", tr(t "copacul", tr(r "copaci", tr(rne "copacii"; hånd "mînă", hånden "mîna", h(nder "mîini", h(nderne "mîinile"; engel "înger", englen "îngerul", engle "îngeri", englene "îngerii". Suedeza are articolul de plural -na, care se adaugă, la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-ne, adăugat la forma de plural nearticulată: tr( "copac", tr(t "copacul", tr(r "copaci", tr(rne "copacii"; hånd "mînă", hånden "mîna", h(nder "mîini", h(nderne "mîinile"; engel "înger", englen "îngerul", engle "îngeri", englene "îngerii". Suedeza are articolul de plural -na, care se adaugă, la fel, la forma de plural nearticulată (pojke "băiat", pojkar "băieți", pojkarna "bă-ieții"; flicka "fată", flickor "fete", flickorna "fetele"), însă substantivele care formează pluralul cu ablaut și neutrele, care au la plural desinența Ø, primesc articolul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
t "copacul", tr(r "copaci", tr(rne "copacii"; hånd "mînă", hånden "mîna", h(nder "mîini", h(nderne "mîinile"; engel "înger", englen "îngerul", engle "îngeri", englene "îngerii". Suedeza are articolul de plural -na, care se adaugă, la fel, la forma de plural nearticulată (pojke "băiat", pojkar "băieți", pojkarna "bă-ieții"; flicka "fată", flickor "fete", flickorna "fetele"), însă substantivele care formează pluralul cu ablaut și neutrele, care au la plural desinența Ø, primesc articolul cu forma -ne (man "bărbat", män "bărbați", männen "bărbații"; hus
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
engel "înger", englen "îngerul", engle "îngeri", englene "îngerii". Suedeza are articolul de plural -na, care se adaugă, la fel, la forma de plural nearticulată (pojke "băiat", pojkar "băieți", pojkarna "bă-ieții"; flicka "fată", flickor "fete", flickorna "fetele"), însă substantivele care formează pluralul cu ablaut și neutrele, care au la plural desinența Ø, primesc articolul cu forma -ne (man "bărbat", män "bărbați", männen "bărbații"; hus [h(s] "casă", hus "case", husen "casele"). Un mod similar de formare a pluralului articulat se întîlnește în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Suedeza are articolul de plural -na, care se adaugă, la fel, la forma de plural nearticulată (pojke "băiat", pojkar "băieți", pojkarna "bă-ieții"; flicka "fată", flickor "fete", flickorna "fetele"), însă substantivele care formează pluralul cu ablaut și neutrele, care au la plural desinența Ø, primesc articolul cu forma -ne (man "bărbat", män "bărbați", männen "bărbații"; hus [h(s] "casă", hus "case", husen "casele"). Un mod similar de formare a pluralului articulat se întîlnește în limba norvegiană, unde genul comun uzează de articolul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
însă substantivele care formează pluralul cu ablaut și neutrele, care au la plural desinența Ø, primesc articolul cu forma -ne (man "bărbat", män "bărbați", männen "bărbații"; hus [h(s] "casă", hus "case", husen "casele"). Un mod similar de formare a pluralului articulat se întîlnește în limba norvegiană, unde genul comun uzează de articolul -ene, iar neutrul de -ene sau de -a, însă toate se adaugă la forma de singular, încît, de data aceasta, marcarea pluralului nu se realizează și prin desinență
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Un mod similar de formare a pluralului articulat se întîlnește în limba norvegiană, unde genul comun uzează de articolul -ene, iar neutrul de -ene sau de -a, însă toate se adaugă la forma de singular, încît, de data aceasta, marcarea pluralului nu se realizează și prin desinență: gutt "băiat", gutter "băieți", guttene "băieții"; jente "fată", jenter "fete", jentene "fetele"; barn "copil", barn "copii", barna "copiii". Articolul nehotărît este proclitic în toate limbile germanice și prezintă, din punctul de vedere al paradigmei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este supus acordului: a good man, a good woman, a good child, a good car, good boys. În limbile din a doua categorie, declinarea tare presupune existența a trei forme, una pentru genul comun, una pentru neutru și una pentru plural. Astfel, în daneză, genul comun are desinența Ø, neutrul -(e)t și pluralul -e: stor dreng "băiat mare", stort hus "casă mare", store drenge "băieți mari", iar, în norvegiană, situația este similară: fin bil "mașină frumoasă", fint hus "casă frumoasă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
