3,550 matches
-
pe care-l cauți. Textul care dezleagă toate textele. Cărțile erau marea poartă spre lume, spre cunoaștere. Nu exista, pe atunci, alta pe măsură. Așa că toate puținele cărți pe care le-ai citit nu sunt, până la un moment dat, decât poteci (grădina potecilor bifurcate? - ca să revin la Borges) spre marile cărți, spre marea carte. Și nu visa Papini, în adolescență, să compileze toate cărțile într-o singură carte? Omul era finito, și cartea infinită. „Refacerea traseului“ sau căutarea „obiectului pierdut“ începe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
-l cauți. Textul care dezleagă toate textele. Cărțile erau marea poartă spre lume, spre cunoaștere. Nu exista, pe atunci, alta pe măsură. Așa că toate puținele cărți pe care le-ai citit nu sunt, până la un moment dat, decât poteci (grădina potecilor bifurcate? - ca să revin la Borges) spre marile cărți, spre marea carte. Și nu visa Papini, în adolescență, să compileze toate cărțile într-o singură carte? Omul era finito, și cartea infinită. „Refacerea traseului“ sau căutarea „obiectului pierdut“ începe din „ultimul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Irinei Horea. ÎNTR-O SÎMB|T| seara, pe la asfințitul soarelui, fermierul își plăti muncitorii. De obicei, la ceasul când termina această treabă, era aproape întotdeauna întuneric, iar din ușa bucătăriei, unde atârna felinarul, zăbrele de lumină galbenă coborau treptele, traversau poteca și se opreau pe copaci și pe fețele negre de dedesubt. În această sâmbătă, în loc să se răspândească, așa cum obișnuiau să facă după ce-și primeau banii, oamenii se retraseră puțin în umbra frunzișului, sporovăind între ei ca să le treacă timpul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
pușca pe braț, cerându-le parcă să nu-l învinovățească. — Puteți pleca, spuse fermierul drept încheiere. După o clipă, spațiul din fața lui era gol, și nu se mai auzi decât lipăitul pașilor desculți dibuind prin întuneric drumul de-a lungul potecilor, și frânturi de vorbe din ce în ce mai mânioase. Jonas rămase lângă el. — Ei bine, Jonas? — Anul ăsta nu vreau să trag. Fermierul așteptă o explicație. Nu îl neliniștea ordinul pe care-l dăduse. În toți anii ăștia de când conducea ferma, încă nimeni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
să ai grijă de ea. Și dacă nu ești prea bătrân ca să-ți iei o nevastă tânără, atunci nu ești nici pentru vânătoare. Ai să iei pușca și anul ăsta, ca de obicei. Noapte bună. Și intră, lăsând grădina cu potecile înecate în beznă. Jonas rămase pe loc, așteptând să i se obișnuiască ochii cu întunericul, și porni în josul potecii, dibuindu-și drumul după pietrele desprinse care i se mișcau sub tălpi. Încă nu mâncase, însă când ajunse în apropierea taberei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
ești nici pentru vânătoare. Ai să iei pușca și anul ăsta, ca de obicei. Noapte bună. Și intră, lăsând grădina cu potecile înecate în beznă. Jonas rămase pe loc, așteptând să i se obișnuiască ochii cu întunericul, și porni în josul potecii, dibuindu-și drumul după pietrele desprinse care i se mișcau sub tălpi. Încă nu mâncase, însă când ajunse în apropierea taberei, simți că nu poate merge mai departe. Se opri și privi la măruntele colibe care se profilau negre în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
norii de fum, șiraguri de scântei. Tam-tamurile băteau încet; curând avea să înceapă dansul. De la alte tabere, aflate la depărtare de mile, soseau oaspeții străbătând hățișurile; avea să fie o așteptare lungă. De trei ori auzi pași de-a lungul potecii din apropiere, până să se retragă și să rămână neclintit, cu capul întors, ca să-l urmărească pe tânărul care trecea, așa cum trecuse în fiecare noapte în acea săptămână, cu pas sprinten și nerăbdător și cu ochii îndreptați spre coliba lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
o facă, la ceea ce se întâmpla în coliba mică și întunecoasă care își pierdea încet-încet conturul pe măsură ce focurile mureau și dansatorii se retrăgeau la păturile lor. În spatele lui, sus pe cer, luna se făcuse mică și rece; copacii aruncau pe potecă pete negre, distinct conturate, iar vântul aducea miros de dimineață; abia atunci îl văzu pe tânăr venind din nou spre el. Acum Jonas își mișcă puțin picioarele ca să le dezmorțească, și-și înălță pușca pe braț, căutând cu degetul curbura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
