8,957 matches
-
minerilor despre copiii lor dispăruți și caietul cu însemnări. Hoțul, sau hoții, dacă ar fi fost "cinstiți", ar fi trebuit să-mi fure casetofonul și alte obiecte personale cu destulă valoare bănească". Chiar după trecerea cîtorva ani îmi amintesc că prozatorul se mișca cu greutate, marcat la vedere de consecințele indenegabilei răfuieli politice care l-a țintuit timp de multe luni de un pat de spital și care era să-l coste viața. Drept care nu cred a exagera socotind că în
Un martor incomod by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10926_a_12251]
-
nu fi restiuit eu cartea? Așa s-o fi cumpărat?)... Cert e că am considerat-o întotdeauna Biblia mea. Tot Bezdechi semnează și un studiu laborios, din care, pe vremea studenției mele, ghicisem că atenianul ar putea fi și primul prozator al Europei, - un literat, înainte de a fi divinul filosof. întâi că Bezdechi alege în traducerea sa titlul din original, Symposion, evitând cuvintele prea concrete... Ospăț... Praznic, oprindu-se la Banchetul, nume ce-l pune numai în interiorul cărții, nu și pe
Eros ori Ura (un Prozator) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10945_a_12270]
-
mai franțuzit, care să zică Cozerii ; ori pe-ălălalt, convivul crunt, ce dă cu banul: Vrăjeli... Cum spune Horațiu: Non erat his locus!... nu era cazul, aferim, - da^ tentația-i mare! Așadar, ideea că Platon ar putea fi și un prozator, un literat modern, mi-o sugerase pe timpuri încă de la prima lectură Bezdechi însuși. Destul să citești la pagina zece a ediției din 1944, - Fundația culturală Rege Mihai 1, - la capitolul Persoanele dialogului: ,Symposion nu e un dialog direct, ci
Eros ori Ura (un Prozator) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10945_a_12270]
-
profil) și a gustului pentru călătorii, pentru experiențe, după atîta ,închidere". O plecăciune făcută, cu toată detașarea modernității (foarte) tîrzii, diferenței fondatoare. Ceva mai ,jovial" (epitet care-i este, de altfel, foarte drag...) scrie Horia Gârbea scurte portrete de poeți, prozatori, dramaturgi ,în ascensiune". Precumpănesc, parcă, primii, în contextele mai largi ale promoțiilor sau ale generațiilor, ale căror ,ideologii" dau, de cîte ori se poate, linia cronicilor. Horia Gîrbea ,critică" de plăcere, cu ironie benignă, reluînd, dacă are ocazia, părerile confraților
Critimixuri și alte fixuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10983_a_12308]
-
închide cărțile totdeauna mulțumit. Mai mult decît niște formule consacrate (și consacratoare, prin tradiție), frazele de sfîrșit ale ,medalioanelor" lui chiar împărtășesc semenilor cititori un optimism nejucat: ,Radu Sergiu Ruba are și calitățile intelectuale, talentul și tenacitatea unui poet și prozator de primă importanță pe care le etalează în eseu cu un farmec și o exactitate ce-mi amintesc și de Huxley"; ,în poezia contemporană, Simona-Grazia Dima este ea însăși o prezență greu de surprins și catalogat, dintr-o specie aparte
Critimixuri și alte fixuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10983_a_12308]
-
ediție din proza scriitorului rus, s-a produs în martie 1952, în nr. 3 al ,Vieții românești", nu în 1949. Nimeni, până la Oana Soare, nu a verificat trimiterea la sursă. Datele eronate au fost perpetuate de câteva zeci de ani. Prozatorului i-a convenit, din câte se pare, să se declare cu câțiva ani mai tânăr, pentru a fi integrat mai firesc generației ´60, cu care se simțea solidar și față de care avea un decalaj de vârstă în defavoarea lui. Am crezut
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
