2,904 matches
-
un caracter de depresiune-culoar, culoarul are o lungime de peste 100 km, are o lărgime de 10 - 13 km în zonele de confluenta cu Suceava și Moldova și în rest de 4 - 6 km. Este adâncit cu peste 150 m în Podișul Sucevei, fiind dominat de podișurile vecine prin versanți povârniți, iar profilul sau transversal este relativ simetric. Tot la acest nivel, lunca să (de 2 - 4 km lățime și cu 3 trepte -la 2 m, 4 m, respectiv la 6 - 8
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
are o lungime de peste 100 km, are o lărgime de 10 - 13 km în zonele de confluenta cu Suceava și Moldova și în rest de 4 - 6 km. Este adâncit cu peste 150 m în Podișul Sucevei, fiind dominat de podișurile vecine prin versanți povârniți, iar profilul sau transversal este relativ simetric. Tot la acest nivel, lunca să (de 2 - 4 km lățime și cu 3 trepte -la 2 m, 4 m, respectiv la 6 - 8 m) are caracteristicile unei câmpii
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
sunt Siret (veche capitala a Moldovei), Bucecea și Dolhasca (nod feroviar). Așezările rurale sunt dispuse pe terase. Este în contact cu Subcarpații Moldovei (de la nord spre sud subunitățile Dealul Runc, Dealul Bărboiu și Culmea Pietricica Bacăului) spre est și cu Podișul Bârladului (subunitățile Podișul Central Moldovenesc la nord și Colinele Tutovei la sud) spre vest. Spre diferența de zonă Podișului Sucevei, aici datorită atât a continuei împingeri a Șiretului spre est de către Moldova, Bistrița și Trotuș (afluenți viguroși), cât și a
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
capitala a Moldovei), Bucecea și Dolhasca (nod feroviar). Așezările rurale sunt dispuse pe terase. Este în contact cu Subcarpații Moldovei (de la nord spre sud subunitățile Dealul Runc, Dealul Bărboiu și Culmea Pietricica Bacăului) spre est și cu Podișul Bârladului (subunitățile Podișul Central Moldovenesc la nord și Colinele Tutovei la sud) spre vest. Spre diferența de zonă Podișului Sucevei, aici datorită atât a continuei împingeri a Șiretului spre est de către Moldova, Bistrița și Trotuș (afluenți viguroși), cât și a mișcărilor tectonice ascensionale
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
contact cu Subcarpații Moldovei (de la nord spre sud subunitățile Dealul Runc, Dealul Bărboiu și Culmea Pietricica Bacăului) spre est și cu Podișul Bârladului (subunitățile Podișul Central Moldovenesc la nord și Colinele Tutovei la sud) spre vest. Spre diferența de zonă Podișului Sucevei, aici datorită atât a continuei împingeri a Șiretului spre est de către Moldova, Bistrița și Trotuș (afluenți viguroși), cât și a mișcărilor tectonice ascensionale mai rapide a Subcarpaților în raport cu Podișul Bârladului, profilul sau transversal este asimetric. Versantul de pe dreapta este
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
Colinele Tutovei la sud) spre vest. Spre diferența de zonă Podișului Sucevei, aici datorită atât a continuei împingeri a Șiretului spre est de către Moldova, Bistrița și Trotuș (afluenți viguroși), cât și a mișcărilor tectonice ascensionale mai rapide a Subcarpaților în raport cu Podișul Bârladului, profilul sau transversal este asimetric. Versantul de pe dreapta este prelung, în pantă mică și terasat , iar cel de pe stânga scurt, în pantă mare și de obicei fără terase . Frecvent terasele de pe malul drept (în număr de 8 semnalate între
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
10 - 20 m; T4, 35 - 40 m; T5, 50 - 60 m; T6, 130 - 140 m; T7, 160 - 170 m; T8, 200 - 210 m) sunt uniformizate datorită acumulărilor coluvio - proluviale (mai ales între Bacău și Adjud). În zona nordică - la nivelul Podișului Sucevei, climatul este mai răcoroas și mai umed. În zona sudică climatul - temperat-continental, este caracterizat de veri fierbinți și secetoase (excepție luna iunie), iar precipitațiile sunt în general în cantități moderate. Iarnă bate Crivatul, iar stratul de zăpadă persistă în
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
o suprafață de 3.227 km², județul (care fusese în linii mari similar cu județul antebelic omonim, Iași, al Regatului României, înainte de 1919) era unul dintre județe de întindere medie ale țării și unul de câmpie și deal, respectiv de podiș, de altitudine joasă și medie. Astăzi, pe teritoriul de atunci al județului interbelic, se află județul actual Iași, având o suprafață sensibil mai mare, 5.476 km², având încorporate părți (mai mult sau mai puțin semnificative) din județele interbelice Botoșani
Plasa Cârligătura, județul Iași () [Corola-website/Science/334356_a_335685]
-
