7,887 matches
-
denotând o parte diferită a acelei noțiuni și conotând restul. Gândind legea ca unitate a acestor trei termeni, Austin lasă puțin loc în teoria sa conceptului fundamental de drepturi, pe care le consideră o creație a legii, fiind conferite prin poruncă. Dar, în timp ce pot exista legi care să creeze numai datorii, drepturile nu pot exista în lipsa obligațiilor. Aceste datorii care nu au drepturi corelative pot fi numite absolute. În consecință, obligațiile pot fi atât relative, cât și absolute, dar drepturile nu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pot exista în lipsa obligațiilor. Aceste datorii care nu au drepturi corelative pot fi numite absolute. În consecință, obligațiile pot fi atât relative, cât și absolute, dar drepturile nu pot fi decât relative 123. Concepția inacceptabilă că drepturile sunt conferite prin poruncile statului, afirmă Ștefan Georgescu, este susținută deschis de Austin cu argumentul că nimeni nu este capabil să-și confere sieși un drept, cum nu este capabil să-și impună sieși legi obligatorii 124. O altă consecință a acestei concepții este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sau Mill au explicat adesea confuzia privind semnificațiile distincte ale cuvântului "lege" prin supraviețuirea credinței potrivit căreia regularitățile observate ale naturii sunt prescrise sau decretate de divinitate. Potrivit acestei viziuni teocratice, unica diferență între legea gravității universale și cele zece porunci legi date de către Dumnezeu oamenilor constă, după cum afirma Blackstone, în faptul relativ minor că oamenii sunt unicele creaturi înzestrate cu rațiune și voință liberă și astfel, spre deosebire de obiecte și animale, pot descoperi și nesocoti prescripțiile divine 210. Una din dificultățile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
morale nu pot fi identificate în totalitate cu cele juridice. Chiar dacă prescriptivitatea este o trăsătură importantă a normelor morale, acestea nu pot fi considerate doar o specie a prescripțiilor. O lungă perioadă din istoria eticii, normele morale au fost considerate porunci date de Dumnezeu oamenilor. Potrivit acestei concepții, normele morale sunt un gen de prescripții sau, altfel spus, prescripții într-un sens special al termenului, dată fiind natura deosebită a autorității de la care provin. În viziunea teleologică, normele morale sunt considerate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
organe unipersonale spre exemplu președintele statului, avocatul poporului rămâne impersonală deoarece nu vizează persoana care deține la un moment dat respectiva demnitate. Obligativitatea normei juridice are în vedere faptul că acestea nu sunt simple doleanțe sau indicații, ci reprezintă o poruncă, un ordin, o dispoziție obligatorie. Fără caracterul general obligatoriu, norma juridică și-ar pierde chiar sensul existenței sale ca normă socială distinctă, în varietatea și multitudinea normelor sociale. Pentru a deveni efectiv obligatorie, norma juridică se bucură de exigibilitate, adică
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pactele fără sabie nu sunt decât cuvinte"117. El susține că obligațiile nu pot exista mai înainte ca un suveran să ajungă la putere și să impună "legea naturii" și admite că supunerea față de legi este, pentru majoritatea oamenilor, consecința poruncilor venite de la o autoritate învestită cu puterea de a pedepsi nesupunerea. Masele vor înțelege regulile, însă nu și rațiunea lor de a fi. Conform teoriei sale, cei ce doresc să se autoguverneze pot face acest lucru doar alegând să se
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acțiunile bune moral sunt cele ce provin din ceea ce noi numim "motivul datoriei". Cineva face un lucru drept, pentru că este un lucru drept, pentru că este o lege și pentru niciun alt motiv 121. Hobbes consideră că distincția dintre sfat și poruncă constă în aceea că porunca urmărește beneficiul celui care o dă, pe când un sfat pretinde a avea în vedere beneficiul celui căruia îi este adresat 122. Iar în opinia lui Pufendorf, când un superior îi spune unui supus să facă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ce provin din ceea ce noi numim "motivul datoriei". Cineva face un lucru drept, pentru că este un lucru drept, pentru că este o lege și pentru niciun alt motiv 121. Hobbes consideră că distincția dintre sfat și poruncă constă în aceea că porunca urmărește beneficiul celui care o dă, pe când un sfat pretinde a avea în vedere beneficiul celui căruia îi este adresat 122. Iar în opinia lui Pufendorf, când un superior îi spune unui supus să facă un lucru și își sprijină
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
