4,456 matches
-
vinovăție a fiecărei părți diferă funcție de perspectivele celor care discută problema. Din alt punct de vedere, ar trebui spus că singurele două forțe care controlau "noua ordine postbelică" erau SUA și URSS. Dacă privim astfel lucrurile, responsabilităție pentru expulzările germanilor, polonezilor, ucrainienilor, românilor basarabeni și a altora cad în sarcina celor două supraputeri, ale căror politici au inițiat, aprobat și facilitat expulzările. Există critici care afirmă că expulzătile nu au fost provocate doar de ura împotriva germanilor, ci vina trebuie aruncată
Strămutarea și expulzarea germanilor după al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304521_a_305850]
-
se întindea de la Marea Baltică la Marea Neagră, fiind cel mai mare stat din Europa. În 1386, prin căsătoria regelui lituanian Jogaila cu prințesa Poloniei, Jadwiga, se formează imperiul Polonezo-Lituanian (Uniunea de la Krewo). În 1410, în bătălia de la Grunwald, lituanienii, aliați cu polonezii, îi înving pe cavalerii teutoni. În urma Uniunii de la Lublin din 1569 se formează Uniunea statală polono-lituaniană. La sfârșitul secolului al XVI-lea Uniunea Polono-Lituaniană era unul din cele mai mari state din Europa. Din acea perioadă datează strânsele relații politice
Istoria Lituaniei () [Corola-website/Science/304568_a_305897]
-
democratice, realitatea era cu totul alta - URSS-ul își impunea deciziile prin utilizarea forței sau a amenințării cu forța. De exemplu, când comuniștii polonezi au încercat să-l aleagă pe Władysław Gomułka în fruntea partidului, liderii sovietici le-a ordonat polonezilor să anuleze alegerea făcută, sau urmau să fie "zdrobiți de tancurile sovietice". Primăvara de la Praga din 1968 a dus la invadarea Cehoslovaciei de țările membre ale Pactului de la Varșovia (cu excepția României), într-o acțiune coordonată de URSS. Ca justificare pentru
Stat marionetă () [Corola-website/Science/304600_a_305929]
-
respectiv un număr de aproximativ 1 300 000 de cetățeni. După datele oficiale, în România trăiesc 665 000 de țigani(rromi). Alte comunități importante sunt cele ale germanilor, ucrainenilor, lipovenilor, turcilor, tătarilor, sârbilor, slovacilor, bulgarilor, croaților, grecilor, rutenilor, evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor și armenilor. Din cei 745 421 de germani câți erau în România în 1930, în prezent au mai rămas aproximativ 60 000. De asemenea, în 1924, în Regatul României erau 796 056 de evrei, însă la recensământul din 2002
Demografia României () [Corola-website/Science/304682_a_306011]
-
s-a nascut pe 2 iulie 1923 la Prowent, în Polonia (care acum face parte din orașul Kórnik), iar părinții ei se numeau Wincenty and Anna (născută Rottermund) Szymborski. La vremea aceea, tatăl său era reprezentantul contelui Władysław Zamoyski, un polonez patriot. După moartea contelui Zamoyski din 1924, familia ei se mută la Toruń, iar în 1931 la Cracovia unde a trăit și a scris până la moartea sa. La izbucnirea celui de-al doilea război mondial în 1939, ea și-a
Wisława Szymborska () [Corola-website/Science/303512_a_304841]
-
de debut 'Dlatego żyjemy (Pentru asta trăim) care conținea poeziile „Lenin” și „Młodzieży budującej Nową Hutę” ( În cinstea tinerilor care construiesc Nowa Huța), despre construcția unui oraș industrial stalinist de lângă Cracovia. A devenit membru al partidului conducător Partidul Muncitoresc Unit Polonez. Asemenea multor intelectuali comuniști apropiați la început de ideologia oficială a partidului, Szymborska s-a înstrăinat treptat de ideologia socialistă și a renunțat la operă să cu tema politică. Chiar dacă se retrage din partid abia în 1966, ea începuse să
Wisława Szymborska () [Corola-website/Science/303512_a_304841]
-
