3,073 matches
-
condus de către un jurist liberal, contele Joseph von Armansberg (1787-1853). Au fost aduși și 3 500 de soldați bavarezi și funcționari 331. Statul și administrația au rămas străine poporului grec. Când regele s-a căsătorit cu Amalia de Oldenburg, prințesă protestantă, grecii ortodocși s-au declarat nemulțumiți: Grecia lui Othon era o creație străină, mitizată, care se confrunta cu o realitate dură, dar și cu intervenția marilor puteri, care îl împiedicau pe rege să devină popular. Edmond About (La Grèce contemporaine
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
consolidarea unității germane și se pronunța pentru un regim parlamentar, laic, care să mențină liber-schimbul, favorabil industriei și comerțului. Opoziția se exprima prin alte partide, precum: Partidul de Centru (Zentrum), care grupa catolicii, ostili oricărei centralizări într-o țară majoritar protestantă; social-democrații, care făceau progrese rapide odată cu creșterea numărului muncitorilor; partide protestatare, în regiunile anexate (Polonia, Alsacia și Lorena etc.). Pentru continuarea dublei sale politici, Bismarck se va sprijini pe o majoritate care grupează conservatorii și Zentrum. Puțin interesat de doctrine
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
14 noiembrie, Corbie. În acest timp, în sud Spania a cucerit Saint Jean de Luz și amenința sud-vestul Franței. La 4 octombrie, generalul suedez Johan Baner îi învinge pe imperiali la Wittstock, ceea ce a contribuit la reechilibrarea situației, relansând tabăra protestantă. 241 J. Streisand, op. cit., p. 87-88. H. Schulze, op. cit., p. 50. 242 N. Ciachir, op. cit., p. 145-146. 243 Kalevi J. Holsti, op. cit., p. 35. 244 Ibidem, pp. 36-37. 245 Spania învinsă ceda Franței localitățile Roussillon și Artois. Chiar dacă tânărul rege
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
viforul și săbiile albastre și adîncul de rai în care vrea să fie văzut Spiritul. Poezie leneșă: poezia sinceră, inepta insistență de a scrie versuri cum vorbești, banalul reabilitat, curcit cu sensibilitatea; sărăcia poeților provinciali de a prefera o predică protestantă unui text august și revelat. Leneșă iarăși, poezia francis-jammistă, așa de naiv instalată în orthez-uri evidente. Poezia în cădere silogistică, deșelătoare ca un tobogan. Poezia veristă, docilă, aplicată ca eroii lui Flaubert pe copia lor din enciclopedie. Poezia regionalistă: Oswald
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și/ sau președinților SUA, cînd rareori favoritul are șansa de a fi ales și cîștigător cel situat al doilea sau al treilea în preferințele electorilor. Mirarea nu-i că se fac atîtea erori, ci mai degrabă, ne atenționează autorul Eticii protestante..., în ciuda tuturor acestor disfuncționalități, numărul celor numiți pe drept este atît de mare. Afirmarea și dominarea mediocrităților sau ariviștilor este cu putință numai acolo unde parlamentele sau/ și monarhii, nu mai puțin deținătorii puterii revoluționare (să ne amintim de perioada
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
azi, în postmodernitate, când poetul e singur, relativ ostracizat, după ce, în secolul al XIX-lea, în perioadă cristalizărilor identitare naționale, poetul romantic își asumase glorios rolul de voce a interesului public. Desacralizată și împinsă într-o lume dominată de etica protestantă searbădă a acumulării și individualismului fiziocrat, poezia abia mai pâlpâie, abia se mai aude pe scena publică, acoperită de dezmățul asurzitor al vulgarității și violenței din mass-media. Poate că, din nefericire, acesta este drumul inexorabil al creației poetice în vremuri
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
deși domnia sa este un personaj care a construit cărți, reviste și dezbateri televizate de referință în anii '90, fiind printre puținii activiști civici de la noi cu un simț antreprenorial și de afaceri admirabil integrat mentalității cinic-individualiste a capitalismului de sușă protestantă, capabil adică să facă bani chiar și din activități culturale, grație inteligenței, a conexiunilor lucrative cu lumea politică și cu noii îmbogățiți, dar și a unei capacități de organizare și de administrare a unui business neobișnuite pentru intelectualii români, mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
obișnuit deja și nu o mai luăm în seamă, ci partea economică a problemei. În țările civilizate, educația ecologică, dincolo de clișee, devine o a doua natură și face parte din viziunea de bază a cetățeanului, la fel ca și reflexul protestant de a fi chibzuit cu fiecare bănuț. A fost surprinsă să vadă că mormanele de pet-uri aruncate pe unde vrei și pe unde nu vrei nu sunt valorificate așa cum se întâmplă la ea acasă. Acolo există centre de colectare
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
rol deosebit. Chiar dacă avem în vedere state diferite, așa cum sunt cele din Peninsula Scandinavia, cele vest-europene, precum Germania, Eleveția sau Olanda, dar și cele sud-est europene, ca România și Grecia, putem recunoaște faptul că religia creștină (sub formele sael catolice, protestante ori ortodoxe) a deținut un rol important în structurarea acestei ideologii. Originile ideologice ale creștin-democrației pot fi regăsite, așa cum arată Eynedi Zsolt, în momentul fuziunii catolicismului cu politica, întemeidnu-se astfel imperialismul politic tradițional al Bisericii. Dar elementele ideologice creștin-democrate, particularizate
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
modernității sunt nenumărate, dar pentru a evoca aici doar una din cele clasice cea a lui Weber -, putem spune că aceasta are câteva caracteristici: calculul rațional, dezvrăjirea lumii (adică eliberarea acesteia de puterea religiei), raționalitatea instrumentală și organizarea birocratică. Etica protestantă, ca sistem materialist ce permite acumularea de capital și o încurajează ca fiind lăudabilă și dezirabilă, a creat premisele unei schimbări culturale ce a dus la apariția capitalismului și a industrializării (Weber, 1993). Într-un articol pe tema modernității, M.
