3,622 matches
-
literar și artistic, că evenimentul literar al anului 2001 a fost selecția de foiletoane scrise de N. Manolescu de a lungul carierii sale încheiate brusc și prematur odată cu schimbarea regimului. Cert este că toată lumea vorbește și scrie despre literatura română postbelică, subintitulată (de editor sau de autor?) „Lista lui Manolescu”. Iar eu, deși departe de clocotele și clopotele din literatura română, n-am pregetat să citesc vreo două articole lungi și consistente despre aceste volume care par să stârnească adevărate pasiuni
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Jurnalul de vise (2001). Deși s-a exersat în toate genurile literare, forma de expresie predilectă a lui T. rămâne dramaticul. În acest sens, evoluția autorului cuprinde în raccourci toate formulele teatrului românesc postbelic. După o fază pur propagandistică - în Gara mică, de pildă, este prezentată eliberarea unei gări în contextul marii „eliberări” din 23 august 1944 -, dramaturgul se îndreaptă către comedia sentimentală și de moravuri. Cele două formule se conjugă în comedia într-
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
intenția alcătuitoare, „metoda” criticului și o definiție a exercițiului critic înțeles ca „incidență” a unei subiectivități care pune în ecuație literatura, critica, istoria și teoria literară. Culegerea este doar aparent eclectică și atestă maturitatea unui critic format la școala clujeană postbelică, ilustrată de Iosif Pervain, Mircea Zaciu, Ion Vlad ș.a. T. abordează teoretic probleme ca „tradiție și inovație”, „actualitate”, „autenticitate”, elaborează un studiu tematic despre „poezia de amor”, dar și unul aplicat despre „tehnica versului” (de la Miron Costin și Dosoftei la
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
emerit al artei (1983), laureat al Ordinului Republicii (1999) și e distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2000). Primele versuri îi apar în 1949. Debutează editorial în 1958, cu amplul poem Răscruce, scris în cheie folclorică și evocând satul postbelic. Versurile din placheta La ruptul apelor (1960) stau sub semnul dorului de ducă și al elanurilor tinereții. Contactul cu lumea mare, adâncirea în tainele propriului eu vor da orizont și substanță liricii lui T., îi vor moderniza într-o oarecare
TELEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290127_a_291456]
-
Dan Cristea, „Cum să nu intri în rând”, LCF, 1994, 2; Poantă, Scriitori, 143-145; Ierunca, Semnul, 197-201; Horea Poenar, Ca un cuvânt în fața lumii, ST, 1997, 8; Grete Tartler, PRA, II, 582-590; Micu, Ist. lit., 417; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 308-310; Ștefan Nicolae, Meditând la Europa, RL, 2002, 10; Vasile, Poezia, 271-274; Dicț. analitic, IV, 449-450. R. D.
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
Editură și Presă Galaxia Românească și al publicațiilor „Galaxia românească”, „Violența”, „Alarmă de gradul zero”. Debutează la „Scrisul bănățean”, iar în volum în 1954, cu romanul istoric Brazdă și paloș (volumul II, 1956). T., unul din cei mai prolifici autori postbelici, încearcă să acopere în cărțile sale aproape toate compartimentele istoriei naționale, selectând episoade semnificative, privite din perspectivă realistă, într-o proză-document. Naratorul beneficiază și de experiența unui om de aventură, pilot profesionist și marinar de ocazie, multe peripeții trecând din
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
atârna de stea, balast ciudat, / și ochii se vor auri pe rând / de colbul stelei ruptă din pământ...” (Numai o dată). Discursivitatea și tonul colocvial din prima carte se accentuează în Ierburi și raze (1974), unde Ț. conversează, ca alți confrați postbelici, pe diverse teme lirice, cu o emoție stăpânită. El își pune întrebări asupra rostului lumii, într-o frazare fluentă, uneori prozaică, nu scutită de sentimentalism: „De unde vii? / în curând mă veți întreba. / De unde vii, de te încumeți a ne vorbi
ŢION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290191_a_291520]
-
mine foarte rar, foarte pe scurt și numai atunci când interesul povestirii reclamă. Apoi preocuparea mea de căpetenie a fost să fiu nepărtinitor și veridic. Stilul m-am silit să reprezinte felul în care vorbesc. Îmi dau seama că altă racilă postbelică este și sportul, în adevăr atletic, al unor scriitori de a face „stil“. Și nu o dată m-am întrebat, în clipele când citirea oarecăror stiliști chiaburi în adjective mă amenința cu înăbușirea, la ce severitate de sudație se supun acești
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
amînat-o pentru cînd va fi liniștit, degrevat de obligațiile curente (între care și cele de decan). Deși avea materialul și uneltele, n-a reușit să recupereze ceea ce trebuia realizat de-a lungul întregii vieți. De vină a fost și istoria postbelică, dar mai mult decît ea păguboasa mentalitate provincială despre munca intelectuală, care găsește mereu motive de amînări. Și iată consecința!... *Plan: o carte cu titlul Moartea lui Miron Costin, despre amestecul cărturarilor români în politică și urmările acestui fapt asupra
