5,549 matches
-
26). Tema arhaică a colindei (regenerarea cosmosului uzat) și cea ulterioară, creștină (nașterea lui Isus), s-au suprapus, generând un insolit motiv hibrid : Isus (re)creează lumea. Paltinul (axa și centrul lumii, lăcaș al zeului demiurg) a devenit (pentru uzul pruncului Isus) un leagăn agățat în paltin și, ulterior (prin pierderea semnificației inițiale a arborelui), doar un leagăn din lemn de paltin (90). De altfel, motivul „leagăn de paltin” se regăsește și în alte tipuri de colinde (cu temă nupțială, de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe marginea originii, evoluției și semnificațiilor acestui topos mito-religios. Ceea ce mă interesează sunt formele în care a supraviețuit el în unele texte folclorice românești. Ca arbore sacru, paltinul este - așa cum am văzut deja - reședința zeului, fie a Demiurgului, fie a pruncului Isus și a Sfintei Maria. În colinde, Maica Domnului (sau „jupâneasa”) cu prunc în brațe stă la umbra a „doi paltini galbeni”. Un șoim îi fură „Fașa fiului,/ Brâul Domnului” și-și face cuibul în paltini. Șoimul e blestemat sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
formele în care a supraviețuit el în unele texte folclorice românești. Ca arbore sacru, paltinul este - așa cum am văzut deja - reședința zeului, fie a Demiurgului, fie a pruncului Isus și a Sfintei Maria. În colinde, Maica Domnului (sau „jupâneasa”) cu prunc în brațe stă la umbra a „doi paltini galbeni”. Un șoim îi fură „Fașa fiului,/ Brâul Domnului” și-și face cuibul în paltini. Șoimul e blestemat sau este omorât, cuibul e stricat, paltinii sunt tăiați (72, p. 249 ; 152 Ordine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
într-un an”) din trupul defunctu lui, motiv din belșug atestat în textele populare româ nești și de aiurea. În unele variante ardelenești ale baladei Meșterul Manole, din trupul (coastele, ochii) femeii zidite cresc „două păltinele” sau „doi păltișori”, iar pruncul continuă să trăiască, legănat de vânt, într-un „langăn” de paltin sau într-un leagăn pus „în vârf de păltinaș” (42, pp. 176, 196, 284). într-o variantă ardelenească a basmu lui Doi feți cu stea în frunte, din trupurile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
maluri, rupse dealuri Rupse brazi și păltinași (54, p. 86). 6. Paltinul psihopomp Rândurile care urmează se referă la felul în care a fost valorizat paltinul în legenda Sfântului Sisinie (Sisoe). Un sfânt care, în mentalitatea populară, apără lehuzele și pruncii de demonul feminin Avestița (Samca, Aripa Satanei etc.). Cercetătoarea Mihaela Timuș, colega mea de la Institutul de Istorie a Religiilor, a publicat recent un studiu în care Avestița (cu două imagini inedite) este privită în comparație cu alte demonițe similare din mitologia orientală
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
grajd” (150). Practici similare sunt atestate la țăranii din Bucovina (12, p. 77). Strigoaicelor, zic țăranii, „le place macul” (162, p. 186). Pentru ca spiritele rele, vântoasele/frumoasele (în Moldova) și halele (în Banat), să nu ia mana vacilor și vlaga pruncilor, țăranii își protejează animalele și copiii cu pelin (Artemisia absinthium) și odolean (Valeriana officinalis). Dacă n-ar fi pelin și odolean - se crede în Moldova -, noi [= vân- toasele] multe am mai face în lumea aceasta, dar din pricina acestor două ierburi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de mac, răsuceau materialul textil, iar copiii îl sugeau ca niște vițeluși cuminți. Îi priveam cum se moleșesc de la un minut la altul, cum închid ochii și cum, transpirați, cu obrajii aproape stacojii, adorm (153). Uneori, pentru a-i liniști, pruncilor li se dădea să soarbă vreo băutură alcoolică. Pe la începutul secolului al XIX-lea, medicul Bucureștilor, Constantin Caracaș, se plângea că româncele de la țară sau mahala „îi adapă [pe copii] cu vin, cu rachiu, uneori, chiar când încă sug” (290
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Salimbene da Parma în cronica sa : El [Frederic al II-lea] voi să experimenteze ce limbă aveau copiii ajunși la adolescență fără să fi putut vreodată vorbi cu cineva. Ca atare, dădu poruncă doicilor și dădacelor să-i hrănească pe prunci [...], interzicându-le să le vorbească. Voia să afle astfel dacă ei [nou-născuții] vorbeau limba evreiască, care a fost cea dintâi, sau greaca, sau latina, sau araba ; ori dacă nu cumva vorbeau tot limba propriilor părinți, din care se născuseră. Dar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dacă ei [nou-născuții] vorbeau limba evreiască, care a fost cea dintâi, sau greaca, sau latina, sau araba ; ori dacă nu cumva vorbeau tot limba propriilor părinți, din care se născuseră. Dar [suveranul] se strădui fără nici un rezultat, întrucât copiii sau pruncii mureau cu toții (Cronica, 1282) (4, p. 7). în Evul Mediu timpuriu, se credea că doar trei limbi merită statutul de „limbi sacre” : ebraica, latina și greaca. Sunt limbile în care, conform evangheliilor, a scris Pilat pe cruce numele și titulatura