provenea dintr-un șir de notari, considerați ,socotitori de destine", cei care umblau prin sate pentru a face înregistrările populației și purtau la brâu o călimară cu cerneală și una cu nisip. De aici s-ar fi putut trage viitorului prozator ceremonia scrisului, caligrafia frazelor, scenografia epică și preocuparea pentru destinele personajelor. La originea excepționalului personaj din Cartea de la Metopolis Filip Teologul Umilitul stătea un unchi al tatălui, Ștefan Dinulescu, istoric literar, teolog și avocat - resurse biografice din care va fi
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
ne pun din nou în față ideea că realitatea bate ficțiunea și ne justifică percepția scriitorului ca emanație a unui spațiu fabulos. Crezusem contrariul: că acest spațiu fabulos este invenția pură a scriitorului. Ceea ce nu înseamnă câtuși de puțin că prozatorul iese diminuat dintr-o astfel de relație, doar că înțelegem mai bine secretul unui proces creator extrem de sofisticat. Ediția Oanei Soare ne pune de asemenea la îndemână textele debutului bănulescian: debutul absolut în 1943 în revista liceului din Călărași cu
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
relație, doar că înțelegem mai bine secretul unui proces creator extrem de sofisticat. Ediția Oanei Soare ne pune de asemenea la îndemână textele debutului bănulescian: debutul absolut în 1943 în revista liceului din Călărași cu un poem patriotic neglijabil; comentariile la prozatorii ruși, traduși la noi în anii ´50, de la Gogol și Paustovski la nume mai puțin importante; fabule, epigrame și alte versificări facile; schițe și povestiri ce dovedesc un nebănuit simț al umorului și înclinație spre satiric; reportaje conștiincioase de pe șantiere
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
N. Iorga, a participat la cursurile de vară de la Vălenii de Munte. Tot la îndemnul lui Jan Urban Jarnik, Jindra Husková-Flajshansová și-a ales ca specialitate româna în cadrul studiilor de filologie romanică. Primele lecții le-a luat în 1915 de la prozatorul și publicistul ardelean Horia Petra Petrescu, aflat rănit în lazaretul din aceeași Mănăstire Strahov din Praga. Va purta cu el o bogată corespondență. A călătorit frecvent în România, cunoscând o mulțime de personalități din lumea literară și, mai larg, culturală
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
numeroși scriitori români din toate genurile: Alecsandri, C. Negruzzi, Eminescu, Caragiale, Slavici, Sadoveanu, Goga (Meșterul Manole), D. Anghel, Ion Pillat, Zaharia Stancu. A publicat studii despre poezia și teatrul românesc și unul mai amplu consacrat prozei, însoțit de o antologie: Prozatori români în cadrul evoluției diferitelor școli literare, Praga, 1927, dedicat lui Ovid Densușianu. Citise Drumul ascuns de Hortensia Papadat-Bengescu, în preajma revoluției de C. Stere, îi plăcuse mult Răscoala lui Liviu Rebreanu. Se poate spune că Jindra Husková a făcut cel mai
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
Nicolae Manolescu Si eu am fost pe Insula Samos, luna trecută, cu ocazia dezvelirii unei plăci comemorative Ion Ghica. Puțini mai știu astăzi că marele prozator a fost, între 1854 și 1859, guvernator al insulei, numit de turci. Cedată Greciei abia în 1912, mult după constituirea statului național elen, Samos a reprezentat o importantă poziție strategică în Marea Egee. De altfel, de la Kushadasî e o distanță mult
Et in Samos ego! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11018_a_12343]
-
din prima jumătate a secolului XIX era mult mai integrată decît va fi după aceea. Ghica introducea spiritul britanic în Samos, fanarioții, limba franceză în Principate, prevestind redescoperirea Occidentului, vorba lui G. Călinescu, și crearea românei literare. Ghica era un prozator romantic, pe modelul francez, care funcționa și în poezie prin Lamartine și Hugo. Mișcarea de eliberare elenă și-a avut punctul de pornire în Principate. La capătul opus, pioneri ai independenței au fost samienii. Cel mai mare poet neogrec din