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a produs „decese” pretimpurii. Mulți dintre cei ce s au angajat cu bună-credință, fără rezerve, de partea „noului”, a „progresului” au eșuat în propagandiști. Azi, cînd eroarea a devenit evidentă, supraviețuiesc penibil. Nu există nici o receptivitate față de justificările lor. Experiența postbelică de la noi confirmă faptul că, în artă și literatură, timpul lucrează favorabil pentru cei ce, mai înțelepți sau mai abili, invocînd diverse motive, se sustrag actualității. Deși știu că istoria literară pe aceștia îi reține drept cîștigători, nu mă pot
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
camuflat, o acceptă. Ridicîndu-mă împotriva deturnării de la ceea ce cred a fi profesiunea noastră, eu apar iarăși fără „orientare” și fără tact. În vervă, Ernest Gavrilovici mi-i evocă (eram împreună la Podu Turcului) pe cîțiva dintre conducătorii culturali ai Bacăului postbelic: Labă (vestit prin arderea bibliotecii lui G. Enescu), Gulai, Mutică. Profesiunile lor: tîmplar, frizer, cizmar. Pe primul, un mic monstru (scund, cap mare, torace bombat, picioare inegale), îl cunosc și eu din vedere. Vegetează uneori, în zilele de vară, împreună cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
feței mele erau încordați și, probabil, ochii îmi străluceau. Era un moment de grație, bun nu numai să croiești, dar și să treci la împlinirea celor mai îndrăznețe planuri. *Neîndoielnic, Nichita Stănescu a fost cel mai liber dintre scriitorii români postbelici. Apărut într-o epocă de prefacere a literaturii (venită după „dezghețul” din 1956), el a beneficiat de simpatia pentru poeții tineri apărută (cu oarecari urme de remușcare) după moartea lui Labiș, pentru a se desfășura în toată splendoarea talentului său
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Rosetti). De Anul Nou, ei își felicită destinatarii, dar nu arată că i ar preocupa în mod deosebit această sărbătoare. Anul Nou e, dacă pot zice așa, o descoperire a secolului nostru, a epocii interbelice și, mai ales, a celei postbelice. Voluptatea, „nebunia”, „abandonul total” cu care „omul modern” se aruncă în petrecerea lui țin de o anume modă și maschează, conștient sau inconștient, o frică obscură față de un viitor parcă din ce în ce mai plin de riscuri. Cine nu simte în asemenea momente
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și un vin ales! Plus unele facilități la aprovizionare, inaccesibile pentru intelectualii locului. Sau, poate, E.S. ne crede și pe noi privilegiați și vrea să ne mențină în simpatia „edilului”!... * Trei cuvinte care au făcut carieră de-a lungul perioadei postbelice: just, politizare, actualizare. Prețul lor inițial conta foarte mult în economia destinelor. O dovedește și acest fragment extras dintr-un proces-verbal scris la 11 iunie 1949, la clasa a IV-a de la școala Izraelită de Fete din Bacău: „La idiș
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
versurile lui George Petcu, evocator al Cîmpiei Române, fost student al lui Tudor Vianu și coleg cu Laurențiu Fulga, mort prematur de tuberculoză. Obținînd manuscrisele de la sora poetului, a făcut o primă încercare de a le edita în anii imediat postbelici, apelînd la sprijinul celor doi. N-a primit decît o încurajare platonică. Acum a depus un articol la „Contemporanul” (prin Radu Cârneci) și are de gînd să prezinte volumul la Editura Minerva. Din articol are să se afle că George Petcu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
scriitorul angajat”, figură de contrast cu cei mai mulți dintre „ai noștri”, care „nu cred în nimic”. În simpatia arătată față de el prevalează, de asemenea, naționalismul, latent în fiecare, sufocat multă vreme și acum ridicat la suprafață. Izolați de noi în epoca postbelică, basarabenii reprezintă astăzi o noutate, cea mai reconfortantă la sfîrșitul actualului deceniu. * Mi-a revenit obligația să fac corectura la paginile de evocări „Ateneu - 25”. În timp ce le citeam, m-am uimit cît de tare se aburesc amintirile și cît de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mei Doamnei și sărutări de mâini de la mine. Cu toată prietenia și urări de sănătate, V. Tempeanu P.S. Schweitzer s-a refăcut fizicește. Intelectualmente e cam ruinat. 625 Provocarea de derută și Încurcături, era specialitatea lui Vasile Toporan din perioada postbelică. 626 Am relatat știrea despre traducerea lui Dragoslav În franceză, bizuindumă pe cele găsite În „Jurnalul literar” al lui George Călinescu, din 1939. 986 69 C.P. Bft. 5 febr. ’975 Iubite domnule Dimitriu, Până la o misivă mai amănunțită, trimit aceste
