19,544 matches
-
ne reamintim că s-ar putea să se verse câteva picături de la cană și până la gură. Deoarece în timp ce se așteaptă ca o creștere a cantității de bani să reducă, ceteris paribus, rata dobânzii acest lucru nu se va întâmpla dacă preferințele pentru lichiditate ale publicului cresc mai mult decât cantitatea de bani. Iar în timp ce scăderea ratei dobânzii se așteaptă ca, ceteris paribus, să sporească volumul investițiilor, acest lucru nu se va întâmpla dacă funcția productivității marginale a capitalului scade mai rapid
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
scade. În fine, dacă ocuparea forței de muncă sporește, prețurile vor crește într-o anumită măsură parțial guvernată de formele funcțiilor ofertei fizice și parțial datorită creșterii nominale a unității salariale. Iar efectul creșterii de producție și creșterii prețurilor asupra preferinței pentru lichiditate va fi unul de creștere a cantității de bani necesari pentru a menține o anumită rată a dobânzii". Teoria generală a ocupării forței de muncă, a dobânzii și a banilor, Editura Publica, București, 2009, p. 237. 943 J.M.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
unei organizații (instituții), ci în raport cu grupul din care fiecare face parte, cu tipul și rolul indivizilor în cadrul grupurilor; de exemplu, modul cum oamenii se îmbracă are în vedere un comportament individual (dependent de factori strict personali: sex, vârstă, venit, instruire, preferințe etc.), dar dacă acest mod de a te îmbrăca devine supus unor exigențe (norme) ale unui grup (cum ar fi îmbrăcămintea pe care o poartă elevii unei școli sau studenții unor facultăți, unele grupuri profesionale cum ar fi judecătorii, avocații
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
unei raționalități ca urmare a următorilor factori: limitele și incompletitudinea informației de care dispunem; complexitatea problemelor; capacitatea limitată a omului de a prelucra toată informația de care dispune; timpul limitat disponibil în procesul de luare a deciziilor; caracterul conflictual al preferințelor celor care iau decizia. Se știe că și Keynes a dat o mare atenție preferințelor în analizele pe care le-a elaborat, tot așa cum teoriile marginaliste au evidențiat aspectele individual subiective ale comportamentului. Modelul raționalității, aplicat direct comportamentului economic, capătă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
problemelor; capacitatea limitată a omului de a prelucra toată informația de care dispune; timpul limitat disponibil în procesul de luare a deciziilor; caracterul conflictual al preferințelor celor care iau decizia. Se știe că și Keynes a dat o mare atenție preferințelor în analizele pe care le-a elaborat, tot așa cum teoriile marginaliste au evidențiat aspectele individual subiective ale comportamentului. Modelul raționalității, aplicat direct comportamentului economic, capătă o formă particulară. „Omul economic” - concept și model de analiză introduse de Pantaleone<footnote Buzărnescu
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în concordanță cu legislația în domeniu și cu prevederile contractului colectiv de muncă; să fie clar definite, iar persoanele care urmează să le aplice trebuie să participe activ la procesul de elaborare a lor; să fie redactate și comunicate, de preferință în scris, asigurându-se astfel o mai mare uniformitate în interpretarea conținutului, precum și posibilitatea de a se recurge la textul scris, atunci când anumite elemente scapă memoriei; să fie corelate și să se sprijine reciproc; să fie cât mai transparente și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
acestora); b) selectarea valorică, trăsăturile apreciate ca fiind pozitive (dezirabile față de obiectivele dorite) sunt reținute și promovate, cele socotite negative (contrare modelului dezirabil) se caută a fi îndepărtate; c) ierarhizarea valorică, o organizare a trăsăturilor pozitive reținute pe criterii de preferințe și priorități; o analiză a posturilor sub aspectul gradului lor de atractivitate, de oferire a unor statute sociale de mai mare (sau mai mic) prestigiu prin pregătirea solicitată, locul în ierarhia posturilor, responsabilitatea și gradul de autonomie oferit, nivelul de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
cele mai studiate până acum în cercetările medicale. Însă și vitaminele Q (ubiquinona sau Q10) și acidul folic au un rol important. Fiecare vitamină antioxidantă are în general un rol antioxidant specific în organism. De exemplu, vitamina C acționează de preferință în interiorul celulei (citoplasmă) grație puterii sale mari de a se dizolva în apă (putere hidrosolubilă). Când întâlnește radicali liberi, ea îi neutralizează, devenind un radical ascorbil foarte stabil care nu mai este toxic. La rîndul ei, vitamina E, care este
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