capacitatea normală decât în august 1863. În octombrie, generalul a fost amnistiat împreună cu oamenii săi de către Victor-Emmanuel al II-lea la recomandarea lui Napoleon al III-lea, pentru a nu-l transforma în martir. Între timp, Garibaldi a susținut revolta polonezilor împotriva Imperiului Rus. În martie 1864, Garibaldi a plecat în Regatul Unit împreună cu fiii săi, Menotti și Riciotti, și cu secretarul personal Giuseppe Guerzoni împotriva opiniei guvernului britanic care se temea de luările lui de poziție și de întâlnirea sa
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
a așezat statul major la Dole (14 octombrie) și, la 11 noiembrie, a organizat în patru brigăzi sub comanda celor doi fii ai săi, Ricciotti și Menotti, a lui Delpech care avea să fie înlocuit cu Cristiano Lobbia și cu polonezul . Prietenul său, era și el șef al statului major, iar discipolul lui Garibaldi, , șef al cartierului general și apoi comandant al brigăzii a 5-a. La 19 noiembrie, Ricciotti a produs o înfrângere prusacilor generalului la Châtillon-sur-Seine, dar teatrul de
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
pe drumul Suceava-Siret-Cernăuți-Colomeea, armata poloneză trebuia să treacă dealurile împădurite care despart valea Siretului de valea Prutului. Hărțuind armata în retragere, Ștefan, care dispunea de un total de doar 22.000 de ostași, a dorit să-i provoace pe nobilii polonezi la o răbufnire pripită și nechibzuită. Astfel, un mic contingent de moldoveni a atacat direct armata poloneză în mișcare exact în momentul când nobilii cavaleri treceau pe lângă pădurea pregătită de oamenii lui Ștefan. Crezând că este vorba de un mic
Bătălia de la Codrii Cosminului () [Corola-website/Science/303542_a_304871]
-
recunoscut că Bogdan "le nimerea mai mult alăturea", ei continuau să afirme că urletele, avântul și înfățișarea unui om cu un ochi scurs pe obraz ar fi avut un efect nu tocmai de întărire a încrederii și siguranței asupra nobililor polonezi care-l vedeau. Surpriza cea mare a bătaliei au fost cele trei steaguri militare ale regiunilor Cracovia, Liov și Sandomir capturate de moldoveni, plus nouă steaguri provinciale, la care se adăugau multe steaguri ale familiilor nobiliare. Aceasta însemna că a
Bătălia de la Codrii Cosminului () [Corola-website/Science/303542_a_304871]
-
a fost condus de garda sa direct până la Liov, temându-se că un popas pentru noapte în Pocuția sau Stanislau ar fi fost foarte periculos. Deși a continuat a mai fi rege 2 ani, Ioan Albert a rămas în memoria polonezilor ca "regele în timpul căruia cavalerii au fost nimiciți". Locul bătăliei, din ordinul lui Ștefan a fost curățat și în loc a fost sădită o dumbravă, cunoscută în cultura populară sub numele de "Dumbrava Roșie". Se spune că din stejarii semănați de
Bătălia de la Codrii Cosminului () [Corola-website/Science/303542_a_304871]
-
ca "regele în timpul căruia cavalerii au fost nimiciți". Locul bătăliei, din ordinul lui Ștefan a fost curățat și în loc a fost sădită o dumbravă, cunoscută în cultura populară sub numele de "Dumbrava Roșie". Se spune că din stejarii semănați de polonezi a mai rămas până astăzi doar unul singur, numit de localnici "Stejarul lui Ștefan cel Mare". În anul următor, 1498, Ștefan a întreprins o campanie în Pocuția, anexând-o pentru 34 de ani la Principatul Moldovei (fără obligații vasale față de
Bătălia de la Codrii Cosminului () [Corola-website/Science/303542_a_304871]
-
22 august 1531, fiind iarăși cucerită și anexată de Polonia. În urma bătăliei, Ștefan a dorit de asemenea să dezvolte nordul Moldovei, timp în care au fost aduși printre alții si primii țărani ruteni (strămoșii ucrainenilor) în Moldova. În 1775, numărul polonezilor și rutenilor din Moldova a ajuns la 10.000 dintr-o populație de 1.5-2 milioane, în ținutul Cernăuți ei reprezentând 10%. Există o supoziție modernă, care spune că Ștefan cel Mare s-ar fi inspirat în organizarea ambuscadei dintr-