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
paper delivered at conference on "New Cultural Formations in an Era of Transnational Globalization," Academia Sinica, Taiwan, http://www. binghamton. edu/fbc/ iwgloculttw. htm Weber, Max. 1992. Politica, o vocație și o profesie. București: Editura Anima. Weber, Max. 1993. Etica protestantă și spiritul capitalismului. București: Editura Humanitas. Weiner, Robert. 1997. Democratization in Romania, în Stan, Lavinia. Romania in Transition. Aldershot, Dartmouth Publishing Company Limited. Wellman, Barry. 1979. The Community Question: The Intimate Networks of East Yorkers. American Journal of Sociology, 84
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
turnul de fildeș, captiv al visării, care își întoarce spatele unei lumi atât de imperfecte. Melancolie, spleen sau plictis sunt stările obsedante ale unei vita contemplativa europene ce va fi tulburată doar de instalarea activă a capitalismului și a eticii protestante. Remediul melancoliei patologice este, fără îndoială, munca 22. Continuând analiza pe liantul utopiei, analistul conservator american, Thomas Sowell, investighează influența intelectualilor în societățile moderne democratice și constată că erorile istorice ale intelectualilor provin din intenții bune, materializate prost, datorită unei
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Wallerstein, Immanuel, Sistemul mondial modern, Editura Meridiane, București, 1992. Wallerstein, Immanuel, Statutul sociologiei ca știință socială, în Dumitru Otovescu-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010. Walters, J. Donald Magnetismul banilor, Editura Vremea XXI, București, 2003. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993. Weber, Max, Introducere în sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001. Weber, Max, Orașul, Editura ALL, București, 2013. Weber, Max, Sociologia religiei, Editura Teora, București, 1998. Wilson, Edward, O., Cucerirea socială a Pământului
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
cât se poate de fericită. Spre deosebire de ceea ce se crede și s-a observat îndeobște pe la noi, autorul acestei cărți ne face demonstrația că există o strînsă legătură între morală și capitalismul autentic. Pentru că acesta își are rădăcinile în cumpănita morală protestantă iar ideile despre lăcomie, îmbogățire fără limite, egoism sau risipă, asociate uneori capitalismului, nu sînt de fapt, decât devieri care nu aduc nimic bun ("a crede că poți trăi în lumea banului și în afara lumii lui Dumnezeu, este o uriașă
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
din Africa, Asia, Oceania și țările din Caraibe au dezvoltat o cultură politică mai favorabilă stabilității democratice față de coloniile franceze din aceleași spații. Se pare astfel că probabilitate mai mare de a stabiliza democrația avem în țări cu tradiții religioase protestante, mai degrabă decât catolice [Lipset, 1959]. Recent, țările catolice au înregistrat modificări doctrinare față de cele din anii șaizeci și au dezvoltat o cultură politică mai favorabilă democrației [Huntington, 1991: 72 și urm.] 72. Unii cercetători sunt convinși de prioritatea variabilelor
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sfârșitul vieții. Aflat la Paris, răspundea constant și solicitărilor de a preda sub auspiciile altor instituții: Institut de France, Institut des Hautes Études, Académie des Inscriptions et des Belles Lettres, Institut d’Art et d’Archéologie, Faculté Libre de Théologie Protestante. În desele lui călătorii peste fruntarii, a ținut prelegeri și conferințe în multe universități și institute de învățământ și cultură din Europa. Întreprinzând în 1930 o călătorie în Statele Unite ale Americii, a conferențiat la mai bine de douăzeci de universități
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Reforma din secolul al XVI-lea a fost un alt moment cheie al istoriei Franței când religia și politica erau împletite iar rezultatul luptelor a determinat viitorul contur al statului francez. În timp ce toți nord-europenii (cu excepția Irlandei) au adoptat noua religie protestantă fie ea de tip lutheran, calvinist sau anglican, marea majoritate a sud-europenilor a rămas în mod ferm catolică după cum a procedat Sfântul Imperiu Roman. Între aceste două mari zone religioase se afla o centură intermediară care conținea atât catolici cât
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