de epuizarea antioxidanților din organism, ceea ce este încă un semn al activității lor în combaterea oxidării. In vino veritas? Numeroase studii publicate în ultimii ani au ajuns la concluzia că un consum zilnic de unu-două pahare de vin, de preferință roșu, ar diminua cu aproximativ 40% riscurile de accidente cardiace. Această protecție s-ar datora mai ales bioflavonoidelor și proantocianidinelor, antioxidanți puternici care se găsesc în pielița strugurilor ce servesc la fabricarea vinului. Avantajele vinului roșu asupra vinului alb decurg
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
vitamina E pare csă aibă drept consecință unele sechele neurologice ireversibile, dacă tratamentul începe prea târziu. Dacă este luată însă la timp, vitamina E poate încetini avansarea bolii. În fine, este important de notat faptul că sistemul nervos are o preferință pronunțată pentru vitamina E de origine naturală 52. Procesul de îmbătrânire Chiar dacă îmbătrânirea nu este o maladie, s-a demonstrat că există o creștere a răspunsului imunitar la majoritatea persoanelor în vârstă care iau suplimente de vitamina E, ceea ce arată
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
în obiecte pe care le folosim zilnic, cum ar fi unele produse cosmetice, unele ustensile de bucătărie, vopsele și solvenți. Ceea ce face ca aceste metale să fie atât de nocive este acumularea lor în organism. Unele metale se opresc de preferință la un anumit organ și îi cauzează daune majore. De exemplu, mercurul și aluminiul atacă sistemul nervos. S-a arătat, de asemenea, că plumbul provenit, printre altele, din gazele de eșapament ale automobilor încetinește dezvoltarea inteligenței la copii. Mai mult
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
progres” (țesături, broderii, cusături naționale, ceramică, gravură, metaloplastie, mobilier). Când e spontan, dezinhibat, D. face constatări interesante (caricatura „este epigrama, umorul în pictură”, remarcă într-un text). Atent la toate generațiile de artiști, nu se abține să-și exprime opțiunea, preferințele, dar fără să ignore judecata dreaptă. Sunt prețuiți la justa lor valoare artiști „cu personalitate” din promoțiile „noi”, ca Th. Pallady („sobru și sombru” în pictură), Gh. Petrașcu, D. Șirato, N. Dărăscu („artist de seamă” și „de rasă”), D. Artachino
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
1983; Premiul de critică al Uniunii Scriitorilor), ca și Subiecte (1987) alătură cronicilor și câteva articole despre clasici, cronicarul țintind și o panoramare istorico-literară. Dar cuvântul e tot al criticului, care face și următoarea profesiune de credință: „A urmări orientările, preferințele publicului, a veghea ca acestea să nu fie canalizate impropriu, ci îndreptate către adevăratele valori, iată țeluri ce slujesc interesele culturii naționale.” Și el s-a străduit ca aceste idei să marcheze bogata sa activitate de cronicar, comentând într-o
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
lungi, nemodulate, care dau senzația de copleșire și transă sau revelează alte ipostaze speciale ale poetului, care, „în tăcerea de bronz”, încearcă sentimentul golirii de propria existență și călătorește, fără amintiri și regrete, spre depărtările lumii de vis. O oarecare preferință pentru rostirea transparentă, simplă se observă în Arhipelag (1989), în tentativa de poetizare / eternizare a cotidianului. Dar psihologia senectuții este tot mai des acaparată de reprezentări ale morții. Din 1994, editează revista „Insula”, în care își publică versurile noi, tipărind
DOBRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]
-
întrebări: "Viața în comun a românilor și a slavilor la periferia câmpiilor și a depresiunilor și în văile ce pătrund în depresiunile muntoase trebuie să ne-o imaginăm astfel: slavii trăiau mai mult din plugărie, în timp ce românii se îndeletniceau de preferință cu creșterea animalelor. Cei dintâi locuiau mai ales la sate așezate prin văi, la poalele munților, într-un fel de centre economice, politice și religioase ce poartă de obicei nume slave: Clopotiva, Săliște, Seghiște etc. Populația românească trăia dispersată în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu soare) ori în acela al năzuinței spre transcendent (Sub specie aeternitatis). Paralel însă ea este rostită apăsat, în fraze aproape sentențioase. În aceeași modalitate e formulat și crezul artistic (Poetul, De profundis, ambele anticipând „testamentul” arghezian). Notabilă e și preferința pentru simboluri, dar cele mai multe („copacul”, „paianjenul”, „berzele”, „lacul”), nu fără aspecte inedite, sunt explicitate oarecum didactic, impresie accentuată și de versificația clasică, deși suficient de variată. Efectul apare diminuat și de unele stângăcii în desenul tablourilor, de o anume edulcorare
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
învățat românește, iar din „Dacia literară” reproducându-se nuvela Alexandru Lăpușneanul. Heliade face numeroase însemnări (unele iscălite numai I.E. și I.H.), precum și portretul satiric Domul Sarsailă autorul. Traducerile, cu excepția foiletoanelor fără interes literar luate din presa franceză, arată o netă preferință pentru literatura romantică. Heliade transpune din lirica lui Lamartine, Byron, Chateaubriand, C. Negruzzi tălmăcește din poemele lui Pușkin, Hugo și din memoriile de călătorie ale lui Al. Dumas. După A. Chénier imită Gr. Crupenschi. Alături de romantici, câțiva mari poeți clasici