Et in Samos ego! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11018_a_12343]
-
lipsa de experiență și sincopele în construcția romanului, naivitățile de concepție și de limbaj, îndrăznelile fără acoperire estetică reprezintă încă un balast deloc neglijabil. Dar, în pofida acestor deficiențe juvenile, e limpede că, treptat, reperele romanului autohton s-au schimbat. Dintre prozatorii grei ai generației '60, numai Nicolae Breban, D.R. Popescu și Dumitru Țepeneag continuă să scrie și să publice cărți noi; ceilalți își reeditează masiv opera, schițând recontextualizări ale ei prin intermediul memoriilor și al dialogurilor confesive. La nivelul generației '80, aflată
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
creatoare, numărăm pe degetele de la o mână boantă proiectele epice realmente ambițioase, duse la bun sfârșit (Povestea Marelui Brigand de Petru Cimpoeșu, Pupa Russa a lui Gheorghe Crăciun) sau aflate în derulare (Orbitor de Mircea Cărtărescu). Cu cât scade vârsta prozatorilor, cu atât crește aria lor ,productivă", baza numerică și valorică pe care ultimele promoții o consolidează. Dan Stanca și Radu Aldulescu, Răzvan Petrescu și Dumitru Ungureanu, Cătălin Țîrlea și Daniel Bănulescu, Bogdan Suceavă și Dan Lungu, Cornel George Popa și
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
o paralelă cu un alt roman al adolescenței, excelentul Muzici și faze. În timp ce Tinuț, eroul lui Ovidiu Verdeș, se exprimă pe măsura vârstei, cu ingenuitățile ei bine fixate pe hârtie de către autor, ,semisociopatul" lui Alain Gavriluțiu îi scapă din mâini prozatorului, care încurcă vădit timpul trăirii cu cel al rememorării. Și mai e ceva. Dat fiind că întâmplările din Nu toată iarba e la fel sunt relativ ,subțiri", și comune unei întregi generații (cine n-a chiulit de la ore, mai ales
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
până nu spune tot ce are de spus; și își duce mai departe romanul, fie cu o amintire, fie cu o teorie, fie cu un calificativ aruncat în față cititorului (cel mai frecvent: ,decerebrat"). Deși rapid edificați asupra posibilităților tânărului prozator, îi urmărim cu o anume curiozitate traseul epic. Cu toate gropile ei, cartea se citește de la un capăt la altul, lectura putându-ne amuza, dar nu și plictisi. E un început.
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
Barbu Cioculescu Dacă socotim genul memorialistic drept câștigătorul pieței literare după patruzeci de ani de comprimare a personalității umane și de absență a genului în librării, atunci trebuie să consemnăm existența unui veteran al diaristicii în prozatorul Constantin Mateescu, unul din talentele pe care comunismul le-a ținut sub obroc în exact anii când se alcătuiește o reputație artistică și se pronunță un verdict critic așezător. Profesor secundar de limba franceză, intelectual cu largă deschidere și autor
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
Ialomiței, acolo unde brațele Dunării se unesc și se despart din nou. Insula Cailor din roman e Balta Ialomiței, iar Mavrocordatul imaginar, ca limită de sud, are la origini elemente geografice și culturale din orașul Călărași, unde și-a făcut prozatorul liceul. Economia locului se învârte în jurul unor surse limitate: oile și caii, pe de o parte, iar pe de alta, rezerva de marmură roșie, aflată pe terminate, a cărei exploatare a umplut subsolul de galerii ce se surpă amenințător. Pe măsură ce
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
