150,059 matches
-
casă și apoi ucenic al lui George Lucas -, care a dat lovitura, în '95, cu Seven, al doilea film al lui. Fight Club e al patrulea. Rigoarea, măsura și alte calități din Seven apar estompate în Fight Club. Regizorul își propune să dinamiteze, din interior, convenția narativă, drept care naratorul se "descompune", într-un monolog nervos, pe sine însuși... Naratorul (Edward Norton, cu figura lui de nevrotic timid) e un slujbaș al zilelor noastre, plantat în fața unui computer; un sclav cu guler
Cu cine te-ai bate? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17305_a_18630]
-
germane, Albert Cohen și Pascal Bruckner sînt scriitori francezi, Giorgio Bassani și Primo Levi - italieni, Bernard Malamud și Saul Bellow - americani, ca să dăm doar cîteva din foarte numeroasele exempl Mesaje de tot felul Meciurile electorale au început. PDSR și-a propus, aflăm din ziare, să-i facă pe eventualii votanți ai Convenției să li se facă rușine de intențiile lor de vot, astfel încît să rămînă acasă. Tot PDSR vrea să ducă muncă de lămurire de la om la om, pentru a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17325_a_18650]
-
descris de altfel ca "fabulosul oraș al acoperișurilor aurii". Această manifestare a dus nu doar la revigorarea vieții cinematografice elvețiene, ci și la cea a producției de filme, lucru evident și prin faptul că, de la an la an, numărul peliculelor propuse spre a fi selecționate pentru festival a crescut. Așa se face că cea de-a 35 ediție a "Zilelor Cinematografice de la Soleure" a propus - între 18 și 23 ianuarie a.c. - o privire retrospectivă asupra unui an deosebit de bogat din producția
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
a producției de filme, lucru evident și prin faptul că, de la an la an, numărul peliculelor propuse spre a fi selecționate pentru festival a crescut. Așa se face că cea de-a 35 ediție a "Zilelor Cinematografice de la Soleure" a propus - între 18 și 23 ianuarie a.c. - o privire retrospectivă asupra unui an deosebit de bogat din producția elvețiană - 230 de titluri, dintre care 120 au figurat pe afișul celor șapte săli de proiecție cu capacități diferite. Dacă tot suntem la cifre
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]
-
cu U.A.T.C. și catedra UNESCO din cadrul acesteia), elaborarea unui dicționar al creatorilor români din domeniul artei spectacolului de animație, inaugurarea Centrului de Studii și Experimente Teatrale în domeniul Artei Spectacolului de Animație în cadrul U.A.T.C. - care își propune să promoveze atît cercetarea științifică în domeniu, cît și promovarea schimburilor culturale între școlile și teatrele de profil - redactarea capitolului național despre istoricul acestei arte în România pentru Enciclopedia Mondială a Artei Teatrului de Păpuși, toate acestea sînt doar cîteva
Sfori de păpușari? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17320_a_18645]
-
vedere (unele realizate faptic sau în curs de înfăptuire) privind națiunea și statul național, de vreme ce în Apus se și practică soluția postnațională, în vreme ce Răsăritul se străduie să demonstreze vitalitatea acestui concept de națiune și stat național. În Apus, azi, se propune echilibrarea sentimentului național (nu ștergerea lui) prin apelul la alte valori, nesubordonate celui dintîi. Antropologii, politologii și chiar istoricii propun valorizarea individului ca un principiu concurent cel mai potrivit. "Între drepturile omului și îndatoririle lui, accentul cade astăzi, mai apăsat
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
soluția postnațională, în vreme ce Răsăritul se străduie să demonstreze vitalitatea acestui concept de națiune și stat național. În Apus, azi, se propune echilibrarea sentimentului național (nu ștergerea lui) prin apelul la alte valori, nesubordonate celui dintîi. Antropologii, politologii și chiar istoricii propun valorizarea individului ca un principiu concurent cel mai potrivit. "Între drepturile omului și îndatoririle lui, accentul cade astăzi, mai apăsat, pe prima parte a acestui ansamblu. A muri pentru patrie a încetat să pară un lucru chiar atît de nobil
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
fi prea bine numite "vocile demnității", răsunînd puternic, cu ecou multiplu, deoarece acești semeni de-ai noștri reprezintă valori intrinsece, nicidecum simple reflexe de caritate. Mila, ca factor social, constructiv, își pierde aproape întrutotul conturul, atunci cînd oamenilor li se propun speranțe reale, fundamentate, și oportunități care îi preschimbă în indivizi întrutotul capabili să-și edifice, ei înșiși, cu forțe proprii, viitorul (cuvînt magic și atotcuprinzător). Este ușor, la urma urmei, să vorbești despre orizont ca despre o linie de care
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
Y Gasset este, astăzi cel puțin, citit retrospectiv, un orator înainte de toate, poate unul dintre ultimii mari oratori din tradiția occidentală. Calculat pătimaș (pînă la patetic), glacial rezervat dar și înflăcărat încrezător, neutru dar și răbufnitor implicat, autorul Revoltei maselor propune o abordare minimalistă și maximalistă totodată. Universitatea să ofere un minim necesar, dar pentru aceasta transformarea de care e nevoie e radicală. E o observație voit paradoxală, care conține însă soluția simplă la sursa unui adevărat haos în multe încercări