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bucăți de pâine. Cum am amintit deja, Muzeul satului nu este creația regimului comunist: el a fost inaugurat în mai 1936, fiind opera școlii sociologice românești conduse de savantul Dimitrie Gusti, școală sociologică lichidată sistematic de către noii stăpâni ai României postbelice. Când își deschidea porțile, muzeul acesta făcea bilanțul a zece ani de activitate intensă de teren a echipelor lui Gusti. El este deci o creație a anilor 20-30, poate cei mai înfloritori pe care i-a cunoscut cultura românească
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
demonstra această teză, voi recurge la o metodă care mi se pare cea mai adecvată în cazul de față, și anume voi face o comparație între Bulgaria și România, două țări socialiste și vecine care s-au dezvoltat în perioada postbelică în condiții istorice similare. Bulgaria a pornit de la un nivel mai înapoiat nu dispunea de asemenea uzine metalurgice ca Reșița și Malaxa, nici nu avea bogățiile petrolifere și aurifere ale României. Vecina noastră de la sud se afla deci, în momentul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
lipsurilor, nesatisfacerea cerințelor de viață ale populației duc la o criză marcată printr-o revoluție violentă a maselor. Din anul 1973, fenomenul de degradare a nivelului economic al maselor a început să devină evident, atingând în anul 1983 nivelul imediat postbelic. Din punct de vedere istorico-obiectiv, este demonstrat că o astfel de situație este o situație revoluționară. Există unele evidențe că un fenomen revoluționar este pe cale să se producă în România. Apariția disidenței SLOMR, grevele pașnice din întreprinderi, Valea Prahovei, greva
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
va mai conduce destinele României, împingând noțiunea însăși de politică în sfera patologicului. Se desfigurează tot ce mai scăpase neatins de înaintașii lor, importați în furgonetele armatei sovietice. Fiindcă, să nu ne înșelăm, Ceaușescu și familia sa sunt produsul istoriei postbelice a României, ei sunt produsul celui mai compromis partid comunist din Europa Răsăriteană, singurul care s-a grăbit să înlocuiască un cult al personalității cu altul, fără să-i pese de suferințele poporului pe care pretinde a-l reprezenta, popor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Elena Veakis (văduva lui Lucrețiu Pătrășcanu). Debutasem deja, ca și Radu Petrescu, În minuscula revistă Povestea vorbii a lui MRP, care lansase În doar șase numere, Înainte de a fi suprimată, necunoscuți care aveau să devină nume durabile ale literaturii române postbelice. Dintre toate prozele apărute În Povestea vorbii se detașase net, pentru mine, fragmentul proustian, de o frapantă magie stilistică, al lui Radu Petrescu. Textul propunea epocii În care trăiam nu contrastul modernității insurgente, ca În majoritatea celorlalte debuturi, ci o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
susținătorii revistei Săptămâna au avut un jalnic câștig de cauză asupra drepturilor statutare ale Uniunii noastre. Semnificația acestei Împrejurări dezonorante pentru viața noastră literară depășește, desigur, cu mult, importanța, altminteri relativă, a oricărui premiu literar. Revoltător, fără precedent În perioada postbelică românească, faptul discriminatoriu și anticultural al retragerii premiului la care mă refer consider că implică, o dată cu persoana lui Norman Manea, și conducerea Uniunii Scriitorilor din RSR, membrii juriului de premiere, colegii laureați 3. Norman Manea * „Europa liberă”, München, 5 ianuarie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dovedise oare, deja, atunci, comunismul sovietic un feroce dușman al democrației și spiritului critic? Nu deveniseră, ulterior, imposibilitatea alternativei și Înăbușirea brutală a oricărei critici boala fără leac și până la urmă mortală a comunismului est-european? Nu dominau, oare, În perioada postbelică românească, prostia și Îngâmfarea Nomenclaturii de partid? Comunismul internaționalist opunea, desigur, fascismului naționalist esențiale diferențe ideologice și nu numai. Sunt diferențe care nu ar putea fi ignorate decât de cei cu memorie scurtă și deficit de luciditate, dacă nu și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dinăuntrul și din afara personajelor. Sunt caracteristici vizibile În toate cărțile autoarei, chiar și În realizarea ei epic-psihologică de vârf, cu neașteptate conexii Între contemporaneitate și trecut, Între memorie și actualitate, cum este Dimineață pierdută, unul dintre cele mai bune romane postbelice românești. O surpriză dintre cele mai incitante a fost, s-o spunem, recentul volum Întâlnirea, roman regândit și rescris după o anterioară nuvelă. Surpriză nu doar pentru Înnoirile strategiei narative, ci prin chiar apariția acestui excelent nou roman, după o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]