18,757 matches
-
referă art. 21 din Constituție (paragraful 24). ... 19. Curtea a constatat că posibilitatea persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătorești“, în orice fază procesuală, inclusiv după închiderea procedurii de cameră preliminară, este de natură să aducă atingere dreptului de acces liber la justiție al părții responsabile civilmente, consacrat de art. 21 din Legea fundamentală. Totodată, manifestarea de voință a persoanei vătămate care s-a
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
civilmente, consacrat de art. 21 din Legea fundamentală. Totodată, manifestarea de voință a persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătorești“, în orice fază procesuală, inclusiv după închiderea procedurii de cameră preliminară, asigură respectarea dreptului la apărare al acestei părți, însă este de natură să aducă atingere dreptului fundamental la apărare al părții responsabile civilmente. Așadar, Curtea a constatat că normele procesual penale ale art.
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
în orice fază procesuală, inclusiv după închiderea procedurii de cameră preliminară, asigură respectarea dreptului la apărare al acestei părți, însă este de natură să aducă atingere dreptului fundamental la apărare al părții responsabile civilmente. Așadar, Curtea a constatat că normele procesual penale ale art. 21 alin. (1), reglementând posibilitatea persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătorești“, nu sunt în măsură să mențină echilibrul între
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
inculpatului ori succesorii acesteia. Așa încât, dacă persoana vătămată are capacitate deplină de exercițiu, doar ea poate promova acțiunea civilă în cadrul procesului penal și doar ea poate solicita introducerea părții responsabile civilmente în procesul penal, din această perspectivă norma procesual penală nefiind contrară dispozițiilor constituționale privind egalitatea în drepturi, liberul acces la justiție și dreptul părților la un proces echitabil. ... 23. Curtea constată că soluția legislativă criticată este în concordanță cu dispozițiile art. 21 alin. (1) din Constituție, care fac
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
persoanei, ca o condiție esențială pentru a avea acces la justiție, totodată aplicarea cerinței procesului echitabil impunându-se în legătură cu procedura de desfășurare a procesului. Instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, precum și reglementarea legitimării procesuale de a exercita acțiunea civilă sunt de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. ... 24. În ceea ce privește critica autorilor excepției în sensul existenței unor necorelări legislative între normele procesual
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
procesuale de a exercita acțiunea civilă sunt de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. ... 24. În ceea ce privește critica autorilor excepției în sensul existenței unor necorelări legislative între normele procesual penale criticate și anumite dispoziții ale Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 12 iunie 2017
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
solicitate prin cerere. ... Sentința pronunțată de prima instanță 14. Prin Sentința civilă nr. 5.484 din 10 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 15.373/3/2023, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale: a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Educației Naționale, ca neîntemeiată; a respins excepția autorității de lucru judecat invocată în raport cu Sentința civilă nr. 3.769 din 31 iulie 2020 pronunțată în Dosarul nr. 11.705/3/2019, de către Tribunalul București - Secția a VIII-a
DECIZIA nr. 22 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296471]
-
jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenție. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, în ceea ce privește dispozițiile art. 425^1 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea observă că autorii excepției nu arată în ce mod normele procesual penale criticate contravin prevederilor din Constituție și din Convenție referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, accesul liber la justiție, dreptul la apărare și dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală. Cu alte cuvinte, autorii excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 20 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296804]
-
apărare și dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală. Cu alte cuvinte, autorii excepției de neconstituționalitate nu evidențiază aspecte de natură să circumscrie critica de neconstituționalitate și nu formulează argumente care să facă posibilă compararea reală a normelor procesual penale criticate cu reperele constituționale și convenționale invocate. ... 13. În legătură cu acest aspect, instanța de control constituțional a statuat, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6