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
care conține însă soluția simplă la sursa unui adevărat haos în multe încercări de reformă pedagogică: așa numitul procedeu al "adaosului", al schimbării prin ornamentare, sau, cu un cuvînt absolut oribil, răspîndit cu repeziciune de molimă, prin "implementare". Y Gasset propune, însă, tocmai contrariul: schimbarea prin eliminare. Pentru a funcționa ca mecanism al unei societăți, Universitatea trebuie să-și conștientizeze o misiune anume, în numele căreia să se străduiască ulterior să "producă", să ofere ceva. Ce oferă universitatea? Întrebarea are percutanța pe care
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
mai puține erori de judecată nu în aprecierea unei opere de artă la o expoziție, ci a suferinței pacientului în fața sa. Cumva, pentru y Gasset cele două - erudiția și valoarea profesională - se exclud, căci la baza modificărilor pe care le propune se află un principiu împrumutat din economie, dar care este în esență o constatare mai curînd antropologică, la care intuitiv consimțim cu toții: făptura umană e limitată, modestă din punct de vedere al capacităților sale intelectuale. Învățăm înainte de orice pentru că ne
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
vieții sociale (sociologia); 5) planul universului (filozofia). Ajunsă în acest punct al argumentației, m-am oprit nedumerită. Să fi citit, pînă acum, o parodie? Să fi fost toată retorica lui y Gasset un bluff? "Omul obișnuit" pe care y Gasset propune să-l facem "om cult" trecîndu-l printr-o universitate cu un asemenea proiect pedagogic nu poate fi, mi-am zis, decît o ficțiune. Sau un Ficino, reîncarnat și dornic să devină cinstit cetățean al Spaniei. Ceea ce-mi rămîne neclar
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
facem "om cult" trecîndu-l printr-o universitate cu un asemenea proiect pedagogic nu poate fi, mi-am zis, decît o ficțiune. Sau un Ficino, reîncarnat și dornic să devină cinstit cetățean al Spaniei. Ceea ce-mi rămîne neclar, din schema propusă de y Gasset, este tocmai felul în care corespunde ea modelului său minimalist. Are această schemă o dimensiune diacronică? A spera că ea se poate limita la una strict sincronică e, firește, utopie curată. A-i limita dimensiunea diacronică în funcție de
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
a stat cîteva luni într-un laborator sau seminar german ori nord-american, orice nerod care a făcut o neînsemnată descoperire științifică (și) se întoarce în patrie transformat într-un proaspăt îmbogățit al științei, într-un parvenu al cercetării", gata să propună universității "reformele cele mai ridicole și pedante". Numai că în graba sa de a reclădi universitatea pe temelii strict spaniole, cu un purism entuziast dar naiv, y Gasset se contrazice singur: tot el pledează pentru refacerea unei Europe a spiritelor
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
o lucrare de referință, o carte acut necesară. Pentru că Valerian Sava are oroare de "critica fariseică", voi începe prin a recunoaște ce mi-a plăcut mai puțin la "Istorie": impresia de "migală artizanală" în compoziție și stil; acolo unde autorul propune o aglomerare de informație sub umbrela "obiectivității" (neutre și, uneori, cenușii) aș fi preferat un plus de culoare, un plus de subiectivitate (în sens călinescian). Există, însă, din fericire, și multe pagini care contrazic această observație, de pildă ideea de
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
pictaseră în atitudini hieratico-marțiale pe demiurgul din Primăverii și pe îngereasa lui azurie, ca în viziunile celeste ale lui Bălașa, s-au trezit robotind din greu la urcușuri pe Golgota și la răstigniri. În aceste condiții, cel care și-a propus declarat salubrizarea acestei zone de aluviunile subculturii, de vulgaritățile oportuniste și de incontinentele gesticulații sterile, a fost pictorul Sorin Dumitrescu. Pe fondul și în prelungirea grupului Prolog, el a înființat Fundația Anastasia, în al cărei program se regăsește explicit ideea
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
la expozițiile universale de la Paris (1867, 1889, 1900 și 1937), evoluția însemnînd abandonarea treptată a reproducerii unei tradiții artistice specifice și trecerea la o inteligentă interpretare a acesteia. Mai stingher în structura lucrării se dovedește a fi studiul, de altfel propunînd interesante nuanțări, despre tipul clasic în arhitectură. "Iluminarea teoretică a chestiunii", de care vorbește coordonatorul volumului pentru a justifica prezența studiului aflat în discuție, își pierde din intensitate tocmai pentru că se dovedește a nu fi în chestie". Ceea ce conferă însă
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
vorbește coordonatorul volumului pentru a justifica prezența studiului aflat în discuție, își pierde din intensitate tocmai pentru că se dovedește a nu fi în chestie". Ceea ce conferă însă cu adevărat valoare ansamblului este efortul lucid de a analiza și sistematiza utopiile propuse de arhitectură unei lumi pentru care, ca o ironie a soartei, distopia reprezintă mai degrabă regula decît excepția. Arhitectura care nu există. Imaginar, virtual, utopie. Volum coordonat de Augustin Ioan, Ed. Paideia, București, 1999, 180 p., fără preț.
