9,624 matches
-
și adaptând modelul francez, ar fi firesc să existe și în România o reală dezbatere, în același timp academică, a societății civile și a mediului politic, cu privire la cea mai bună organizare și guvernare teritorială a țării. Ar fi mult mai productiv să fie promovată o descentralizare pozitivă, dezbătută cu calm și maturitate, voită și concepută de către comunitățile locale, prin intermediul actorilor relevanți: societate civilă, aleși locali și parlamentari. Ne rezumăm însă la un schimb inconșistent și cu efecte minore pe tema modernizării
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
mii de ani în urmă. Pastoralismul implică creșterea turmelor de animale domestice și horticulturalismul este bazat pe cultivarea plantelor astfel ca grâul, orezul și alte cereale folosind câteva unelte simple. Aceste pattern-uri de subzistență sunt de departe mult mai productive decât vânătoarea și culesul. Ca rezultat, societățile pastorale și horticultoare nu numai că asigură aprovizionarea sigură cu hrană, dar de asemenea pot furniza un surplus. Aceasta înseamnă că ele tind să fie mult mai mari decât societățile de vânători și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
familiei și averea. Cele mai complexe structuri sociale se găsesc în societățile industriale, care, așa cum am menționat la începutul tratării acestei probleme, devin cel mai răspândit tip de societate în lumea de astăzi. Industrializarea este un pattern de subzistență extrem de productiv în care mașinile și uneltele puternice sunt puse în funcție de surse noi de energie, cum ar fi combustibilul fosil, care îndeplinesc o bună parte din muncile ce erau făcute înainte doar cu mâna. Drept rezultat, un număr relativ mic de oameni
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
democratic de conducere pare să lucreze cel mai bine, cel puțin în țările industrializate cu guvernări democratice. Membrii grupului sunt mai fericiți, mai orientați spre grup, se simt mai implicați și, în consecință, ei sunt mult mai cooperanți și mai productivi. Dar, așa cum am spus, în unele situații de urgență, crize sau război, deciziile trebuiesc luate cu repeziciune. În asemenea cazuri, luarea deciziei autoritar poate fi preferabilă, lucru care explică în parte structura autoritară a unor organizații ca armata și poliția
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
5.2. Viziunea conflictualistă Deși teoreticienii conflictului în general cunosc că inegalitatea se produce în aproape toate societățile, ei nu consideră că aceasta există deoarece corespunde nevoii sociale de productivitate. Aceștia remarcă, spre exemplu, că multe societăți dezvoltate economic și productive au în general mai puține inegalități decât altele. În general, teoreticienii conflictului văd inegalitatea socioeconomică existând din cauză că bogăția și puterea sunt deținute în orice societate, în mod obișnuit, de un grup mic de oameni și, beneficiind de ele, pot face
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
discriminatoriu în relație cu situația economică a femeilor. Pe de o parte, angajatele care au trebuit să facă față concedierilor au primit ajutoare financiare în cuantum mai mic decât al bărbaților, iar pe de altă parte, cele rămase în activitatea productivă au trebuit să suporte costurile programelor sociale de susținere a politicilor tranziției. Problema fundamentală a diferențelor de gen în perioada de tranziție ține de diferențele majore care există între reprezentarea publică a intereselor diferitelor grupuri. Câștigurile bărbaților rezultă, așa cum voi
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
obligațiilor fiscale ce le revin, ajunge să-și fie dator sieși, iar acoperirea acestor datorii din fondurile publice reprezintă un transfer de fonduri între diferite segmente ale societății. Politicile bugetare ale guvernelor sunt orientate spre redistribuția de resurse dinspre sectoarele productive către cele neproductive ale economiei 2. O astfel de abordare duce la accentuarea discriminării între femei și bărbați în ceea ce privește accesul la resurse. Discriminarea este cu atât mai flagrantă cu cât în urma reorganizării industriei socialiste „femeile lucrează în ramuri care produc
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
realizării acestor drepturi. Polarizările sunt cu atât mai mari cu cât categoriile de beneficiari ai politicilor sociale se extind din ce în ce mai mult, iar sumele alocate satisfacerii nevoilor acestora tind să crească spre nivelul de venit obținut de cei implicați în activități productive. Grupul consumatorilor de venit, sectorul public sindicalizat al marilor monopoluri economice, este în continuare favorizat în detrimentul sectorului producătorilor de venituri. Deși tranziția a desființat multe locuri de muncă din industria masculină și, implicit, a dus la creșterea numărului de femei