DECIZIA nr. 20 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296804]
-
care scopul reglementării criticate îl reprezintă obținerea în mod rapid a unei hotărâri definitive prin care se exercită controlul judiciar cu privire la durata procesului penal, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a susținerilor părților, subiecților procesuali principali și procurorului. ... 18. În același sens sunt și Decizia nr. 645 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 24 noiembrie 2015, Decizia nr. 567 din 1 octombrie 2019, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 20 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296804]
-
de drept penal substanțial. Or, dreptul la un proces echitabil presupune o serie de garanții, precum egalitatea armelor, dreptul la apărare, accesul la un tribunal imparțial și caracterul contradictoriu al procedurilor, drepturi ce pot fi asigurate doar prin intermediul normelor procesual penale. ... 16. Prin aceeași Decizie nr. 63 din 24 februarie 2022, Curtea a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 97 alin. (1) și (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare
DECIZIA nr. 23 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296857]
-
nu a statuat printr-o altă hotărâre, criteriul vechimii actului normativ a cărui interpretare se solicită neputând fi absolutizat, astfel încât trebuie avută în vedere existența unei dezlegări reale și efective din partea instanțelor prin raportare la scopul legiferării instituției procesuale a hotărârii prealabile, ca mecanism de unificare a practicii, care este cel de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare. ... 19. A mai argumentat instanța de trimitere și în sensul că problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
local. Astfel, chestiunile de drept transmise Înaltei Curți de Casație și Justiție au ca premisă un proces în curs de judecată, aflat în competența unui complet al curții de apel, învestit să soluționeze cauza în ultimă instanță, respectiv în etapa procesuală a recursului, fiind îndeplinite primele două dintre condițiile enunțate. ... 47. În continuare, conform jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, procedura sesizării cu pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are o natură juridică sui generis, care
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
aspectele mai sus prezentate, urmează a fi reținută dificultatea problemelor de drept sesizate prin prima și a doua dintre întrebările formulate, de a căror lămurire depinde totodată soluționarea pe fond a cauzei respective, din moment ce aspectele aflate în divergență procesuală privesc limitele în care este susceptibilă să intervină o corectare a unei declarații fiscale. ... 56. Cât despre caracterul de noutate al problemelor de drept amintite, Înalta Curte de Casație și Justiție arată că formularea art. 105 alin. (1) din Legea
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
jurisprudența instanțelor menționate, au fost comunicate doar două hotărâri judecătorești definitive în legătură cu una dintre interpretările indicate de Curtea de Apel București. Alături de acestea au mai fost comunicate două sentințe pronunțate în primă instanță și aflate în etapa procesuală a recursului, a cărui judecată a fost suspendată ca urmare a formulării sesizării în analiză. Or, raportat și la data intrării în vigoare a normei legale învederate, acest volum redus de cauze soluționate definitiv denotă că nu a intervenit depășirea
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
incipiente în curs de formare, lipsind deci o conturare propriuzisă a unei practici judiciare în legătură cu chestiunea de drept. ... 60. Totodată, stadiul practicii judiciare incipiente nu permite concluzia unei divergențe de jurisprudență care să necesite eventuala recurgere la mecanismul procesual reprezentat de recursul în interesul legii, câtă vreme numărul redus al hotărârilor definitive indică faptul că problema de drept este nouă pe rolul instanțelor judecătorești. ... 61. Deși completul din cadrul Curții de Apel București care a transmis sesizarea în temeiul
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 23. Părțile nu au exprimat puncte de vedere asupra chestiunii de drept, altfel decât prin pozițiile procesuale rezultate din cererile depuse la dosar. ... ... VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept 24. În ceea ce privește fondul chestiunii deduse interpretării, tribunalul a reținut că s-
DECIZIA nr. 49 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296013]