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
va putea face abstracție - pentru că a filmat Duminică la ora 6 și Reconstituirea, pentru că e inventatorul faimosului trans-trav, și pentru multe altele încă -, un artist care, în anii '70, "a ales libertatea" și s-a stabilit la Paris, Sergiu Huzum, propune în premieră absolută, publicului român, o carte - "Obiective subiective" - în care, cum zice chiar subtitlul, "Ochiul cineastului privește lumea prin cuvinte". Citind tabletele, botezate, toate, " Cîteva cuvinte despre..." (despre... Europa, piper, utopie, onoare, frig, limba română...), despre fix 108 subiecte
Cîteva cuvinte despre Sergiu Huzum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17378_a_18703]
-
bagajul a două pustiitoare războaie mondiale și un număr dificil de precizat de conflicte locale nu mai puțin sângeroase, cu holocaust, lagăre de concentrare și două uriașe blocuri militare la un pas de a se congratula atomic, i s-a propus denumirea de nou Ev Mediu, s-a procedat doar la fixarea unor constante istorice - cu care, sigur, vom intra și în cel de al XXI-lea secol. Un daltonism iremediabil îl amenință pe analist, de cum dă note. Să luăm ca
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
românească! Tentația justificării, cea pe care mi-o imaginez cel mai lesne de urmat: Ar fi fost stupid să persevereze - și, la urma urmei, în vederea a ce? Pentru a-și satisface o curiozitate?! b) Pe 6 decembrie 1989 i se propune să semneze o scrisoare de contestare a regimului, redactată de mai mulți intelectuali timișoreni. Își dă acordul de principiu, dar rezultatul imediat este că o îngrozitoare frică de consecințe îl terorizează în zilele de până la declanșarea generală a revoltei, care
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
disidențele de liberă trecere ale ultimilor ani, decât epopeile de buzunar completate pe genunchi cu datele personale, la coadă la certificate, decât eroismul microscopic din pliurile unor existențe - așa zicând după vorba lui Cehov - în carapace! Nu, domnul I. Funeriu propune ceva nou, subversiv: statura umană a vinei, decența ei, luxul de primă necesitate care este normalitatea. În fine, o descătușare! Urmează 48 de scurte eseuri care cultivă o rostire nepretențioasă - despre limba de lemn, statul totalitar, tranziție, cimilitura politică, discursul
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
Nicolae Manolescu Conceptul propus de Albert Thibaudet pentru "decuparea" epocilor din istoria unei literaturi, căzut în desuetudine la un moment dat, cunoaște astăzi șansa relansării. Prezent tot mai des în discursul critic, s-ar putea să fie din nou util. Dar nu în felul
Generație literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17385_a_18710]
-
sensul fanteziei și al ironiei. Cele două aspecte se coroborează reciproc. Dacă fantezia e o evadare din real, mai curînd spontană, umorală, ironia e o irealizare "tendențioasă", elaborată cu bună știință, dispunînd de ținte de atac precizabile. Ambele procedee își propun a combate locul comun, a aerisi limbajul, a reforma viziunea poetică. Sînt mijloace de "ardere a etapelor". Grație lor, autorul se simte liber a inova într-un domeniu în care trecutul produce totdeauna "obstacole" de o gravitate sterilă, oneroasă, prin
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
cele mai umile./ Noi umilii umili de noi robii Lui.// Ei cîștigă pîinea noastră cea de toate zilele.// Cartea noastră cea de toate zilele/ dă-ne-o nouă astăzi..." (Tatălui meu). Iată și un peisaj al Chișinăului, care, spre deosebire de cel propus de Leo Butnaru, se compune din notații ale concretului, așternute cu o aparentă seninătate, metaforizant-constatative, în afara unui aparat de sancționare: "Nicăieri nu se cos atîtea rochii de vară/ nu se coc atîția struguri nu ard atîtea punți./ Nicăieri nu vei
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]