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de asistență ce redistribuie veniturile de la cei activi înspre cei considerați victime. Sistemul de securitate socială, așa cum este el înțeles în prezent, nu reprezintă nici o soluție pentru combaterea sărăciei și nici o posibilitate pentru indivizi de a se reîncadra în activități productive, ci, din contră, menține starea de dependență față de ajutoarele sociale și lărgește numărul beneficiarilor acestora1. În contextul tranziției românești pot fi observate o serie de discriminări privitoare la tipurile de politici sociale abordate de stat. De exemplu, „programele de pensii
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
al luării deciziei. Ele se disting de abordările disciplinare ale guvernanței prin concepția lor, bazată pe crearea și repartizarea valorii (dinamic contra static) și prin abandonul noțiunii de echilibru în schimbul celui de proces. În reprezentarea lor asupra societății, dinamica proiectului productiv ocupă un loc central atât din punct de vedere al inovației, cât și al coordonării. Rolul guvernanței în cadrul abordării cognitive este de a favoriza identificarea și explicarea oportunităților de creștere creativă de valori durabile. În această perspectivă, guvernanța și dispozitivele
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
chei ale succesului” provin din observații intuitive asupra persoanelor dintr-un mediu de muncă și din experiența din lucrul cu aceștia. De nenumărate ori, a reieșit că acei indivizi care dețin aceste chei și le folosesc în modul cel mai productiv au în mod consistent cel mai mare succes și sunt cei mai populari. Vestea bună este că majoritatea persoanelor deține cel puțin unele dintre aceste chei sau le-au învățat la o vârstă fragedă, și , de asemenea, că toate aceste
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
un e-mail, lăsând un mesaj vocal sau programând întâlnirea următoare. O componentă importantă a interconectării și a interviurilor este reciprocitatea, adică abilitatea dvs. de a vă oferi să ajutați persoana cu care discutați, astfel încât relația să devină mai echilibrată și productivă reciproc. Aceasta înseamnă că dacă ați promis ceva, trebuie să vă țineți de cuvânt. Continuitatea trebuie să fie permanent planificată. Ar trebui să fie o a două natură și prioritatea dvs. numărul 1! UMORUL Umorul poate diminua stresul procesului cu
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
buni la altele, și nu ar trebui să ne irosim timpul făcând altceva decât lucrurile la care suntem buni. Mai ales că acestea sunt oricum lucrurile care ne plac cel mai mult.” Aceasta înseamnă că, dacă nu este amuzant sau productiv să reinventați roata în procesul de remodelare a carierei dvs., atunci este mai bine să găsiți pe cineva care a făcut deja acest lucru și rugați-l să vă împărtășească din experiența sa. OTIMISMUL Această calitate deosebită atrage atenția în
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
donna angelicata și donna demonicata” (p. 5). Ca tipologii literare aceste „două categorii umane”, cum le definește corect în propoziția următoare Oana Simona Zaharia, avansând concluzia că antinomiile se vor dovedi complementare, de fapt două concepte ale istoriei mentalităților devin productive în analiza comparativă și criticoliterară propriu-zisă, rafinând-o prin însăși instituirea lor ca repere presupus opozitive. Complementaritatea opozițiilor pare o concluzie previzibilă ideatic - în fond filozofic - și, în ultimă instanță, ea este propagată firesc din profunzimea cunoașterii mundanului, structura complexă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
zonă (ca media valorilor pe ultimii doi ani). 3.2. Proiect 2 Eficiența procesului de epurare a apelor reziduale Din diferite ramuri industriale rezultă ape uzate/reziduale pentru care se impune o purificare înainte de a fi recirculate/reintroduse în procesul productiv sau deversate în resursele naturale de apă. Instalațiile de epurare se amplasează la sfârșitul unui proces productiv, funcționând, de cele mai multe ori, în regim continuu. Costurile aferente proceselor de epurare se adună la costurile de producție, mărind costurile de fabricație ale
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
apelor reziduale Din diferite ramuri industriale rezultă ape uzate/reziduale pentru care se impune o purificare înainte de a fi recirculate/reintroduse în procesul productiv sau deversate în resursele naturale de apă. Instalațiile de epurare se amplasează la sfârșitul unui proces productiv, funcționând, de cele mai multe ori, în regim continuu. Costurile aferente proceselor de epurare se adună la costurile de producție, mărind costurile de fabricație ale produselor. Alegerea corectă a unui proces de epurare a apelor uzate/reziduale cât mai simplu, care să
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
limita concentrațiilor admise de standarde și care să se desfășoare cu un consum redus de energie și de reactivi, concomitent cu recuperarea unor substanțe valoroase pe care apa uzată/reziduală le conține, este o preocupare permanentă de eficientizare a proceselor productive. Conform acestui proiect, se consideră o întreprindere industrială care epurează în instalații proprii o cantitate de apă uzată care conține substanțe organice. În procesul de epurare, substanțele organice conținute în apa uzată sunt reținute prin adsorbție pe cărbune activ. Cărbunele
