37,043 matches
-
părți nu va putea modifica sau formula noi pretenții, excepții sau cereri decât cu aprobarea prealabilă a tribunalului arbitral, care va putea fi dată după luarea în considerare a naturii noilor pretenții, excepții sau cereri, a stadiului procedurii arbitrale, a prejudiciilor aduse celeilalte părți prin întârzierea procedurilor, precum și a altor circumstanțe relevante. Articolul 34 Probe (1) Părțile vor indica probele pe care intenționează să le administreze, arătând, după caz, relevanța lor, precum și actele și faptele ce tind a fi
REGULI DE PROCEDURĂ ARBITRALĂ din 20 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295708]
-
etapa stabilirii competenței ori etapa stabilirii existenței condițiilor pentru angajarea răspunderii civile a cel puțin uneia dintre părți printr-o încheiere interlocutorie sau sentință, după caz, care va fi urmată sau nu va fi urmată de stabilirea întinderii financiare a prejudiciului prin sentința arbitrală; ... ... b) emiterea uneia sau mai multor hotărâri parțiale, în cazurile în care este permis din punct de vedere legal; ... c) identificarea problemelor care pot fi soluționate prin acordul părților sau al experților desemnați de acestea; ... d) identificarea
REGULI DE PROCEDURĂ ARBITRALĂ din 20 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295708]
-
După constituirea tribunalului arbitral, niciuna dintre părți nu va putea modifica sau formula noi pretenții decât cu aprobarea prealabilă a tribunalului arbitral, care va putea fi dată după luarea în considerare a naturii noilor pretenții, a stadiului procedurii arbitrale, a prejudiciilor aduse celeilalte părți prin întârzierea procedurilor, precum și a altor circumstanțe relevante. (2) Conferința privind administrarea cauzei prevăzută la art. 31 din Regulile de procedură arbitrală ale Curții de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României
REGULI DE PROCEDURĂ ARBITRALĂ din 20 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295708]
-
după cum urmează: 4. Victimele infracțiunilor trebuie să fie tratate cu compasiune și respect față de demnitatea lor. Acestea au dreptul de a avea acces la mecanismele justiției și de a obține despăgubiri rapide, în conformitate cu legislația națională, pentru prejudiciile suferite. ... 5. Trebuie instituite și consolidate mecanisme judiciare și administrative, acolo unde este necesar, pentru a permite victimelor să obțină despăgubiri prin proceduri formale sau informale rapide, echitabile, necostisitoare și accesibile. Victimele trebuie să fie informate cu privire la drepturile
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
pentru reclamant, nu există nicio cale de atac efectivă, perioada începe de la data actelor sau a măsurilor denunțate sau de la data la care reclamantul a luat cunoștință despre actul în cauză sau despre efectul său asupra reclamantului ori prejudiciul cauzat acestuia [a se vedea Mocanu și alții împotriva României (MC), nr. 10.865/09 și alte 2 cereri, pct. 258-59, CEDO 2014 (extrase)]. ... 123. Revenind la prezenta cauză, Curtea constată, în primul rând, că procesele și cele două hotărâri în litigiu
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
și dacă dreptul intern al înaltei părți contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă. ... A. Prejudiciu 160. Reclamanții nu au solicitat nicio reparație cu titlu de prejudiciu material sau moral. Aceștia au susținut că problema din speță este o chestiune de principiu și că nicio reparație financiară nu ar putea fi corelată cu suferința mentală, umilirea și durerea psihică pe care le-au suportat din cauza acțiunilor
HOTĂRÂREA din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295243]
-
cont că prezentul demers legislativ este necesar pentru a alinia cadrul național la cerințele Comisiei Europene, având în vedere că legislația actuală nu conține prevederi care să remedieze rapid aceste disfuncționalități, iar soluția legislativă propusă este singura care poate preveni prejudicii economice și reputaționale semnificative pentru România, reținând că motivele invocate reprezintă situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, astfel încât să se evite prejudicierea interesului public, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 22 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296506]
-
privire la acțiunea civilă exercitată în procesul penal. Criticile autorului excepției ar putea fi întemeiate în considerarea faptului că, în lipsa unui caz de casare specific laturii civile a procesului penal, se creează o discriminare între persoana care, suferind un prejudiciu ca urmare a comiterii unei infracțiuni, se constituie parte civilă în procesul penal și aceea care optează să introducă cererea de despăgubire la instanța civilă, întrucât, în această din urmă ipoteză, calea extraordinară de atac a recursului este admisibilă, dacă
DECIZIA nr. 532 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296513]
-
ca, în considerarea unor situații deosebite, să stabilească reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procesuale -, în situația concretă, din speță, se remarcă faptul că legiuitorul a reglementat reguli de procedură diferite pentru situații identice. Astfel, prejudiciul pretins de partea civilă este consecința săvârșirii unei fapte ilicite, indiferent dacă cererea de acordare a despăgubirilor se soluționează de instanța civilă sau de cea penală în cadrul procesului penal. Mai mult, instanța judecătorească observă că, într-o astfel de
