37,224 matches
-
teme incandescente. Personajele, situațiile, ideile sunt lăsate să devină propriul avocat, într-o confruntare plină de energie și expresivitate cu procuratura prejudecăților și stereotipurilor naționaliste. Memoria, adevărul și compasiunea alcătuiesc un amalgam plin de gravitate și noblețe, menit să aducă prozei actuale din România un grăunte de raționalitate într-un peisaj dominat de subiectivitatea mărturisirii și de prea-plinul-de-sine al talentelor naturale —, dar nimic mai mult de-atât. Faptul că nimeni nu mi-a cerut părerea despre Cartea Anului a fost, așadar
Trei cărți. Adică trei prieteni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2744_a_4069]
-
particulare de a implica autobiograficul în textele autorului, precum în confesiunea lui Gala Galaction. Circumstanțele evocate („Eram căsătorit, aveam doi copii, eram subșef de birou... cu alte cuvinte, împrejurările și climatul sufletesc din O stea prin fereastra lui Manolaș”, sau: proza Trandafirii „rezumă, lămurește și simbolizează, surprinzător, toată simțirea și toată literatura mea” etc.) nu dau neapărat cheia vreunei dezvăluiri, nu echivalează cu vreo sărmană juxtă de natură să „lămurească” misterul creațiunii, ci sugerează importanța pe care scriitorul o dă atmosferei
Mărturisirile scriitorilor by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2749_a_4074]
-
Marian Barbu Anul acesta, scriitorul Ioan Lascu din Craiova s-a aflat pe piața cărții din România cu un volum de proză scurtă, denumit Începutul cuvintelor. Este o antologie a scrisului prozastic, conceput de autor în două dimensiuni stilistice: una conceptuală, sub zodia nonconformismului urmuzian, și alta a biografismului firesc, lejer, ca emanație a eului creator în devenirea lui social-intelectuală. Peste amândouă
În vizorul modernității permanente by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/2753_a_4078]
-
România literară, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România. Juriul României literare, format din Nicolae Manolescu (președinte), Gabriel Chifu, Gabriel Dimisianu, Mihai Zamfir, Sorin Lavric, Cosmin Ciotloș și Simona Vasilache, a avut de ales între poezie (Costumul negru, de Adrian Popescu), proză (Negru și roșu, de Ioan T. Morar), memorialistică (Fals tratat de manipulare, de Ana Blandiana și Ce a fost. Cum a fost, Paul Cornea de vorbă de Daniel Cristea-Enache), eseu (Amazoanele. O poveste, de Adriana Babeți) și traducere ( Eroul discret
Gala Premiului Cartea Anului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2760_a_4085]
-
eroi discreți, redactorii de carte, colegii de la Humanitas, și speranța lui Vargas Llosa că premiul se va duce spre Amazoanele Adrianei Babeți, singurul dintre volumele nominalizate pe care a apucat să-l citească. O fi, n-o fi? Cartea de proză, Negru și roșu, de Ioan T. Morar a fost prezentată de Gabriel Dimisianu, care i-a rezumat subiectul, plecând de la Stendhal, și i-a evidențiat mizele. O secvență din istoria recentă, reconstituită documentar și literar. Autorul s-a bucurat să
Gala Premiului Cartea Anului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2760_a_4085]
-
lui Dovlatov se circumscrie realismului stenic, de tip constatativ. Scriitorul realizează incizii și acolade, în timp și spațiu, la o populație cunoscută în detaliu. Intimitatea acelui eu participativ nu se defoliază decât cu limite și cu strictul necesar. Mai toată proza lui Ser ghei Dovlatov aparține biografismului, reînviat și remo delat teoretic de francezi. Dovlatov a realizat un biogra fism de suprafață. Vioiciunea acestuia însă o dă dialo gul, dinamica textului o dă retorica asumată individual. O frază din „Th Village
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
că tânărul urmaș, american, va avea bifur cat interesul pentru biografia tatălui: să nu-l mai intere seze trecutul acestuia, nici la nivelul unei... pete de adevăr, ori să-l abandoneze definitiv, fără a ști despre el câte ceva. A doua proză - păstrând ordinea așezării în carte, după versiunea românească - poartă titlul Ghete din nomenclatură. E o politizare forțată: unui activist de rang înalt i s-a făcut rău în timpul unui discurs rostit la dezvelirea statuii lui Lomonosov, amplasată într-o stație
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
să-și alcătuiască trama epică (Ciurilin - un an de batalion disciplinar, el, autorul, demobilizat, pe deținutul ne bun „nu l-am mai văzut). Parcă nostalgic, și cumva trist, se descarcă de năduf : „S-au risipit cu toții undeva, în urmă.” Următoarea proză - a treia, Un costum bun, la două rân duri, propune o formă de comportament gen Nastratin. Valoarea omului începe să prindă limbaje de referință de la haine și toate cele care privesc îmbrăcămintea. De la această proză, mi s-au luminat analogiile
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