spre el. Acum Jonas își mișcă puțin picioarele ca să le dezmorțească, și-și înălță pușca pe braț, căutând cu degetul curbura trăgaciului. Când omul trecu pe lângă el, împleticindu-se de oboseală și mișcându-se nepăsător, Jonas se furișă afară pe poteca netedă și prăfuită, la câțiva pași în urma celuilalt, ferindu-se când niște ramuri brusc eliberate îl plesniră umede peste față, împrăștiind stropi mari de rouă pe picioarele lui. Era frig, respirația se prefăcea într-un abur subțire și sidefiu care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
îl are. Dorm și lasă-mă în pace! Nici pisica nu se scoală! Mie somnul mult îmi place Și îți spun: nu plec la școală! LITERA ,,P’’ Cu un cap umflat pe-o parte, Pistruiat, cu plete-n vânt, Pe potecă, de departe, Vine ,,p’’, la noi, cu-avânt. Papagalul îl primește; Îl putem găsi și-n prune; Petru, când se odihnește, Chiar pe pernă, -n pat îl pune. Plapuma, pisica popii, La-nceput îl au și pace! Tu pe planșă
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
și mai repede și poate de aici apelativul de „iepuraș“, prin care Năstase încearcă să-l coboare în ochii electoratului, în comparație cu un „urs“ ca el. Băsescu a intrat târziu în cursă, fiind pus în situația de a bate în viteză potecile umblate metodic de Stolojan. În plus, candidatul Alianței este obligat să compenseze în relația nemijlocită cu alegătorul audiența pe care media electronică i-o oferă de patru ani contracandidatului său. Cu alte cuvinte, Băsescu trebuie să forțeze de urgență ușa
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
erudită, cu adevărat pasionantă e cartea despre care am pomenit, îndemnându-ne și pe noi să scriem cu u-uri finale și topici anapoda, bucurându-ne că am citit atâtea lucruri noi despre amor și fiindu-i recunoscători lui Eufrosin Poteca pentru că a inventat un cuvânt atât de gingaș și de tulburător: femeia iubită e dumnezoaea. FILM Taymor in the Sky with Diamonds Iulia BLAGA Un film care să cuprindă universul Beatles este pentru fani ceva de ordinul ecranizării Bibliei. Julie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
zăpada scârțâia sub pantofii ei scâlciați și ea încerca din răsputeri să nu se abată de la drumul parcurs zilnic ca să nu fie nevoită să se oprească și să simtă cum frigul îi intră în oase. mai mult pe ghicite simțea poteca pe care pașii ei o adânciseră atâta amar de vreme. și în sfârșit fata cea mioapă a ajuns în locul de unde trebuia să ia tramvaiul. și a așteptat vreo jumătate de oră. după care s-a auzit un zgomot. un fel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
ale celor mai bogați locuitori din Hong Kong. Dacă vizibilitatea permite poți fotografia aglomeratul Port Victoria, Peninsula Kowloon, dealurile cu vârfurile lor ascuțite din Noile Teritorii spre China, apele strălucitoare ale zonelor de coastă și văile împădurite, străbătute de miile de poteci perfect amenajate pentru drumeție. De asemenea, din alte puncte de observație ale Vârfului Victoria, poți zări insule îndepărtate, China continentală și Macau. De la Peak Tower, pentru turiștii dornici de drumeție, pleacă un drum aproape orizontal ce înconjoară vârful pe un
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
se află templul Tin Hau, cu doi lei din piatră ce păzesc intrarea și zeițele acoperite de un voal și podoabe de nuntă. Tin Hau este considerată Regina Cerurilor și Protectoarea pescarilor pe timp de furtună. De-aici ai o potecă pavată de 2,4 km, care te duce prin priveliști minunate la cel de-al doilea sat Sok Kwu Wan, unde se afla cel de-al doilea debarcader cu nave spre insulele îndepărtate. Poteca pavată se afla printre culturi de
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
de furtună. De-aici ai o potecă pavată de 2,4 km, care te duce prin priveliști minunate la cel de-al doilea sat Sok Kwu Wan, unde se afla cel de-al doilea debarcader cu nave spre insulele îndepărtate. Poteca pavată se afla printre culturi de bananieri, salcâmi și ierburi viu colorate de altfel ca și casele alăturate. Când ajungi la Plaja Hung Shing Ye te izbesc în fundal coșurile unei centrale electrice uriașe ce produce curent electric și pentru
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
se afla un golf plin de ambarcațiuni, care de care mai pitorești, dar și bărci de pescuit care aprovizionează restaurantele de lângă chei. O zi pe această insulă te reconfortează cât pentru trei zile de stat în forfota metropolei Hong Kong. De pe potecă se zăresc mai jos o serie de ferme piscicole, care aprovizionează satele cu pește. Și aici în Lamma accesul autoturismelor este interzis, de altfel ca și distrugerea naturii. Așa că merită să vizitezi Insula Lamma pe îndelete! CIMITIRELE DIN HONG KONG