autoritate impune o obligație prin formularea unei legi, deși trebuie să existe motive solide pentru prevederile legii, "totuși aceasta nu constituie fundamentul real al supunerii [...], ci este mai degrabă puterea celui ce o promulgă"123 cea care creează obligația, o dată ce porunca superiorului e făcută cunoscută. Cel care dă sfaturi îi lasă celuilalt libertatea de a se supune sau nu. În plus, supusul nu are nevoie să înțeleagă rațiunile a ceea ce i se poruncește sau pentru ce i se poruncește. El este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să înțeleagă rațiunile a ceea ce i se poruncește sau pentru ce i se poruncește. El este obligat prin simplul fapt că i se poruncește de către un superior ce-l poate amenința cu sancțiuni 124. Voluntarismul recunoaște că superiorii ale căror porunci stabilesc obligația trebuie să aibă puterea de a-și impune ordinele, iar această putere trebuie justificată în baza unor drepte temeiuri. Leibniz critică voluntarismul arătând că, dacă o lege care obligă poate veni doar de la un superior care se bucură
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
continuăm să întrebăm de ce, până când găsim motivul valabilității normei. Într-un exemplu propus de Kelsen, tatăl îi poruncește fiului să meargă la școală, iar copilul întreabă de ce trebuie să meargă la școală. Tatăl răspunde: fiindcă copilul trebuie să se supună poruncilor tatălui, iar copilul întreabă mai departe: de ce trebuie să mă supun poruncilor tatălui. Cu alte cuvinte, care sunt temeiurile validității acestei norme. Răspunsul tatălui ar putea fi următorul: fiindcă Dumnezeu a poruncit să ne supunem părinților, iar noi trebuie să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
propus de Kelsen, tatăl îi poruncește fiului să meargă la școală, iar copilul întreabă de ce trebuie să meargă la școală. Tatăl răspunde: fiindcă copilul trebuie să se supună poruncilor tatălui, iar copilul întreabă mai departe: de ce trebuie să mă supun poruncilor tatălui. Cu alte cuvinte, care sunt temeiurile validității acestei norme. Răspunsul tatălui ar putea fi următorul: fiindcă Dumnezeu a poruncit să ne supunem părinților, iar noi trebuie să ne supunem poruncilor lui Dumnezeu. Dacă copilul întreabă de ce trebuie să ne
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
copilul întreabă mai departe: de ce trebuie să mă supun poruncilor tatălui. Cu alte cuvinte, care sunt temeiurile validității acestei norme. Răspunsul tatălui ar putea fi următorul: fiindcă Dumnezeu a poruncit să ne supunem părinților, iar noi trebuie să ne supunem poruncilor lui Dumnezeu. Dacă copilul întreabă de ce trebuie să ne supunem poruncilor lui Dumnezeu, deci dacă pune la îndoială valabilitatea normei, răspunsul este că această normă nu poate fi pusă la îndoială, deci nu trebuie căutat motivul valabilității ei, pentru că ea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Cu alte cuvinte, care sunt temeiurile validității acestei norme. Răspunsul tatălui ar putea fi următorul: fiindcă Dumnezeu a poruncit să ne supunem părinților, iar noi trebuie să ne supunem poruncilor lui Dumnezeu. Dacă copilul întreabă de ce trebuie să ne supunem poruncilor lui Dumnezeu, deci dacă pune la îndoială valabilitatea normei, răspunsul este că această normă nu poate fi pusă la îndoială, deci nu trebuie căutat motivul valabilității ei, pentru că ea nu poate fi decât presupusă 133. Valabilitatea normei de bază poate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
simplu convențiile de care beneficiază fiecare. Hume își propune să elimine din înțelegerea moralei orice apel la un sprijin ori la origini supranaturale. Teoria dreptului natural invocă înțelepciunea divină pentru a explica armonia dintre legile morale și binele uman, precum și poruncile și sancțiunile divine care explică natura obligației. Sentimentele morale, ne oferă tuturor, fără deosebire, întreaga îndrumare de care avem nevoie. Noi inventăm noțiunea de lege implicată în dreptate și ne facem noi înșine legile. Morala nu invocă nimic care transcede
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
corespondența cu vinovăția, 177; și tortura, 183 pozitism juridic: conceptul de lege, 33; contestatari, 47; la Austin, 50; la Bentham, 47; la Comte, 49; la Dworkin, 52; la Hart, 55; la Kelsen, 53; legea celor trei stadii, 49; obiecții, 53; porunca și obligația, 52; reguli primare și secundare, 55; rolul științei, 49; și conceptul de poruncă, 51; teoria imperativistă a dreptului, 50 prescriptivism universal, 14, 21, 22, 25 prescriptivitate, 22, 99 prevenție: critici, 228; modelul clasic, 212; prevenirea individuală și specială
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