cu toții undeva, în urmă.” Următoarea proză - a treia, Un costum bun, la două rân duri, propune o formă de comportament gen Nastratin. Valoarea omului începe să prindă limbaje de referință de la haine și toate cele care privesc îmbrăcămintea. De la această proză, mi s-au luminat analogiile cu N.V. Gogol și A.P. Cehov, în postura de naratori și nu de drama turgi. Textul este viabil prin mulțimea de personaje, adevărați actanți de susținut cauza unui ziarist, mai mereu în contra regimului... asupritor. Pe
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
de patetism ori bovarisme. E limpede că ea și-a depășit frica de moarte. Iar literatura îi oferă un spectru larg al morții. Oglinda și drumul nu este propriuzis un volum nou. Mai degrabă un Best of din studiile despre proză și memorialistică scrise în ultimii 6 ani. Citim, după câteva studii teoretice, 70 de medalioane literare. Spun medalioane, pentru că nu se poate vorbi de o unitate analitică. La bază cronici literare, studiile sunt aduse, unde e cazul, la zi. Volumul
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]
-
Citim, după câteva studii teoretice, 70 de medalioane literare. Spun medalioane, pentru că nu se poate vorbi de o unitate analitică. La bază cronici literare, studiile sunt aduse, unde e cazul, la zi. Volumul reprezintă sinteza comentariilor Irinei Petraș pe marginea prozei contemporane, cu mizele personale, dar fără ierarhizări. O listă egală, de luat în seamă. Se regăsesc aici, cu minime modificări, eseurile din Divagări (in)utile. Viață și literatură (2012), iar portretele de prozatori sunt, de asemenea, reluate, în totalitate sau
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]
-
2008 și (aproape) cealaltă jumătate din Prelungiri - 2010). Unele, datate după 2011, apar prinse prima dată în volum. Voi aminti câteva noțiuni la care Irina Petraș ține mult, de aceea le amintește, adăugite, în dezbaterile specifice: istorie și ficțiune în proza contemporană, moartea, erotismul, acordul fin, fragment-defragmentare, despre lectura confidențială, statutul personajului și formele ceptive. Conceptele funcționează dacă avem în vedere continuitatea dintre literaturile interbelică, comunistă și postdecembristă. E motivul pentru care autoarea alege și simbolurile din titlu: drumul ca metaforă
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]
-
O definiție a criticului, care se dovedește a fi mai mult decât „un cavaler al cărții”. În orice caz, Irina Petraș e atrasă de relaționările dintre știință și literatură, mariaj din care extrage mai multe concepte utile. Crede apoi că proza optzecistă poate fi încadrată unei direcții „homeopatice”, în vreme ce proza recentă ar fi una „alopatică”. Foarte interesante sunt și echivalările producției postdecembriste cu literatura „obsedantului deceniu”. Provocatoare alăturare, însă, fie și numai dacă avem în vedere conceptul de libertate, oricât de
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]
-
mai mult decât „un cavaler al cărții”. În orice caz, Irina Petraș e atrasă de relaționările dintre știință și literatură, mariaj din care extrage mai multe concepte utile. Crede apoi că proza optzecistă poate fi încadrată unei direcții „homeopatice”, în vreme ce proza recentă ar fi una „alopatică”. Foarte interesante sunt și echivalările producției postdecembriste cu literatura „obsedantului deceniu”. Provocatoare alăturare, însă, fie și numai dacă avem în vedere conceptul de libertate, oricât de „închisă” ar fi fost lumea noastră de tranziție, lucrurile
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]
-
cunoscute pe care mizează: Bianca Balotă, Liviu Bleoca, Hanna Bota, Jehan Calvus (Chelu), {tefan Goanță, {tefan Mitroi și Tudor Dumitru Savu. Ceilalți sunt arhicunoscuți. Evident, există și o inevitabilă miză canonică. Dar să urmărim câteva aprecieri: Nicolae Breban scrie „o proză care își conține deja comentariile, până-ntr-acolo că, uneori, ele ocupă prim planul”, și „sunt mai impetuoase decât întâmplarea?; despre Paul Goma: „ceea ce mi se pare excepțional în Astra este descrierea stării de fericire pe care o reprezintă Biblioteca
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]
-
ultimii ani?. Găsim comentarii amănunțite despre Aura Christi (care „trăiește la o temperatură mereu mai înaltă decât a pământenilor de rând și o presimțeam chiar amenințată, când și când, să-și piardă pământarea”), Norman Manea („Savoarea și calitatea excepțională, originalitatea prozelor lui Norman Manea se ivesc din efortul de a se desprinde de gândirea epică, superficială și de a accede la una poematic-crizică. Societății, existenței umane, li se aplică un tratament fabulatoriu homeopatic secondat de neîncrederea în eficacitatea remediului?), Dora Pavel
Critica empatică by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2767_a_4092]
-
