11,157 matches
-
felul nostru de a vedea, de a considera ultimele trei opere ale lui Ionescu drept opere ideologice. Asta ar însemna să le reduci la dimensiunile operei lui Bertolt Brecht, ceea ce nu le-ar aduce nici un fel de omagiu”. Interesul pentru problematică românească, resort al câtorva dintre primele lucrări (Relaciones culturales hispano-rumanas, 1950, Rumânia. Pueblo. Historia. Cultură, 1951, Constantin Brâncuși, 1958), se regăsește și ulterior în opera lui U. Fenomenul cultural românesc, prezentat cititorului spaniol fără prejudecăți și „fără partizanism”, cum remarcă
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
mai toți comentatorii, este o desfășurare amplă, de aproape o mie de versuri, care transformă parabola biblică în metaforă a propriului act creator. Ocolită sau ignorată de critica detectoare de dimensiuni metafizice, lirica lui nu se construiește totuși în afara acestora. Problematica existențială respiră în multe poeme, dar V. refuză să o clameze și o supune unei atenuări voluntare. Și aici rostul poeziei se arată a fi acela de a exprima umbra marilor răscoale lăuntrice și a marelui impact cu lumea. Stările
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
modern în decoruri de halima. Viitorul e maculatură, Creierul și Sărută-mă își plasează nu doar alegoric acțiunea în România postdecembristă. Piesă de rezistență, Viitorul e maculatură rămâne, deocamdată, cel mai realist și mai dur text al lui Z., reluând problematica abordată anterior, dar fără mănușile alegoriei sau ale livrescului. Scrierea are un ritm alert, personajele, schematice, ilustrează psihologii ori comportamente tipice ale perioadei „de tranziție” a anilor ’90 din secolul trecut și trăiesc mai ales prin limbajul autentic, suculent, pitoresc
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
studiile și cercetările din prisma familiilor monoparentale, a disoluției cuplului ca factori principali ai eșecului educației copilului și a reproducerii traseului socioafectiv defectuos, au condus mai degrabă la concluzii care reflectă nevoia de a privi dintr-o perspectivă mai amplă problematica în discuție, și anume aplecarea asupra factorilor socio-profesionali, a nivelului de cultură și educație, a situației materiale, a stării afective a părintelui rămas singur. Astfel, nu întotdeauna eșecul în plan conjugal și parental reprezintă singura cauză a perpetuării modelului din
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
copiilor cu rezultate bune la învățătură în contrast cu lipsa celor ai căror copii creează în școală “probleme”; lipsa de inițiativă și de participare la discuții a părinților determinând o reală barieră în comunicare; de multe ori tema ședințelor nu decurge din problematica generală activității instructiv educative; din lipsă de timp (a părinților) și spațiu (a școlii) se programează puține astfel de întâlniri; învățătorul sau profesorul diriginte ce trebuie să prezinte materialul supus dezbaterii și să conducă discuțiile nu se pregătește suficient, temeinic
CARACTERUL CONTINUU ŞI UNITAR AL COLABORĂRII ŞCOLII CU FAMILIA. In: Arta de a fi părinte by Magda Paşca, Ligia Simina Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1417]
-
lor presupune deplasări etc. Această formă de comunicare este complementară comunicării directe, dar nu o înlocuiește pe acesta. Organizarea unor întâlniri de grup cu părinții, se adresează nu doar unei familii, ci mai multor familii care au același tip de problematică sau care au depășit același tip de problematică (grupul să se constituie în grupuri de discuție sau de suport: au diverse teme de interes legate de dezvoltarea copilului, de practici referitoare la îngrijirea, creșterea și educarea lor, depistarea unei dizabilități
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
este complementară comunicării directe, dar nu o înlocuiește pe acesta. Organizarea unor întâlniri de grup cu părinții, se adresează nu doar unei familii, ci mai multor familii care au același tip de problematică sau care au depășit același tip de problematică (grupul să se constituie în grupuri de discuție sau de suport: au diverse teme de interes legate de dezvoltarea copilului, de practici referitoare la îngrijirea, creșterea și educarea lor, depistarea unei dizabilități, etc.). Medierea educatorului și spațiul pus la dispoziție
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