CURIER DE AMBE SEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]
-
autorul însuși face parte, nu ca obiect de studiu din exterior, dezinvoltura în tratarea mecanismelor vieții sociale și în construirea textului, care nu mai e obligat să respecte nici o regulă, reunirea autenticității în atitudine cu umorul, ironia, gustul pentru experiment, preferința pentru fragment ca semn al textului deschis. Sunt caracterizați pe scurt scriitorii care vor da tonul în literatura română în următoarele două decenii, în acel moment niște necunoscuți: Mircea Nedelciu, Sorin Preda, Cristian Teodorescu, Nicolae Iliescu, Constantin Stan, Marius Bădițescu
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
au un nivel de activitate cu 17% mai scăzut atunci când sunt plătiți în sistemul de stimulente de grup. Vedeți așadar că, deși stimulentele de grup îmbunătățesc performanța angajaților plătiți cu ora, ele au un efect negativ asupra majorității angajaților productivi. Preferințele angajaților de nivel mediu par să fie împărțite în ceea ce privește stimulentele de grup. Ca atare, când nivelul satisfacției este luat în considerare pentru toți angajații (de vârf, mediocri și slabi), cifrele înclină să indice un nivel bun al satisfacției, deși angajații
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
să continue și să facă mai mult. Gândiți-vă la anunțul dat într-un ziar pentru căutarea unui atacant în Liga Națională de Fotbal. Cine ar solicita postul dacă nu ați menționa decât comportamentele cerute? SE CAUTĂ: Persoană solidă, de preferință bărbat, să blocheze acțiunile atacanților adverși. Poziția necesită multe ghemuiri zilnice. Candidații trebuie să împingă și să lovească cu pumnul alte persoane solide și trebuie să se aștepte să fie adesea trântiți la pământ. Se asigură echipamentul necesar. Beneficiile includ
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
o structură concurențială de tipul oligopol fără firmă dominantă, costurile de transfer sunt reduse, iar ponderea lor pe ansamblu este practic nulă. În ultimii ani, firma a conturat o strategie de creștere, atât pe orizontală, cât și pe verticală, marcând preferința pentru facilități de producție cu moară proprie și cu rețea de magazine. Cum doar 30% din producție este desfăcută prin rețele ale unor terți, costurile de tranzacționare raportate la o perioadă de timp dată vor fi reduse. Aranjamentele care se
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
contextul de operare și rezultanta intereselor stakeholderilor la un moment dat. Studiile realizate pentru a determina natura scopurilor într-o organizație (mai precis importanța lor) arată că există o dominanță a celor de natură economică și o relativă stabilitate a preferințelor. Exemplul de referință îl reprezintă o anchetă repetată pe o mie de manageri americani (England 1967; Lusk și Oliver, 1974). Ierarhia este redată în tabelul 2.1. Alte studii, similare ca scop și structură, au arătat că în alte țări
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Uniunea Europeană, integrare ghidată de numeroase scopuri, dar cu obiective puține și neclare. S-ar putea aprecia prin observațiile anterioare că în management se preferă obiectivul, ca instrument de lucru, în detrimentul scopului. Chiar desprinsă de șablonul planificării strategice, strategia arată o preferință pentru obiective, sesizabilă în frecvența cu care este folosit acest termen, în comparație cu conceptul-pereche. 2.2. Caracteristicile obiectivelortc "2.2. Caracteristicile obiectivelor" În management, obiectivului i se acordă o atenție deosebită doar de aproximativ 50 de ani. După cum s-a precizat
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
parțiale, raportate la perioade de timp pentru care există evaluări cu o oarecare credibilitate. „Asamblarea” tabelului sintetic cu indicatori pe baza datelor colectate arată că există câteva „puncte forte” ale firmei. Totuși, analizarea tabelului nu explică într-un mod satisfăcător preferința clienților pentru alte tipuri de magazine în sensul oferirii unor sugestii de diminuare a costurilor care să facă firma mai dezirabilă. Rezultatul benchmarkingului inițial arată că este posibil ca abordarea globală strategică să nu fie adecvată, și nici premisa că
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de IMM-uri (întreprinderi mici și mijlocii). Studiile arată că adoptarea acestui comportament are și o justificare economică solidă: creșterea profitabilității. Pe de o parte, există o reacție penalizantă a societății, pe de altă parte, se manifestă, din ce în ce mai clar, o preferință a stakeholderilor pentru corporațiile responsabile social. Investitorii instituționali, cum ar fi fondurile de pensii, fondurile mutuale, companiile de asigurări, fundațiile ș.a., își manifestă și ele preferința în aceeași direcție. Așa-numita „investiție social responsabilă” (ISR) constă într-un aranjament investițional
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]