a fost pentru prima dată observat, în cultura noastră, în legătură cu ediția Perpessicius a operei eminesciene, importantă nu numai prin valorificarea ineditelor, cât mai ales prin relevarea relațiilor de adâncime dintre teatrul eminescian și poezie, dintre publicistica pe teme istorice și proză, și prin semnalarea unei circulații subiacente a fantasmelor și obsesiilor poetului. Ediția critică George Coșbuc, începută în 2006 de profesorul Gheorghe Chivu, în cadrul colecției de „Opere fundamentale” a Academiei Române, nu a avut șansa de a fi receptată așa cum merita. Nu
Coșbuc pe șantierul Divinei Comedii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2768_a_4093]
-
muzică, ecranizări, etc. Integrarea poveștilor lor în patrimoniul UNESCO, secțiunea „Memoria lumii”, este un argument convingător în același sens. Cele două sute de povești grimmiene, cît cuprinde așa-numita ediție „mare”, concurează serios prin diversitate și număr cele opt povești în proză și trei în versuri ale lui Perrault sau cele o sută ale lui Andersen. ~n ciuda cruzimii și violenței care li se reproșează uneori, ele înfruntă, de multe ori cu succes umorul și ironia lui Perrault, melancolia și lirismul lui
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
cehă de poetul Vilém Závada (1905-1982), în colaborare cu românista Eva Strebingerová (1931-1985). Până în ziua de astăzi, cititorilor cehi le lipsește o ediție reprezentativă din opera lui Eminescu, care să cuprindă nu numai lirica sa, ci și unele titluri din proză: mă gândesc, în primul rând, la nuvela fantastică Sărmanul Dionis. Să sperăm că unul dintre traducătorii de azi va îndeplini această datorie față de poetul național român. Un exemplu ne oferă colegii noștri din Slovacia care au reușit, acum câțiva ani
Aniversarea lui Eminescu la Praga by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/2777_a_4102]
-
în anii 1950 apariții rare și „pe linie”, cu un termen din jargonul realist socialist azi uitat, ca și aparițiile cu pricina, și s-a consacrat cu începere din 1966 cronicii literare. A comentat de toate, cărți de poezie, de proză și, mai cu seamă, de critică. Una din rubricile lui cele mai citite din „Viața Românească” i-a luat la rând pe cronicarii literari, al căror naș de cununie cu literatura a fost o bună bucată de vreme. Caracteristica comentariilor
Când criticii literari și-au găsit nașul by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/2781_a_4106]
-
era legată tot de vin, mai precis de o varietate a acestuia: pelinul. M-am mai referit la această veritabilă revelație și atunci când am scris despre Amintirile... îngrijite de Ștefan Cazimir. Și acolo, ca și în scrisori, ca și în proză, Caragiale ridică în slăvi pelinul (alintându-l chiar drăgăstos: „pelinaș”). Exemplele sunt strivitoare. Nu numai calitativ, ci și statistic. La fel ca în cazul Repausului dominical (care se petrece într-o joi și în care, et pour cause, deși toate
Știință inefabilă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2784_a_4109]
-
Bobei Raluca Revista franceză Breves, care editează proză scurtă contemporană, va publica antologia "Nouvelles de Roumanie", cu zece nuvele semnate de autori contemporani precum Mircea Nedelciu, Gabriela Adameșteanu, Lucian Dan Teodorovici, Ana Maria Sandu și T.O. Bobe. "Cele zece nuvele pe care vi le propun vă invită
Revista franceză Breves va publica o antologie de nuvele româneşti by Bobei Raluca () [Corola-journal/Journalistic/22376_a_23701]
-
cunoscuți pentru poeziile și romanele lor", declară Fanny Chartres, o traducătoare stabilită în România. Cele zece texte reunite în antologia "Nouvelles de Roumanie" au fost traduse în limba franceză de Chartres. Revista Breves publică în fiecare an patru volume dedicate prozei scurte dintr-o anumită țară, iar anul acesta, după Spania, Norvegia și Mexic, a venit rândul României, a explicat Fanny Chartres. Revista literară Brèves a fost creată în 1975 și acoperă actualitatea prozei scurte contemporane, prilejuind întâlnirea cu scriitori francezi
Revista franceză Breves va publica o antologie de nuvele româneşti by Bobei Raluca () [Corola-journal/Journalistic/22376_a_23701]
-
publică în fiecare an patru volume dedicate prozei scurte dintr-o anumită țară, iar anul acesta, după Spania, Norvegia și Mexic, a venit rândul României, a explicat Fanny Chartres. Revista literară Brèves a fost creată în 1975 și acoperă actualitatea prozei scurte contemporane, prilejuind întâlnirea cu scriitori francezi, dar și, prin numerele speciale, cu autori din alte țări.
Revista franceză Breves va publica o antologie de nuvele româneşti by Bobei Raluca () [Corola-journal/Journalistic/22376_a_23701]
-
criticii și istoriei literare, îl constituie scrisul universitarului Cornel Ungureanu. Tête à tête ne-am văzut întâmplător la câteva acțiuni ale U.S.R. - fie la București, fie la Craiova. Mult mai apropiate (și de folos) mi-au fost cărțile sale privind proza, ca și desele referințe semnate în revista „Orizont”, publicație care mi-a găzduit(cândva) și mie câteva poeme. Acum, în 2010, am reușit să desăvârșesc a doua lectură completă a documentatei cărți Istoria secretă a literaturii române, apărută la sfârșitul
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]