la Austin, 50; la Bentham, 47; la Comte, 49; la Dworkin, 52; la Hart, 55; la Kelsen, 53; legea celor trei stadii, 49; obiecții, 53; porunca și obligația, 52; reguli primare și secundare, 55; rolul științei, 49; și conceptul de poruncă, 51; teoria imperativistă a dreptului, 50 prescriptivism universal, 14, 21, 22, 25 prescriptivitate, 22, 99 prevenție: critici, 228; modelul clasic, 212; prevenirea individuală și specială, 213 principii morale, 11, 21, 27, 32, 62, 69, 73, 74, 78, 94, 97, 138
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
soarelui să asfințească... Dacă eu i-aș porunci unui general să zboare din floare în floare, asemeni unui fluture, ori să scrie o tragedie, ori să se prefacă într-o pasăre de mare, și dacă generalul nu mi-ar îndeplini porunca, cine-ar fi de vină? El sau eu? Măria ta, zise cu hotărâre micul prinț. Întocmai. Trebuie să ceri de la fiecare numai ceea ce poate fiecare să dea, spuse mai departe regele. Autoritatea se bizuie, înainte de orice, pe rațiune. Dacă-i
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de la fiecare numai ceea ce poate fiecare să dea, spuse mai departe regele. Autoritatea se bizuie, înainte de orice, pe rațiune. Dacă-i poruncești poporului tău să se azvârle în mare, el se va răzvrăti. Am dreptul de a cere supunere, pentru că poruncile mele sunt înțelepte. Și asfințitul meu de soare? îi aminti micul prinț care, atunci când punea o întrebare, nu uita niciodată de ea. Vei avea și-un asfințit de soare. Voi da această poruncă. Dar cu-noscând legile ocârmuirii, voi aștepta până când
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Am dreptul de a cere supunere, pentru că poruncile mele sunt înțelepte. Și asfințitul meu de soare? îi aminti micul prinț care, atunci când punea o întrebare, nu uita niciodată de ea. Vei avea și-un asfințit de soare. Voi da această poruncă. Dar cu-noscând legile ocârmuirii, voi aștepta până când împrejurările vor fi prielnice. Și asta cam când va fi? vru să afle micul prinț. Hm! Hm! răspunse regele, care începu să caute într-un calendar gros. Hm! Va fi pe la... pe la... va
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Veșnică" a creației, a Celuilalt, fiindcă Tharmas însuși va pune temelia Golgonoozei împotriva iazului Udan Adan, care mistuie apele (adică viața) lui Tharmas. Motivul pentru care Tharmas se va ascunde de Urizen este tocmai faptul că ultimul nu a păzit poruncile lui Tharmas, astfel încît Tharmas nu îl va mai hrăni pe Urizen. (Observăm o similitudine la Böhme: Dumnezeu îl alunga pe Lucifer în nașterea cea mai exterioară ca să înceteze să îl mai hrănească). Însă sînt implicate și cuvintele lui Iisus
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
încît Tharmas nu îl va mai hrăni pe Urizen. (Observăm o similitudine la Böhme: Dumnezeu îl alunga pe Lucifer în nașterea cea mai exterioară ca să înceteze să îl mai hrănească). Însă sînt implicate și cuvintele lui Iisus: "Eu am păzit poruncile Tatălui Meu și rămîn în dragostea Lui" (Ioan, 15, 10) și "Tata, daca voiești, depărtează paharul acesta de la mine! Totuș, facă-se nu voia Mea, ci a Ta." (Luca, 22, 42). Astfel, Tharmas "de Providența cea Divină călăuzit" este "neînturnat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
polare care se amplifică în sensul expansiunii, dar care revine la punctul de plecare"267. Cînd Blake spune: "În desăvîrșită Deplinătate să fie păstrate Organele Omenești,/ După voie Contractîndu-se în Viermi ori Dilatîndu-se în Zei"268, el se referă la porunca divină dată în ce priveste absolută libertate a omului și posibilitatea acestuia de a deveni desăvîrșit. Potrivit lui R. Steiner, în planul astral "toate conștiințele se contopesc că valurile oceanului"269, ceea ce ne apropie de ideea de Beula a lui Blake
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Îmi așeza-voi sceptrul peste Ierusalim, Emanația, Pește toți fiii ei, și peste fiii tăi, O Lúvah, si peste-ai mei Pînă ce zorile a-i deștepta se vor fi-obișnuit; apoi trîmbița mea puternic răsunînd, Răpită-n depărtări în noapte; porunca-mi strașnica va fi păzita, Căci mi-am pus străji la posturi 44; fiecare-al zecelea om 495 E cumpărat și e vîndut, și-n noapte neguroasa cuvîntul meu le va fi lege". Luváh răspunse: "Dictează Semenilor tăi; nu sînt
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
un trist fluviu Genunchii ți Îmbrățișez în jur și lucitoru-Mi par îl ud cu lacrimile Mele. 5 De ce oftează Domnul meu? au nu sînt aștrii dimineții Fiii tăi supuși? Nu-și pleacă ei la glasul tău strălucitoare capetele? și la porunca ta Nu zboară în lăcașurile lor și-ntorc lumină lor spre tine? Nemuritoarele Văzduhuri ale tale sînt; acolo ești văzut în slavă Înconjurat de veșnic schimbătoarele Fiice-ale Luminii.107 10 [În armonie șezi, căci Dumnezeu te-a pus stăpîn pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]