good car, good boys. În limbile din a doua categorie, declinarea tare presupune existența a trei forme, una pentru genul comun, una pentru neutru și una pentru plural. Astfel, în daneză, genul comun are desinența Ø, neutrul -(e)t și pluralul -e: stor dreng "băiat mare", stort hus "casă mare", store drenge "băieți mari", iar, în norvegiană, situația este similară: fin bil "mașină frumoasă", fint hus "casă frumoasă", fine biler "mașini frumoase"; suedeza are însă la plural desinența -a: gen comun
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
neutrul -(e)t și pluralul -e: stor dreng "băiat mare", stort hus "casă mare", store drenge "băieți mari", iar, în norvegiană, situația este similară: fin bil "mașină frumoasă", fint hus "casă frumoasă", fine biler "mașini frumoase"; suedeza are însă la plural desinența -a: gen comun dyr [dü:r] "scump", gen neutru dyrt, plural dyra. În cazul declinării slabe, cînd substantivul este precedat de un articol hotărît sau de un adjectiv posesiv, forma de plural este aceeași pentru toate genurile, la singular
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
biler "mașini frumoase"; suedeza are însă la plural desinența -a: gen comun dyr [dü:r] "scump", gen neutru dyrt, plural dyra. În cazul declinării slabe, cînd substantivul este precedat de un articol hotărît sau de un adjectiv posesiv, forma de plural este aceeași pentru toate genurile, la singular și la plural: dan. den store dreng "băiatul mare", det store hus "casa mare", de store drenge (huse) "băieții (casele) mari"; norv. den snille gutten "băiatul drăguț", sued. det nya huset "casa mare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
gen comun dyr [dü:r] "scump", gen neutru dyrt, plural dyra. În cazul declinării slabe, cînd substantivul este precedat de un articol hotărît sau de un adjectiv posesiv, forma de plural este aceeași pentru toate genurile, la singular și la plural: dan. den store dreng "băiatul mare", det store hus "casa mare", de store drenge (huse) "băieții (casele) mari"; norv. den snille gutten "băiatul drăguț", sued. det nya huset "casa mare". Limba neerlandeză prezintă o situație mult simplificată și, prin aceasta
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
we go etc., în vreme ce limba neerlandeză are trei forme la indicativ prezent: cu desinența Ø la persoana întîi singular, desinența -t, la persoanele a doua singular și plural și a treia singular, desinența -en, la persoanele întîi și a treia plural. Astfel, verbul werken " a lucra", cu rădăcina werk-, are formele: ik werk, u/jij werkt, hij, zij, het werkt, wij werken, u werkt, zij werken. O situație asemănătoare prezintă limba germană, care are forme distincte pentru persoana întîi, a doua
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
werk-, are formele: ik werk, u/jij werkt, hij, zij, het werkt, wij werken, u werkt, zij werken. O situație asemănătoare prezintă limba germană, care are forme distincte pentru persoana întîi, a doua singular, a treia singular și a doua plural, întîia și a treia plural, cu desinențe ce se adaugă tot la rădăcina verbului; de la verbul lernen "a învăța", rădăcina este lern-, iar conjugarea ich lerne, du lernst, er, sie er lernt, wir lernen, ihr lernt, sie lernen. Perfectul compus
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