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
minut ies din incintă și mă îndrept spre plajă. Trec pe lângă hotelul în care am stat acum douăzeci și două de veri, în calitate de concurent la Gala Tânărului Actor. Pe-afară, hotelul arată exact la fel ca atunci. Ajung pe o potecă asfaltată, paralelă cu faleza. Poteca e strâmtă și plină de piei roșii. Mă strecor cu atenție printre indieni, încetinesc, mai pun piciorul jos ca să nu-mi pierd echilibrul. Bubuitul se aude din ce în ce mai tare. Poteca se lărgește. Pe dreapta apare marea
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
mă îndrept spre plajă. Trec pe lângă hotelul în care am stat acum douăzeci și două de veri, în calitate de concurent la Gala Tânărului Actor. Pe-afară, hotelul arată exact la fel ca atunci. Ajung pe o potecă asfaltată, paralelă cu faleza. Poteca e strâmtă și plină de piei roșii. Mă strecor cu atenție printre indieni, încetinesc, mai pun piciorul jos ca să nu-mi pierd echilibrul. Bubuitul se aude din ce în ce mai tare. Poteca se lărgește. Pe dreapta apare marea. Câteva mii de oameni și
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
fel ca atunci. Ajung pe o potecă asfaltată, paralelă cu faleza. Poteca e strâmtă și plină de piei roșii. Mă strecor cu atenție printre indieni, încetinesc, mai pun piciorul jos ca să nu-mi pierd echilibrul. Bubuitul se aude din ce în ce mai tare. Poteca se lărgește. Pe dreapta apare marea. Câteva mii de oameni și omuleți s-au înghesuit pe toată plaja. Bubuitul e deja asurzitor. Parfumul care se simte în aer e foarte complex. E alcătuit din mai multe miresme îmbietoare. Mici sfârâind
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
picioare. Se mai plimbă un timp. Uite, mami, fără mâini. Mai trece un timp. Uite, mami, fălă dinfi.) Îmi pun mâinile pe ghidon. Brusc, fâșia asfaltată se termină. Drumul continuă, dar e doar o adunătură de pietre ascuțite. Văd o potecă îngustă de pământ uscat care șerpuiește pe lângă drum. Intru pe ea și pedalez încet, atent la cioburile care apar din când în când în fața mea. Încetinesc atunci când ciulinii se măresc prea tare și avansez cu grijă, ca să nu-mi julesc
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de pământ uscat care șerpuiește pe lângă drum. Intru pe ea și pedalez încet, atent la cioburile care apar din când în când în fața mea. Încetinesc atunci când ciulinii se măresc prea tare și avansez cu grijă, ca să nu-mi julesc picioarele. Poteca se bifurcă. O iau la stânga și peste un minut ajung pe un promontoriu. Mă opresc. Cobor de pe bicicletă. Mă uit la valuri. Trece un pescăruș. Nu dă din aripi. Planează lin. Îmi scot telefonul și aștept. Mai trec două minute
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
încă de mic „Legendele Olimpului”, și prin combinație cu atracția către istorie și arheologie, a fost o bucurie faptul că pot să urc și eu pe . E drept că nu am ajuns până pe vârf, dar cel puțin am pășit pe potecile acestui munte încărcat de legende. Bineînțeles că în mine am adunat o serie de senzații noi, cum nu am mai încercat, fiind pentru prima oară pe aceste meleaguri. Am avut grijă să încarc bateriile aparatului meu foto pentru a pleca
Muntele Olimp. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1084]
-
apei era cam la fel de mare ca și râul Caraș. Bineînțeles că am avut în Costel Iftinchi un însoțitor foarte activ pe perioada acestei zile, el fiind doritor să fotografieze și să filmeze cam toate noutățile care ne apăreau în față. Poteca spre baia lui Zeus era lungă de circa 2 km și șerpuia prin cheile de la baza muntelui Olimp. A fost foarte interesant și acest traseu, deoarece era amenajat. Acolo unde era mai periculos erau puse balustrade, puncte de repaos și
Muntele Olimp. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1084]
-
de la mare la munte și invers pe o lungime de doar 4-5 km creând un peisaj foarte atractiv și numai bun de pictat pentru orice fel de pictor ar fi el, chiar și naiv. Am urcat la cetate pe o potecă ce șerpuia din parcarea unde am lăsat autocarul, ajungând la poarta cetății cam gâfâind, după un urcuș de circa 100 m. La poarta cetății am văzut din nou un anunț mare în care se scria că cetatea a fost renovată
Muntele Olimp. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1084]