zone religioase se afla o centură intermediară care conținea atât catolici cât și protestanți Olanda, sudul Germaniei și părți din Europa Centrală cum ar fi Boemia. Chiar dacă Franța a rămas catolică, ea făcea parte din acel grup intermediar din cauza forturilor protestante semnificative care se aflau în diferite zone ale țării. În mod interesant unul dintre forturile acestora coincidea cu acea parte din sudul Franței care fusese cândva ținutul catarilor și s-ar putea afirma că există o continuitate istorică între cele
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
se aflau în diferite zone ale țării. În mod interesant unul dintre forturile acestora coincidea cu acea parte din sudul Franței care fusese cândva ținutul catarilor și s-ar putea afirma că există o continuitate istorică între cele două grupări. Protestanții francezi cunoscuți sub numele de hughenoți (cuvânt care derivă probabil din cuvântul german Eidgenossen însemnând "confederați", adică cei admiși în cadrul Confederației Elvețiene) erau mai degrabă calviniști decât lutherani. Acest lucru însemna că, din punct de vedere politic, aceștia tindeau să
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
mai mult cu democrația și libertatea individuală.13 Aceste diferențe au dus la războaiele religioase din Franța secolului al XVI-lea când protestanții și catolicii s-au luptat pentru deținerea controlului asupra statului. Este interesant să speculăm dacă o victorie protestantă ar fi generat un altfel de stat în Franța, unul mai asemănător cu Anglia sau Olanda. În final, războaiele s-au sfârșit odată cu convertirea lui Henric al IV-lea la catolicism in 1593. Henric este celebru pentru următoarea afirmație: "Paris
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fenomenul corupției sunt unele „culturale”, care o reduc fie la caracterul național, fie la cultura religioasă a țării noastre și dintr-o perspectivă mai generală la lumea catolică, astfel încât ea, de exemplu, ar fi aproape absentă de tot în țările protestante. Structura ierarhică a Bisericii catolice, institutul confesiunii și al iertării s-ar afla, după părerea unora, la baza difuzării majore a corupției în țările catolice, în comparație cu țările protestante. În realitate nu dispunem de date empirice care să permită astfel de
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
astfel încât ea, de exemplu, ar fi aproape absentă de tot în țările protestante. Structura ierarhică a Bisericii catolice, institutul confesiunii și al iertării s-ar afla, după părerea unora, la baza difuzării majore a corupției în țările catolice, în comparație cu țările protestante. În realitate nu dispunem de date empirice care să permită astfel de confruntări. Cu toate acestea este vorba de un alt element de care trebuie să ținem cont, pentru o analiză critică și pentru a aprofunda în mod avantajos ceea ce
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
prima jumătate a secolului al XVII-lea. În traducerea Vechiului Testament, datând din perioada șederii sale la Constantinopol, între anii 1661 și 1664, ca reprezentant diplomatic al domnitorului Grigore Ghica al Țării Românești, Milescu s-a folosit de o ediție protestantă, prestigioasă în epocă, Septuaginta tipărită la Frankfurt pe Main în 1597. Lipsa de prejudecată în alegerea ediției, ca și strădania de a transpune în limba română un cuprinzător aparat critic, atestă preocupări de ordin filologic și cultural ce pot justifica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
astăzi este - pentru noua lume științifică - o imensă gafă. Dimpotrivă, pentru Culianu - ca și pentru Servier - magia a fost o subtilă artă spirituală, una cu totul specială, care a dominat alături de astrologie și alchimie lumea imaginarului social european până la reforma protestantă (pentru detalii, a se vedea Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere. 1484, în special ediția a doua revăzută și adăugită). Sub chipuri aparent irecognoscibile, ea mai supraviețuiește și astăzi. Or, Culianu și-a propus să o cerceteze cu
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
mei pe Virgil Nemoianu atunci când predau despre teme dragi (și) mie, cum ar fi: sacrificiul și darul (cu trimiteri speciale la Rene Girard - unul dintre cei 40 de ,,nemuritori" ai Academiei Franceze); umanismul creștin și noul umanism (Mircea Eliade); etica protestantă și spiritul capitalismului (cu trimiteri la Max Weber și la Jocurile Divinității, dar și la realitatea din România profundă, cercetată sociologic acum de o parte a doctoranzilor mei); America creștină, Europa seculară? (urmând a scrie un studiu introductiv la ediția
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]