u/jij werkt, hij, zij, het werkt, wij werken, u werkt, zij werken. O situație asemănătoare prezintă limba germană, care are forme distincte pentru persoana întîi, a doua singular, a treia singular și a doua plural, întîia și a treia plural, cu desinențe ce se adaugă tot la rădăcina verbului; de la verbul lernen "a învăța", rădăcina este lern-, iar conjugarea ich lerne, du lernst, er, sie er lernt, wir lernen, ihr lernt, sie lernen. Perfectul compus se formează în limbile germanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
specială (germ. sich, sued. sig, norv. seg), încît, la persoanele întîi și a doua, există omonimie între pronumele personal și cel reflexiv (de exemplu, în suedeză, formele sînt la singular, mig, la persoana întîi, dig, la a doua, iar, la plural, oss, la persoana întîi, și er, la a doua, pentru ambele pronume). Limbile daneză și neerlandeză prezintă atît situații similare, cît și diferențiate, fiindcă pronumele reflexive pot realiza și compuse cu -selv, respectiv -zelf și, ca atare, în daneză se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
etc. Pronumele reflexiv din engleză prezintă un tip aparte, mai întîi deoarece nu este omonim cu altele, fiind întotdeauna compus cu -self, iar, apoi, deoarece antrenează relații cu alte forme pronominale decît în celelalte limbi și, în sfîrșit, fiindcă, la plural, persoana întîi și a treia, primește desinența -s. În engleză, -self se atașează, la persoanele întîi și a doua, adjectivului pronominal posesiv (myself, yourself, ourselves), iar, la persoana a treia, pronumelui personal obiect (himself, herself, itself și themselves). În domeniul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a recurge des la creația internă, fără ca aceasta să presupună, cu excepția islandezei, excluderea împrumuturilor, încît o limbă foarte creativă pre-cum germana a receptat numeroase Fremdwörter ("cuvinte străine" = împrumuturi), preluate uneori din greacă sau din latină chiar cu desinențele originare de plural. Fenomenul compunerii nu presupune însă întotdeauna în limbile germanice realizarea unor cuvinte care să redea idei noi, deoarece un compus precum das Geburtstagsgeschenk [ge΄burtstagsge΄(εnk] "cadou pentru ziua de naștere" din germană nu reprezintă decît unirea cuvintelor das Geschenk
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
modelul de necontestat pentru limbile literare moderne europene, între care limbile germanice se remarcă în mod deosebit, fiindcă nu numai că au împrumutat multe cuvinte latinești, îndeosebi substantive, dar au acceptat uneori și desinențele lor originare de singular sau de plural, fenomen care nu se întîlnește în cazul limbilor romanice decît în fazele vechi ale unora dintre ele. În diferite momente din istoria lor, limbile germanice au fost influențate și de idiomurile romanice moderne. Limba italiană, prima în care s-a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
printre altele distincția între limbile flexionare și limbile aglutinante. Din acest punct de vedere, maghiara este o limbă aglutinantă, întrucît un cuvînt precum kert "grădină" are această formă la nominativ, dar la dativ devine kertnek, cu sufixul -nek, la nominativ plural kertek, cu sufixul de plural -ek, iar la dativ plural kerteknek, cu ambele sufixe, fiecare avînd o unică valoare și numai una. Limbile romanice și latina, precum și cele germanice sînt flexionare, fiindcă un afix poate întruni simultan mai multe valori
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
flexionare și limbile aglutinante. Din acest punct de vedere, maghiara este o limbă aglutinantă, întrucît un cuvînt precum kert "grădină" are această formă la nominativ, dar la dativ devine kertnek, cu sufixul -nek, la nominativ plural kertek, cu sufixul de plural -ek, iar la dativ plural kerteknek, cu ambele sufixe, fiecare avînd o unică valoare și numai una. Limbile romanice și latina, precum și cele germanice sînt flexionare, fiindcă un afix poate întruni simultan mai multe valori, încît în latină, de exemplu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]