o suprafață de 3.227 km², județul (care fusese în linii mari similar cu județul antebelic omonim, Iași, al Regatului României, înainte de 1919) era unul dintre județe de întindere medie ale țării și unul de câmpie și deal, respectiv de podiș, de altitudine joasă și medie. Astăzi, pe teritoriul de atunci al județului interbelic, se află județul actual Iași, având o suprafață sensibil mai mare, 5.476 km², având încorporate părți (mai mult sau mai puțin semnificative) din județele interbelice Botoșani
Plasa Codru, județul Iași () [Corola-website/Science/334357_a_335686]
-
au format în același timp și în aceleași condiții). Fizico-geografic, în nord și sud sunt limitați de văile râurilor Mureș și respectiv Olt, în est de munții Munții Gurghiu și Harghita, în nord-vest de Dealurile Bistriței și la vest de Podișul Transilvaniei. Nu există o unanimitate de păreri în privința limitei nordice a acestora (unele opinii indicând prelungirea acestora până la valea Someșului Mare sau doar până la Niraj) Succesiunea cuprinde dinspre lanțul montan spre Podișul Transilvaniei depresiuni submontane (Vălenii de Mureș, Gurghiu, Praid
Subcarpații Transilvaniei () [Corola-website/Science/334405_a_335734]
-
nord-vest de Dealurile Bistriței și la vest de Podișul Transilvaniei. Nu există o unanimitate de păreri în privința limitei nordice a acestora (unele opinii indicând prelungirea acestora până la valea Someșului Mare sau doar până la Niraj) Succesiunea cuprinde dinspre lanțul montan spre Podișul Transilvaniei depresiuni submontane (Vălenii de Mureș, Gurghiu, Praid, Odorhei, Homoroadelor si Hoghiz), dealuri interne (Măgura Rez, Plopiș, Șiclodul, Bicheci - , Firtuș, Sinioara, Nădăscut), depresiuni intracolinare (Măgherani - Atid, Cristuru Secuiesc, Archita, Beia, Rupea) și dealuri externe. Fragmentarea reliefului este ridicată. Sunt formați
Subcarpații Transilvaniei () [Corola-website/Science/334405_a_335734]
-
ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Aria protejată include rezervația naturală omonimă (76,50 ha). Zona reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, stepe și terenuri arabile) în Câmpia Moldovei, în nordul Podișului Moldovenesc. Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Jijiei și se întinde pe o suprafață de 270 hectare. Situl conservă două habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen" și "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice") și
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
Pe valea râului Amaradia, în Podișul Oltețului se întâlnesc numeroase localități cu lăutari care au cântat inițial la vioară, bas, chitară și vuvă și rapsozi care au cântat la fluier, caval sau cimpoi. Satele de pe Amaradia au fost mult timp izolate și depărte de civilizație, fapt
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
despre trecut. Rețeaua hidrografică este densă, harta reprezentând râurile principale (Siret, Prut, Nistru) și afluenții acestora. Cei mai numeroși, peste 60, sunt afluenții de pe dreapta Siretului, apoi vin cei ai Bârladului, Prutului și Nistrului; nu lipsesc nici râurile care străbat podișul Bugeacului și se varsă direct în mare. Râurile sunt însă foarte gros reprezentate, conform unei mode din acea epocă. Localitățile, în număr de 714, sunt redate după categorii - sate, târguri și orașe - cu denumirea și la locul lor, ceea ce dovedește
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în nord-vestul Dobrogei, pe teritoriul județului Constanța. Aria naturală s află în Podișul Medgidiei, în extremitatea vestică a județului Constanța, pe teritoriul administrativ al comunelor Adamclisi, Aliman și Rasova și este străbătută de drumul județean DJ123 (Rasova-Aliman). Zona a fost declarată Arie de protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
Codrul (plural Codrii Moldovei) constituie un masiv forestier amplasat în centrul deluros al Republicii Moldova, pe Podișul Moldovei Centrale, ocupând cca. 40% din suprafața acestui platou înalt. Pădurile ocupă preponderent altitudinile maxime, dintre 200 și 430 m (dealul Bălănești). Codrul se întinde în mare parte pe teritoriul raioanelor: Strășeni, Hîncești, Călărași, Orhei și Nisporeni și, într-o
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
Ialoveni. Printre altele, pe teritoriul Codrilor sunt amplasate cele mai străvechi mănăstiri din Republica Moldova: Vărzărești (sec. XIV), Căpriana (sec. XIV-XV), Hâncu (sec. XVII), Hârbovăț (sec. XVIII), Hârjăuca (sec. XVIII), Curchi (sec. XVIII), Condrița, ș.a. Relieful este dificil, constituit dintr-un podiș jos, tăiat de un număr mare de văi (săpate mai ales râurile Bâc, Botna, Ichel, Cogâlnic, Lăpușna, precum și aflueții drepți ai Răutului, etc.) întretăiate în toate direcțiile, care au înfățișarea unei aglomerări nesfârșite de dealuri mai mult sau mai puțin