-
din cel al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau al jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului nu se poate desprinde concluzia că aplicarea cerinței procesului echitabil ar trebui să excedeze necesității asigurării garanțiilor procesuale, spre a se intra în materii din câmpul dreptului substanțial (paragraful 45). ... 20. Considerentele Deciziei nr. 711 din 27 octombrie 2015 au fost preluate în jurisprudența ulterioară a Curții, de pildă în Decizia nr. 256 din 5 mai 2016, publicată
DECIZIA nr. 510 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296329]
-
de lege. ... Articolul 54 Competența judecătorului de cameră preliminară Judecătorul de cameră preliminară este judecătorul care, în cadrul instanței, potrivit competenței acesteia: a) verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror; ... b) verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală; ... c) soluționează plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată; ... d) soluționează alte situații expres prevăzute de lege. ... Secţiunea a 6-a Incompatibilitatea și strămutarea Articolul 64 Incompatibilitatea judecătorului (1) Judecătorul este
DECIZIA nr. 43 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296005]
-
netrimitere în judecată; ... d) soluționează alte situații expres prevăzute de lege. ... Secţiunea a 6-a Incompatibilitatea și strămutarea Articolul 64 Incompatibilitatea judecătorului (1) Judecătorul este incompatibil dacă: a) a fost reprezentant sau avocat al unei părți ori al unui subiect procesual principal, chiar și în altă cauză; ... b) este rudă sau afin, până la gradul al IV-lea inclusiv, ori se află într-o altă situație dintre cele prevăzute la art. 177 din Codul penal cu una dintre părți, cu un
DECIZIA nr. 43 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296005]
-
chiar și în altă cauză; ... b) este rudă sau afin, până la gradul al IV-lea inclusiv, ori se află într-o altă situație dintre cele prevăzute la art. 177 din Codul penal cu una dintre părți, cu un subiect procesual principal, cu avocatul ori cu reprezentantul acestora; ... c) a fost expert sau martor, în cauză; ... d) este tutore sau curator al unei părți sau al unui subiect procesual principal; ... e) a efectuat, în cauză, acte de urmărire penală sau a
DECIZIA nr. 43 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296005]
-
art. 177 din Codul penal cu una dintre părți, cu un subiect procesual principal, cu avocatul ori cu reprezentantul acestora; ... c) a fost expert sau martor, în cauză; ... d) este tutore sau curator al unei părți sau al unui subiect procesual principal; ... e) a efectuat, în cauză, acte de urmărire penală sau a participat, în calitate de procuror, la orice procedură desfășurată în fața unui judecător sau a unei instanțe de judecată; ... f) există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este
DECIZIA nr. 43 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296005]
-
în fond sau în căile de atac. ... 26. Având în vedere faptul că dispozițiile legale care reglementează cazurile de incompatibilitate, expres și limitativ prevăzute de lege, au caracter imperativ, s-a apreciat că nu se poate face distincție între activitățile procesuale specifice efectuate în cauză în calitate de judecător de drepturi și libertăți, iar în raport cu dispozițiile art. 64 alin. (4) din Codul de procedură penală, judecătorul de drepturi și libertăți nu poate participa în celelalte faze procesuale, respectiv camera
DECIZIA nr. 43 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296005]
-
între activitățile procesuale specifice efectuate în cauză în calitate de judecător de drepturi și libertăți, iar în raport cu dispozițiile art. 64 alin. (4) din Codul de procedură penală, judecătorul de drepturi și libertăți nu poate participa în celelalte faze procesuale, respectiv camera preliminară și fond, fiind incompatibil chiar și în ipoteza în care a soluționat exclusiv o contestație privind durata procesului penal în faza de urmărire penală. ... 27. În cea de-a doua orientare, minoritară, s-a apreciat că nu
DECIZIA nr. 43 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296005]
-
compromisorii Autoritățile publice tutelare vor evalua și decide cu privire la oportunitatea negocierii clauzelor contractelor de mandat ale administratorilor întreprinderilor publice, potrivit principiilor libertății contractuale, cu respectarea legislației aplicabile acestora, în scopul eficientizării cheltuielilor bugetare și valorificării remediilor și mecanismelor procesuale oferite de sistemul național, inclusiv sub aspectul arbitrajului instituționalizat. ... -----
LEGE nr. 48 din 14 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296685]