Bătălia de la Codrii Cosminului () [Corola-website/Science/303542_a_304871]
-
Marea Baltică. În 1410, după lungi conflicte militare, alianța polono-lituaniană a înfrânt Ordinul Cavalerilor Teutoni, distrugându-i decisiv puterea militară în bătălia de la Grünwald (numită și bătălia de la Tannenberg). Ordinul a intrat și în declin politic, criza lui culminând cu atacul polonezilor la Marienburg în anul 1466, iar în 1525 conducătorul ordinului, Albert de Brandenburg, a renunțat la titlu și s-a convertit la luteranism, devenind duce de Prusia. În 1485, ordinul s-a implicat în Țara Românească în războaiele împotriva Imperiului
Ordinul Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/303602_a_304931]
-
să realizeze filme documentare. Documentarele sale timpurii se concentrau pe viața de zi cu zi a orășenilor, muncitorilor și soldaților. Deși nu era fățiș un realizator de filme politice, a aflat repede că încercarea de a reprezenta cu acuratețe viața polonezilor îl aducea în conflict cu autoritățile. Filmul său pentru televiziune „Muncitorii '71”, care prezenta muncitori discutând despre motivele grevelor masive din 1970, a fost difuzat într-o formă drastic cenzurată. După acest film, și-a îndreptat atenția către autoritățile însele
Krzysztof Kieślowski () [Corola-website/Science/303772_a_305101]
-
comun și restul banilor printr-o serie de ghinioane și în scurt timp devine cerșetor. Într-o stație de metrou din Paris, unde interpreta cântece din Polonia natală pentru a cerși, Karol se întâlnește și se împrietenește cu un alt polonez, Mikołaj. În timp ce Karol și-a pierdut soția și averea, Mikołaj este căsătorit și se bucură de succes, însă are tendințe sinucigașe. Printr-un plan periculos, Mikołaj îl ajută să se întoarcă în Polonia, unde se întoarce la munca de coafor
Trei Culori: Alb () [Corola-website/Science/303788_a_305117]
-
parte a Livoniei în 1577. Doi ani mai târziu, armata poloneză aliată cu armata suedeză zdrobesc armata rusă. La 15 ianuarie 1582 este semnat un armistițiu pe 10 ani între Polonia și Rusia. Rușii abandonează întreaga Livonie și Poloțkul iar polonezii evacuează orașele rusești pe care le-au cucerit. Țareviciul Ivan care are 27 de ani și care a urmărit îndeaproape tratativele de pace cu Polonia îi reproșează tatălui său lașitatea de care dă dovadă și îi cere încredințarea trupelor pentru
Ivan al IV-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/303818_a_305147]
-
dă dovadă și îi cere încredințarea trupelor pentru a elibera Pskovul. După câteva zile, la începutul lunii noiembrie, o solie de boieri îi cere Țarului să preia comanda trupelor sau să-l trimită pe țareviciul Ivan pentru a lupta împotriva polonezilor. Ivan crede că este vorba de o conspirație împotriva lui. La 15 noiembrie 1581 își vede nora, Elena, soția lui Ivan, care era însărcinată într-un stadiu avansat, purtând o rochie ușoară în loc de trei rochii așa cum era obiceiul. O bate
Ivan al IV-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/303818_a_305147]
-
proclamarea RSS Moldovenești, doar raioanele Camenca, Rîbnița, Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol și Slobozia nu au intrat în componența RSS Ucrainene, ci au fost anexate la Moldova Sovietică. Principalul oraș al guvernământului era Odesa. Populația era formată din ucraineni, români, ruși, germani, polonezi, evrei etc. În perioada administrației românești limbile oficiale au fost româna și rusa. În ianuarie 1944 Armata Roșie a reocupat Transnistria În decembrie 1941 autoritățile române au efectuat un recensământ general al populației ale cărui rezultate nu au fost însă