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
și, mai rar fag. Mai puțin răspîndite sînt pădurile de stejar pedunculat. Nivelul de arbuști și învelișul de iarbă este bine dezvoltat și include cornul sîngeros, călinul, vonicerul, cornul alb, dintre ierburi - rogoz, piciorul-caprei (region. laba-ursului), dar și leordă. Pe podișuri înalte, împrejurul izvoarelor și pîrăiașelor mici sînt pădurici de fagi. Mai cresc aproape 90 de soiuri de plante rare sau pe cale de dispariție, printre care se întîlnesc asemenea plante ca bumbăcarița, palma-Maicii-Domnului (face parte din familia orhideelor, se mai numește
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
treacă la apărare pe aliniamentul atins. Au continuat însă să mai fie desfășurate o serie de acțiuni locale în vederea rectificării frontului, până la 10 septembrie. La această dată, Armata de Nord, își îndeplinise misiunea de a ieși cu forțele principale în Podișul Transilvaniei. La sfârșitul etapei, forțele Armatei de Nord ocupau aliniamentul: Toplița - vârful Bătrâna (1.634 m) - Bucin - muntele Cucului - imediat vest Bixad. Obiectivele principale ale operațiilor Armatei de Nord au fost realizarea și menținerea joncțiunii cu Armata 9 rusă la
Armata de Nord () [Corola-website/Science/333748_a_335077]
-
o suprafață de 1.667 hectare. Acesta include rezervațiile naturale Făgetul Clujului și Valea Morilor. Situl reprezintă o zonă naturală ( păduri caducifoliate, pajiști ameliorate, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală aflată la interferența Câmpiei Transilvaniei cu Podișul Someșan (subunitate geomorfologică aparținând Depresiunii colinare a Transilvaniei); ce adăpostește o gamă diversă de faună sălbatică și floră rară. Aria protejată dispune de trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
Făgetul Clujului - Valea Morii () [Corola-website/Science/333752_a_335081]
-
de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.096 hectare. Aceasta include rezervația naturală Pădurea Canaraua Fetii. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogean) reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri termofile, râuri, mlaștini, stepe calcifile, grote, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
semit ( Renan, 1863 ). Într-adevăr, Arabia arhaică a fost "singura parte din Orientul Apropiat care a scăpat de elenizare" ( Winkler, 1901:223 ), deși influența greacă s-a simțit mai târziu, în perioada traducerilor masive de filosofie elină. Astfel încât Ħiğăzul, Yamăma, podișul Nağd și tot restul regatului kindit ar putea fi într-adevăr socotite nuclee de iradiere a spiritului semit. Chiar și termenul ’"arab ", care denumește în primul rând beduinii Era singura zonă în care se putea face agricultură fără irigații, datorită
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
semit ( Renan, 1863 ). Într-adevăr, Arabia arhaică a fost "singura parte din Orientul Apropiat care a scăpat de elenizare" ( Winkler, 1901:223 ), deși influența greacă s-a simțit mai târziu, în perioada traducerilor masive de filosofie elină. Astfel încât Ħiğăzul, Yamăma, podișul Nağd și tot restul regatului kindit ar putea fi într-adevăr socotite nuclee de iradiere a spiritului semit. Chiar și termenul ’"arab ", care denumește în primul rând beduinii nomazi și abia apoi arabii în general, este un cuvânt de origine
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
marginea deșertului Sahara" Lhote a fost un vechi teoretician al Teoriei astronautului antic și a considerat arta preistorică ca o dovadă a paleocontactului. În 1933, un soldat francez cunoscut ca "locotenentul Brenans" s-a aventurat într-un ued adânc din podișul Tassili-n-ajjer aflat în sud-estul Algeriei. Deși prin secolul al XX-lea Tassili-n-ajjer era stearpă și lipsită de animale mari, acolo, pe stâncile de gresie, el a văzut picturi și gravuri rupestre de elefanți, girafe și rinoceri. De asemenea, el a
Henri Lhote () [Corola-website/Science/333353_a_334682]
-
din Muntenia. Ținutul Tecuci a existat de la începutul secolului al XV-lea și până în anul 1864, când ținuturile au fost desființate, iar teritoriul României a fost reorganizat în unități administrativ-teritoriale denumite județe. se afla într-o zonă colinară împădurită din podișul Moldovei, foarte lungă și strâmtă, străbătută de râul Bârlad și mărginită la vest de râul Siret. Dealurile coboară de la altitudinea de 400 de metri (la nord) până sub 200 de metri (la sud), în lunca mlăștinoasă a Siretului. Forma alungită
Ținutul Tecuciului () [Corola-website/Science/334567_a_335896]