de fantastic este ceremonialul misterios al comunicării, care pare că întotdeauna ascunde ceva. Numele personajelor, mai mult porecle (Milionarul, Iapa-Roșie, Topometristul, Havaet BorLat, Fibula Serafis, Femeia-paracliser etc.) și ale locurilor (Dicomesia, Cetatea-de-Lână, Metopolis, Mavrocordat etc.) sunt stranii. În acest fel prozatorul, fie că vrea, fie că nu vrea, ne face să credem că alunecăm într-o lume care nu mai există. Dacă a existat vreodată - după cum răspândesc îndoiala atât parohul Viață Amărâtă (numit și el tot printr-o poreclă), cât și
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
Pavel Șușară Ajunsă acum la cea de-a șasea ediție, Bienala Internațională de Gravură Contemporană Iosif Iser de la Ploiești, inițiată și coordonată profesional de regretata muzeografă Alexandra Ionescu, multă vreme directoare a Muzeului de Artă, și continuată acum de cunoscutul prozator optzecist Florin Sicoie, actualul director al muzeului, s-a înscris indiscutabil în calendarul artistic al unui spațiu care nu mai este marcat acum nici de granițe fizice și nici de limitări culturale. Nenumărate țări de pe toate continentele, moduri foarte diverse
Despre artă, geografie și solidaritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11012_a_12337]
-
luciditate, doamna Elena-Georgeta Roth, medic de asemenea, evoca trecutul apropiat sau mai depărtat cu o anume detașare ironică și caracteriza plastic oameni și evenimente. Surpriza a fost să descoperim că doamna doctor Roth a fost prima soție a poetului și prozatorului Grigore Băjenaru (13 februarie 1907-5 februarie 1980), ,Gabi", principalul personaj feminin din Balsam de Canada, romanul aflat în arhiva familiei Roth. Redactat în anul 1971, manuscrisul a fost oferit Editurii Albatros, unde prozatorul publicase mai multe romane cu temă istorică
Un roman de Grigore Băjenaru by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/10989_a_12314]
-
a fost prima soție a poetului și prozatorului Grigore Băjenaru (13 februarie 1907-5 februarie 1980), ,Gabi", principalul personaj feminin din Balsam de Canada, romanul aflat în arhiva familiei Roth. Redactat în anul 1971, manuscrisul a fost oferit Editurii Albatros, unde prozatorul publicase mai multe romane cu temă istorică, pentru tineret. în climatul creat în vara aceluiași an de enunțarea ,tezelor din iunie" de către N. Ceaușescu, volumul a fost refuzat de cenzură. în anul 1975, Grigore Băjenaru a recitit dactilograma, a corectat
Un roman de Grigore Băjenaru by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/10989_a_12314]
-
tezelor din iunie" de către N. Ceaușescu, volumul a fost refuzat de cenzură. în anul 1975, Grigore Băjenaru a recitit dactilograma, a corectat-o, a suprimat pasajele redundante și a imprimat textului o formă definitivă. Această variantă este oferită acum cititorului. Prozatorul a subliniat în mod repetat referențialitatea narațiunii. Toate întâmplările, ne încredințează, ,sunt strict autentice", personajele ,au existat aievea, cu toate că multe din acțiunile la care au luat parte vor părea cititorului de necrezut", și nu avem motive să-i suspectăm sinceritatea
Un roman de Grigore Băjenaru by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/10989_a_12314]
-
o delicată pasiune. Deși nu coboară spre straturile profunde ale psihismului, confesiunea amar-nostalgică și limbajul colocvial agreabil evocă deopotrivă o dramă și o lume apusă, subordonată unui alt cod etic și social. Balsam de Canada nu modifică statutul valoric al prozatorului. însă prin modalitățile narative, Grigore Băjenaru se alătură tardiv direcției ,autenticiste" a ,noului roman" interbelic, în care posibile titluri de referință rămân Femei de Mihail Sebastian și Ambigen de Octav Șuluțiu.
Un roman de Grigore Băjenaru by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/10989_a_12314]