Transnistria în Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/303864_a_305193]
-
de către bolșevici, s-a mutat la Ganca, al doilea mare oraș din țara. La 15 septembrie 1918, Baku a fost eliberat, iar la 7 decembrie s-a adunat parlamentul azer (80 deputați azeri, 21 armeni, 10 ruși, 1 georgian, 1 polonez, 1 german, 1 evreu). Însă Rasulzade a preferat să rămână simplu deputat neocupând nici un post de stat, iar Partidul "Müsavat" condus de el a obținut majoritatea locurilor în organul legislativ (Partidul „Müsavat” - 36, „Ittihad” - 11, „Blocul Socialist” - 12, „Ahrar” (liberalii
Mammad Emin Rasulzade () [Corola-website/Science/303972_a_305301]
-
următoarele luni statul azer s-a ocupat cu recunoașterea legitimității sale de către Londra. La 7 decembrie 1918 s-a inaugurat prima ședință a parlamentului azer compus de 120 deputați (80 azeri, 21 armeni, 10 ruși, 1 evreu, 1 georgian, 1 polonez, 1 german). Președintele organului legislativ a fost ales juristul Ali Mardan bey Topçubașî (1862-1934). În parlament au fost reprezentate urmatoare partide: Partidul „Müsavat” - 36, „Ittihad” - 11, „Blocul Socialist” - 12, „Ahrar” (liberalii) - 10, independenții - 9, „Dașnakțutiun” - 7, alte partide armene - 4
Republica Democratică Azerbaidjan () [Corola-website/Science/303970_a_305299]
-
pentru numeroase filme sovietice. Șostakovici s-a născut în Sankt Petersburg (Rusia), ca al doilea din cei trei copii ai lui și a Sofiya Vasilievna Kokoulina. Bunicul patern al lui Șostakovici, având inițial numele de familie Szostakowicz, se trăgea din polonezi romano-catolici de loc din Wilejka, azi în Belarus, dar strămoșii săi direcți erau din Siberia. Un revoluționar polonez al Insurecției poloneze din 1863-1864, Bolesław Szostakowicz a fost exilat în Narym (în apropiere de Tomsk) în 1866 în represiunea ce a
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
copii ai lui și a Sofiya Vasilievna Kokoulina. Bunicul patern al lui Șostakovici, având inițial numele de familie Szostakowicz, se trăgea din polonezi romano-catolici de loc din Wilejka, azi în Belarus, dar strămoșii săi direcți erau din Siberia. Un revoluționar polonez al Insurecției poloneze din 1863-1864, Bolesław Szostakowicz a fost exilat în Narym (în apropiere de Tomsk) în 1866 în represiunea ce a urmat tentativei lui Dmitri Karakozov de a-l asasina pe țarul Alexandru al II-lea. Când termenul său
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
înspăimântătoare, odată cu dezvoltarea lagărelor de muncă ale Gulagului. După reforma sistemului penal rusesc din 1847, exilul și katorga au devenit pedepse obișnuite pentru participanții la revoltele naționale din Imperiul Rus. Printre cei deportați în katorgile din Siberia au fost numeroși polonezi, care aveau să fie porecliți "sibiriaci". Unii dintre acești deportați aveau să rămână în Siberia, formând minoritatea poloneză din regiune. Cea mai obișnuită ocupație în katorgi era mineritul și exploatarea lemnului. Unul dintre proiectele realizate cu munca prizonierilor din katorga
Katorga () [Corola-website/Science/304061_a_305390]
-
independente, cu o politică de apărare comună împotriva tendințelor agresive rusești. Fiecare țară prometeiană trebuia să respecte suveranitatea politică a celorlalți. Orice dispută între părțile prometeiene era suspendată până la câștigarea independenței de către toți particpanții la mișcare. Prin înțelegere mutuală, prometeienii polonezi și ucraineni, (cu câteva excepții din partea lui Simon Petliura), au considerat zona din sud-estul Poloniei, populată în majoritate de ucraineni, ca sferă de interes a polonezilor, fiind exclusă astfel de la încorporare în organizațiile prometeriste ucrainiene. Conducerea prometeistă poloneză considera celelalte
Prometeism () [Corola-website/Science/304089_a_305418]