parcursul instructiv-educativ. Obiectivele generale: 1. Dezvoltarea de activități de informare și formare pentru părinți; 2. Formarea deprinderilor și practicilor de parteneriat în relațiile dintre copil, familie și cadre didactice; 3. Dezvoltarea unor atitudini pozitive și a unor percepții sociale față de problematica creșterii, dezvoltării și educării copiilor, precum și eliminarea discriminărilor de orice natură. Obiectivele specifice: 1. Dezvoltarea deprinderilor educative ale părinților; 2. Identificarea rolurilor parentale și responsabilizarea părinților; 3. Identificarea și derularea unor forme de activități de sprijinire a parteneriatului educațional între
PROGRAMUL DE PARTENERIAT ŞCOALA PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Leontina Foarfeca () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1405]
-
pentru copil și bunul simț, manifestând neîncredere în școală și în general, în autorități. Este necesar ca părinții să conștientizeze complexitatea și noile cerințe educaționale ale societății contemporane impuse de: dezvoltarea în ritm alert a științei și tehnicii, intelectualizarea intensă, problematica mediului înconjurător, democratizare și globalizare; Izolează copilul de influențele exterioare îndepărtându-i prietenii și interzicându-i petrecerea timpului liber în societate. Între teorie și practică Dintotdeauna am pus mare preț pe educație. Știam că arta de a fi un bun
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
Livian Rădoescu (Târgu Jiu) Cu toate că marea majoritate a studiilor de specialitate dedicate plasticii antropomorfe se rezumă la prezentarea unor date tehnice și analizarea destul de sumară a figurinelor, în ultima vreme problematica reprezentărilor artistice are în vedere o nouă modalitate de descifrare a semnificației acestora (D. W. Bailey, 1996, p. 291295; P. Biehl, 1996, p. 153-176; M. Conkey, R. Tringham, 1995, p. 199-247; A. Fleming 1969, p. 247-261; G. Haaland, R. Haaland
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
punct de vedere etico-social, C. Dobrogeanu-Gherea aplică personajului principal calificativul stigmatizant de „pesimist papagal” (Pesimistul de la Soleni). Dar cartea nu e lipsită de merite, în special prin descripția de medii pariziene și bucureștene, deși, axată pe o biografie puțin relevantă, problematica ei majoră se irosește la nivelul banalității. Prezentat drept „natură [...] mândră și cu totul superioară”, protagonistul, Eugeniu Soleanu, nu justifică această caracterizare auctorială de vreme ce comportamentul îl înfățișează ca depravat, scârbit uneori de el însuși și dispus să atribuie vina pentru
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
in limba română, adaugită, a studiului aflat sub tipar la Praehistoria, Miskolc. footnote> Vasile Chirica<footnote Iași footnote>, Mădălin Cornel Văleanu<footnote Iași footnote>, Codrin Valentin Chirica<footnote Ottawa footnote> Numeroase studii din bogata literatură de specialitate tratează aproape exhaustiv problematica reprezentărilor antropomorfe feminine în arta preistorică, paleolitică și neo eneolitică, uneori și aspectele religioase care decurg din imagistica feminității preistorice, cu lucrări de caracter general, monografic (Zoia Abramova, 1962; A. Leroi-Gourhan, 1990; H. Delporte, 1991; M. Otte, 1993; 2006; J.
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
vom insista pe parcursul studiului nostru. Descoperirea unei statuete antropomorfe feminine în Colecția Grupului Școlar Agricol „M. Kogălniceanu” din Miroslava, jud. Iași, dar provenind dintr-o stațiune de tip Cucuteni B de la Rădeni, com. Trifești, jud. Iași, readuce în discuție întreaga problematică a reprezentărilor antropomorfe feminine în arta eneolitică cucuteniană. Statueta, fragmentară din vechime, fiindu-i rupte brațele și capul (fig. 1/1-2) are înălțimea de18,2 cm., lățimea la nivelul feselor, de 4,7 cm. și a brațelor, de 6,0
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
a lui Nicolae Găgescu, intitulată Prolegomena, care explicitează scopurile publicației, apărută ca reacție la iraționalism și misticism: promovarea unei filosofii care să fie „fundamentată pe spiritul critic, rațiune și realism” ar constitui o premisă „pentru celelalte probleme de cultură”. Domină problematica filosofică, dar sunt abordate și alte domenii. Rubrici: „Interior”, „Cronici”, „Însemnări”. Semnează versuri Radu Stanca (Pan, Interior sentimental, Atavism, Noiembrie, Citadină, Oare să fie drept, Invocație), Ion Moldoveanu, I. Manițiu, V. Copilu-Cheatră, C. S. Anderco, George Sfârlea, Constantin Micu, Florian
SYMPOSION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290027_a_291356]
-
carte („Notes de lecture”, „Comptes-rendus”), pagini documentare și revista revistelor („Notices bibliographiques”, „À travers leș périodiques roumains”). Din toate acestea transpare limpede încercarea revistei de a fi competitivă, de a ține pasul cu evoluția comparatismului, de a se sincroniză cu problematică și cu noile metode din această sfera de cercetare. M. S.
SYNTHESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290028_a_291357]
-
Aceste sisteme au un avantaj: reduc costurile prin mobilizarea resurselor locale neplătite. Un alt exemplu este angrenarea în lucrări de interes public a beneficiarilor de ajutor social (venitul minim garantat) cu scopul principal de a compensa limitele resurselor bugetare. Inițial, problematica dezvoltării sociale a apărut în țările caracterizate de un decalaj de dezvoltare. Aceste țări - exemplul României la sfârșitul secolului al XIX-lea/începutul secolului XX sau al multor țări din America de Sud - nu sunt într-un proces „natural” de dezvoltare, dar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
această bază, să se aleagă. Analiza are ca misiune în această fază evaluarea soluțiilor ca instrument al alegerii/deciziei. În primele etape ale analizei problemelor sociale, atenția se concentrează asupra alegerii unei soluții, iar aplicarea acesteia nu pare a fi problematică. Tot mai mult soluțiile iau forma unor programe de acțiune. Etapa imediat următoare este centrarea pe dezvoltarea tehnicilor de management al programelor sociale. Faza a patra: dezvoltarea unor strategii de acțiune. Soluțiile simple par tot mai mult să fie insatisfăcătoare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociologiei poporaniste și țărăniste, mai ales dacă o raportăm la stadiul cercetării diferențierii și structurii sociale de către școlile sociologice din străinătate. După afirmațiile unor cunoscuți istorici ai sociologiei, doar în ultimele decenii conceptul de stat, de pildă, a pătruns în problematica diferențierii sociale și a claselor sociale; atât modelul funcționalist pluralist, cât și modelele de clasă ale stratificării operau pe terenul societății, statul fiind considerat fie o funcțiune a claselor, fie ceva separat sau „deasupra” societății, neputând fi ușor încorporat în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
globală, neoficială, de studiu al schimbărilor sociale și al impactului global al acestora. În acest scop, obiectivele erau: pe de-o parte, identificarea celor mai relevante probleme cu care se confruntă omenirea, pentru a le analiza din perspectiva globală a problematicii mondiale și pentru a formula posibile scenarii ale viitorului societăților umane; pe dealtă parte, comunicarea existenței acestor probleme atât la nivelul celor mai importanți factori de decizie, cât și la nivelul publicului în general. Trei principii complementare guvernează, de la bun
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe dealtă parte, comunicarea existenței acestor probleme atât la nivelul celor mai importanți factori de decizie, cât și la nivelul publicului în general. Trei principii complementare guvernează, de la bun început, constituirea Clubului de la Roma: abordarea globală a oricărui tip de problematică, întrucât interdependența crescândă a națiunilor și globalizarea în curs constituie realități ce depășesc de-acum sfera de interes a fiecărei țări în parte; un corolar al voinței abordării de tip global este gândirea (pe cât posibil) de tip holistic, cu intenția
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
posibil) de tip holistic, cu intenția unei înțelegeri profunde a naturii problemelor contemporane în toată complexitatea lor - cuprinzătoarea gamă a problemelor globale (de ordin politic, social, economic, tehnologic, ecologic, psihologic, cultural) a fost desemnată de Clubul de la Roma cu termenul problematica mondială (the world problematique). identificarea și analiza problematicii mondiale dintr-o perspectivă interdisciplinară și pe termen lung focalizată pe acele politici sociale ce au un impact hotărâtor inclusiv asupra generațiilor viitoare (întrucât Clubul a realizat că tocmai o asemenea perspectivă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
că privilegiază existența intereselor comune majore ale omenirii. Metodologia Clubului de la Roma Grija principală a Clubului fiind așadar consacrată „stării deficitare” a lumii contemporane considerată global, metoda abordării a fost de la bun început multidisciplinară. Clubul și-a propus să dezbată „problematica” globală, luând în seamă multiplele conexiuni între cele mai diferite domenii de cercetare, în cadrul unui grup ce întrunea până la o sută de persoane în nume propriu și provenind din toate categoriile factorilor de decizie: intelectuali, politicieni, economiști, profesori, cercetători din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
36 de oameni de știință și economiști europeni. Grupul - ulterior Club - se autodefinea ca „grup de cetățeni ai lumii care împărtășesc aceleași preocupări pentru viitorul omenirii și care acționează ca un catalizator în stimularea dezbaterilor publice, a cercetării și analizei problematicii mondiale, precum și a aducerii acestei problematici îndeosebi în atenția factorilor de decizie”. Inițial, sub aspectul organizării, acest grup își merita pe deplin numele de „club”: domnea o informalitate totală - Clubul nu avea statut, sediu, buget și structură internă, iar toți
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în futurologie: dacă în trecut (în perioada 1950-1970) studiile prospective duceau, invariabil, la predicții mai degrabă optimiste (vezi, spre exemplu, Kahn, Wiener, 1967), acest Raport în schimb a constituit, în esență, la vremea respectivă, un puternic semnal de alarmă în problematica preocupantă a secătuirii drastice a resurselor naturale. Concluziile majore concrete ale Raportului au fost următoarele: 1) (concluzie constatatorie) dacă tendințele globale privind cele cinci aspecte menționate continuă în același ritm (ca acela în care se produc deja de câteva decenii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de la Roma s-a angajat într-un nou Raport general intitulat Mankind at the Turning Point: un veritabil manifest în favoarea globalității. Și, ulterior, în perioada 1976-1978, spre o nouă generație de Rapoarte de această dată având în centru nu atât problematica globală, cât problemele regionale (ca, de pildă, în reuniunile Alger, Punta del Este, Kuala Lumpur) sau teme de actualitate. În aceste Rapoarte, problemele sociale erau permanent prezente, dar nu erau desprinse din „problematica mondială”. Ele nu se situau sub semnul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]