DECIZIA nr. 532 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296513]
-
punct de vedere substanțial, obiectul acțiunii civile îl formează exercitarea dreptului de a reclama reparații prin mijlocirea organelor judiciare, iar, sub aspect procesual, acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale [art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Curtea a reținut, totodată, că exercițiul acțiunii civile în cadrul procesului penal constituie un beneficiu procesual acordat victimei infracțiunii, de a valorifica
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
inculpatul ori partea responsabilă civilmente. Cât privește partea responsabilă civilmente, potrivit art. 86 din Codul de procedură penală, „persoana care, potrivit legii civile, are obligația legală sau convențională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracțiune și care este chemată să răspundă în proces este parte în procesul penal și se numește parte responsabilă civilmente“, calitatea de parte responsabilă civilmente fiind stabilită în condițiile art. 1.372-1.374 din Codul civil, pentru atragerea răspunderii civile
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
fost reiterate considerentele Deciziei nr. 482 din 9 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1200 din 15 decembrie 2004, potrivit cărora, în cazul în care persoana vătămată formulează, în cadrul procesului penal, pretenții pentru repararea prejudiciului material suferit ca urmare a săvârșirii infracțiunii, aceasta cumulează două calități procesuale: calitatea de parte vătămată și calitatea de parte civilă. Aceste două părți ale procesului penal se află însă într-o situație identică, și anume în situația de persoană
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
în acele cazuri în care acesta exercită acțiunea civilă. ... 22. Așadar, în prezent, poate exercita acțiunea împotriva părții responsabile civilmente doar acea persoană care, potrivit legii civile, are dreptul de a obține de la aceasta despăgubiri pentru fapta cauzatoare de prejudicii a inculpatului ori succesorii acesteia. Așa încât, dacă persoana vătămată are capacitate deplină de exercițiu, doar ea poate promova acțiunea civilă în cadrul procesului penal și doar ea poate solicita introducerea părții responsabile civilmente în procesul penal, din această perspectivă
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
operate în clasele de performanță 2 și 3, este o practica bună ca selectarea căilor de plecare să fie făcută astfel încât să permită aterizarea forțată în siguranță sau aterizări cu un motor inoperant, astfel încât, ca o cerință minimă, prejudiciul adus persoanelor de la sol sau de pe apă, cât și pagubele materiale să fie reduse la minimum. Tipul de elicopter critic pentru care heliportul este destinat, precum și condițiile de mediu pot fi factori esențiali în determinarea adecvată a
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-AD-PETH din 18 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295807]
-
tratament salvator și negarea șansei acestuia de a avea un prognostic favorabil. Medicul curant este îndreptățit să acționeze spre binele pacientului în conformitate cu criteriile naționale și internaționale cu scopul de a îi salva viața, de a preveni producerea unui prejudiciu suplimentar, respectiv agravarea unui prejudiciu existent. De asemenea, se poate interveni fără consimțământ prin dublă recomandare (medic neurolog - medic UPU,sau medic neurolog- medic neurointervenționist, dacă sunt respectate toate criteriile de eligibilitate, tratamentul trombolitic și endovascular fiind incluse în toate ghidurile
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
acestuia de a avea un prognostic favorabil. Medicul curant este îndreptățit să acționeze spre binele pacientului în conformitate cu criteriile naționale și internaționale cu scopul de a îi salva viața, de a preveni producerea unui prejudiciu suplimentar, respectiv agravarea unui prejudiciu existent. De asemenea, se poate interveni fără consimțământ prin dublă recomandare (medic neurolog - medic UPU,sau medic neurolog- medic neurointervenționist, dacă sunt respectate toate criteriile de eligibilitate, tratamentul trombolitic și endovascular fiind incluse în toate ghidurile de Diagnostic și Tratament pentru
PROTOCOL NAȚIONAL din 5 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295375]
-
2011, dar aplicabil în speță în conformitate cu dispozițiile tranzitorii din noul Cod civil (deoarece termenul de prescripție a început să curgă în timp ce decretul era încă în vigoare), termenul de prescripție pentru formularea unei cereri de despăgubire pentru prejudiciul suferit ca urmare a unei acțiuni ilegale începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut paguba și pe cel care răspunde de ea. În temeiul art. 3 din același decret, termenul de prescripție este de trei ani pentru
HOTĂRÂREA din 16 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296328]