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
Esența politicii constă în prețuri bune pentru fermieri. An de an, fermierii produc mai multe alimente. Magazinele devin pline de produse alimentare la prețuri accesibile, iar obiectivul fundamental - securitatea alimentară - este atins. 1970-1980: Managementul ofertei. Fermele sunt acum atât de productive încât produc mai multe alimente decât este nevoie. Surplusurile sunt stocate și creează „munți” de carne, lapte și alte produse. Se iau măsuri specifice de aliniere a producției la nevoile pieței. 1992: PAC își mută accentul de la sprijinul pieței la
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
Măsurile întreprinse vor genera până în 2015 o creștere medie a productivității de circa 5,5% anual și vor permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE. Ca obiective specifice, menționăm: • Consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv; • Crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor; • Creșterea capacității de cercetare-dezvoltare (C&D), stimularea coope rării între instituții de cercetare-dezvoltare și inovare (CDI) și întreprinderi, precum și creșterea accesului întreprinderilor la CDI; • Valorificarea potențialului tehnologiei informației si comunicațiilor și aplicarea
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
costuri sociale mai scăzute (ca de exemplu țările asiatice sau noile state membre ale UE). În Europa, acest fenomen ar fi cauzat de inflexibilitatea legislației de pe piața muncii, de costurile sociale înalte, ca și de reglementările împovărătoare impuse asupra sectoarelor productive. În anul 2002, Comisia Europeană a publicat comunicarea numită Industrial Policy in an Enlarged Europe (European Commission, 2002) - pentru a lansa o dezbatere publică asupra direcțiilor din sfera industrială în condițiile perceperii modificării contextului politic. În anii ce au urmat
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
a realizat că industriei nu i s a acordat destulă atenție din cauza extinderii sectorului serviciilor („terțializării”). Dar „terțializarea”, a argumentat Comisia, este prin ea însăși un produs al cererii crescânde de servicii de afaceri, care își au originea în sectorul productiv și care contribuie semnificativ la PIB ul UE. În scopul relansării creșterii economice, politica industrială trebuia să consolideze baza industrială a UE. Acest lucru era posibil prin politici specifice pentru identificarea anumitor inițiative, orizontale ca natură, dar care să faciliteze
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
natură, dar care să faciliteze dezvoltarea domeniilor cu un înalt potențial. De aceea, Comunicarea din anul 2002 a marcat, în politica industrială comunitară, o mutare de accent de la inițiativele orizontale la cele sectoriale și o reluare a atenției acordate sectorului productiv. Acest document exprimă o serie de alte mesaje cheie: în contextul provocărilor adresate de globalizare, Europa trebuie să se orienteze către industrii ale cunoașterii intensive, dar localizarea este un factor crucial pentru cercetare și inovație. De aceea, Europa trebuia să
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
selectate după forma lor pentru a curăța mai ușor lemnul, blana animalelor etc., apoi producerea de pietre șlefuite, ceea ce a generat „revoluția neoliticului”), sau unele arme primitive. Evident, nu se putea vorbi de o „economie”, ci doar de o activitate „productivă” ca mod de viață a Întregului grup uman (nu exista nicio diviziune stabilă a muncii). Când apare așa-zisa horticultură” (și „societățile horticole” simple și, apoi, avansate), Începe o activitate secundară de producere a noi surse de subzistență.<footnote Walter
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
calitativ neproducând nimic nou). Prin aceasta, grupul poate să-și asigure unele rezerve, să-și reducă gradul de dependență direct de natură. Trecerea spre acest stadiu (acum circa 12000 de ani) introduce principiul „cultivării” ca un prim tip de activități productive (alături de „crearea uneltelor”) și, deci, al Învățării și transmiterii experiențelor dobândite.<footnote C.I. Gulian, Lumea culturii primitive, 1983, București, Editura Albatros, p. 70 și următoarele. footnote> Se introduce o „diviziune socială a muncii” (Încă slabă și instabilă) prin diviziunea după
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ocupau, În genere, de grădinărit și, astfel, puteau Îngriji copiii și prepara hrana, În timp ce bărbații erau la vânătoare). Reguli sociale precise reglementau aceste activități, modul de „diviziune a muncii”, distribuția, consumul, ceea ce exprima faptul (deosebit de important) ca, de la Început, activitățile „productive” nu erau corelate doar de „tehnologie”, ci erau generate de un ansamblu de factori socioculturali (tradiții, ritualuri, mentalități, obiceiuri, simboluri, reguli de prestigiu etc.). „Experiența” dobândită În practicarea „horticulturii” („grădinăritul”) a permis generalizarea acestui mod de asigurare a hranei și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]