-
de mai sus, Curtea consideră că interpretarea și aplicarea regulii relevante privind termenul de către Tribunalul Constanța, conform căreia societatea reclamantă era obligată să introducă acțiunea în momentul în care în mod realist aceasta nu putea avea suficientă cunoștință de prejudiciul suferit sau despre baza faptică pentru a depune o plângere, erau arbitrare și împiedicau examinarea în întregime a fondului cauzei. Mai mult, o astfel de interpretare nu era în conformitate cu doctrina și jurisprudența existente. Prin urmare, prin impunerea unei
HOTĂRÂREA din 16 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296328]
-
României, nr. 24.935/04, pct. 45, 29 octombrie 2013). ... CU PRIVIRE LA APLICAREA ART. 41 DIN CONVENȚIE 18. Societatea reclamantă a solicitat 697.230,38 lei românești (RON) (echivalentul sumei de aproximativ 140.925 de euro - EUR), împreună cu dobânda legală, cu titlu de prejudiciu material, și 2.000 EUR, cu titlu de prejudiciu moral. Aceasta a solicitat, de asemenea, 4.000 RON (aproximativ 810 EUR), care reprezintă onorariul avocatului pentru cheltuielile de judecată efectuate în fața instanțelor interne. Societatea reclamantă a prezentat copii ale înscrisurilor dovedind
HOTĂRÂREA din 16 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296328]
-
CU PRIVIRE LA APLICAREA ART. 41 DIN CONVENȚIE 18. Societatea reclamantă a solicitat 697.230,38 lei românești (RON) (echivalentul sumei de aproximativ 140.925 de euro - EUR), împreună cu dobânda legală, cu titlu de prejudiciu material, și 2.000 EUR, cu titlu de prejudiciu moral. Aceasta a solicitat, de asemenea, 4.000 RON (aproximativ 810 EUR), care reprezintă onorariul avocatului pentru cheltuielile de judecată efectuate în fața instanțelor interne. Societatea reclamantă a prezentat copii ale înscrisurilor dovedind plata onorariilor avocatului. ... 19. Guvernul a considerat pretențiile
HOTĂRÂREA din 16 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296328]
-
solicitat, de asemenea, 4.000 RON (aproximativ 810 EUR), care reprezintă onorariul avocatului pentru cheltuielile de judecată efectuate în fața instanțelor interne. Societatea reclamantă a prezentat copii ale înscrisurilor dovedind plata onorariilor avocatului. ... 19. Guvernul a considerat pretențiile societății reclamante privind prejudiciul material ca fiind nejustificate și pretențiile privind prejudiciul moral ca fiind excesive. A contestat, de asemenea, pretenția societății reclamante pentru toate cheltuielile de judecată pe baza faptului că nu era susținută de înscrisuri relevante. ... 20. Curtea observă că, atunci când
HOTĂRÂREA din 16 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296328]
-
care reprezintă onorariul avocatului pentru cheltuielile de judecată efectuate în fața instanțelor interne. Societatea reclamantă a prezentat copii ale înscrisurilor dovedind plata onorariilor avocatului. ... 19. Guvernul a considerat pretențiile societății reclamante privind prejudiciul material ca fiind nejustificate și pretențiile privind prejudiciul moral ca fiind excesive. A contestat, de asemenea, pretenția societății reclamante pentru toate cheltuielile de judecată pe baza faptului că nu era susținută de înscrisuri relevante. ... 20. Curtea observă că, atunci când se constată încălcarea drepturilor unui reclamant, art. 509
HOTĂRÂREA din 16 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296328]
-
redeschidă, la cerere, procedura în cauză (a se vedea Sfrijan împotriva României, nr. 20.366/04, pct. 48 și 49, 22 noiembrie 2007, și S.C. IMH Suceava - S.R.L., citată anterior, pct. 56). Prin urmare, respinge pretențiile societății reclamante în ceea ce privește prejudiciul material. ... 21. Având în vedere natura încălcării constatate în temeiul art. 6 § 1 din Convenție, Curtea consideră potrivit să acorde societății reclamante suma de 2.000 EUR pentru prejudiciul moral, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit
HOTĂRÂREA din 16 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296328]
-
pct. 56). Prin urmare, respinge pretențiile societății reclamante în ceea ce privește prejudiciul material. ... 21. Având în vedere natura încălcării constatate în temeiul art. 6 § 1 din Convenție, Curtea consideră potrivit să acorde societății reclamante suma de 2.000 EUR pentru prejudiciul moral, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit [a se vedea Parohia greco-catolică Lupeni și alții împotriva României (MC), nr. 76.943/11, pct. 182, 29 noiembrie 2016, și Bio Farmland Betriebs - S.R.L. împotriva României, nr. 43.639/17, pct.
HOTĂRÂREA din 16 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296328]
-
a hotărârii), următoarele sume, care trebuie convertite în moneda națională a statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plății: (i) 2.000 EUR (două mii de euro), plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru prejudiciul moral; ... (ii) 810 EUR (opt sute zece euro), pentru cheltuielile de judecată, plus orice sumă ce poate fi datorată de societatea reclamantă cu titlu de impozit ... ... (b) că, de la împlinirea termenului menționat și până la efectuarea plății, aceste sume
HOTĂRÂREA din 16 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296328]