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lipsit de educație lingvistică ar emite sunete nearticulate, asemănătoare cu lătratul câinilor (9 ; 4, p. 45). La aproape trei secole după domnia împăratului german Frederic al II-lea, suveranul Scoției Iacob al IV-lea (1488-1513) a izolat, de asemenea, doi prunci pe insula Inchkeith. I-a lăsat acolo în grija unei femei mute, în speranța că în câțiva ani copiii vor începe de la sine să vorbească în „limba paradiziacă”. Infans „copil” (< in [privativ] + fans [„care vorbește”]) este, și etimologic, „o persoană
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al V-lea î.e.n.) și se referă la un suveran egiptean, Psammetihos, care a domnit în secolul al VII-lea î.e.n. Vrând să știe cine au fost „cei dintâi dintre toți oamenii”, Psammetihos (664-610 î.e.n.) a încredințat unui păstor doi prunci, care urmau să fie crescuți izolați, într-o colibă goală a stânei, fiind alăptați de capre. Suveranul voia astfel să afle „care va fi prima vorbă pe care o vor rosti copiii, după ce vor trece de vârsta gânguritului fără noimă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Psammetihos, ar fi fost crescuți și alăptați de câteva femei cărora - pentru a nu vorbi de față cu pruncii - le-ar fi fost tăiate limbile. Vezi submoti vul „doica mută” și în legenda scoțiană comentată mai sus. Expunerea și izolarea pruncilor La o privire superficială, s-ar putea crede că acest motiv mitic este înrudit cu cel al „expunerii (abandonării) pruncului” pe malul apei sau în peșteră - un alt mitem cu o bogată bibliografie folclorică și religioasă, având ca protagonist „eroul-copil
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ar fi fost tăiate limbile. Vezi submoti vul „doica mută” și în legenda scoțiană comentată mai sus. Expunerea și izolarea pruncilor La o privire superficială, s-ar putea crede că acest motiv mitic este înrudit cu cel al „expunerii (abandonării) pruncului” pe malul apei sau în peșteră - un alt mitem cu o bogată bibliografie folclorică și religioasă, având ca protagonist „eroul-copil” (Moise, Abraham, Sargon, Romulus și Remus, Perseu, Oedip, Paris, Cyrus, Amirani, Kullervo etc.) sau „zeul-copil” (Zeus, Horus, parțial Isus etc.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să coincidă (izolarea/ abandonarea prun cului, alăptarea lui de către un animal sau de către o doică străină etc.), dar aspectele esențiale sunt complet diferite. Rareori se întâmplă ca ele să se suprapună, ca în cazul de excepție al unei legende talmudice : pruncul Abraham a fost ascuns la naștere într-o peșteră, pentru a nu fi ucis de regele Nimrod (asemănător cu pruncul Isus, pentru a nu fi ucis de regele Irod ; cu pruncul Moise, pentru a nu fi ucis de Faraon etc.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt complet diferite. Rareori se întâmplă ca ele să se suprapună, ca în cazul de excepție al unei legende talmudice : pruncul Abraham a fost ascuns la naștere într-o peșteră, pentru a nu fi ucis de regele Nimrod (asemănător cu pruncul Isus, pentru a nu fi ucis de regele Irod ; cu pruncul Moise, pentru a nu fi ucis de Faraon etc.). După mai mulți ani, când i s-a permis să iasă afară, copilul Abraham a început în mod spontan să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca în cazul de excepție al unei legende talmudice : pruncul Abraham a fost ascuns la naștere într-o peșteră, pentru a nu fi ucis de regele Nimrod (asemănător cu pruncul Isus, pentru a nu fi ucis de regele Irod ; cu pruncul Moise, pentru a nu fi ucis de Faraon etc.). După mai mulți ani, când i s-a permis să iasă afară, copilul Abraham a început în mod spontan să vorbească în „sfânta limbă ebraică” (10, p. 135). în cadrul primului mitem
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
către barbarii din primul Templu, Augustin înfierase monogamia ca fiind cea mai rea dintre relele care pot pândi ființa omenească, o închisoare din care nu pot evada copiii nenăscuți. "Un bărbat nu poate avea copii cu o singură femeie, căci pruncii lor nu se vor deosebi defel unul de altul și nu vor servi Lucrării Domnului. Amestecați-vă sângele și numai așa îl veți afla pe Mesia, speranța de mântuire a Domnului Dumnezeul nostru! Iar cel ce va nesocoti învățătura mea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Sa cea de pe urmă, fiindcă își va fi aflat propria-I nemărginire. Trebuia să recunoască în sinea lui că regula nu se putea aplica desigur în Satul lor, în care Ciuma le făcuse pe toate fetele să nu poată zămisli prunci. Dar, așa cum îi explicase Maria, mântuirea lor putea veni din clipă în clipă și sfinții părinți, care erau înțelepți și munceau zi și noapte, ar fi putut găsi oricând un leac împotriva cumplitei boli care îi ținea departe de restul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lingurii. Simt cum miroase a metal. N-ai una de lemn? Maria nu fusese niciodată însărcinată. De fapt, spre deosebire de sora ei, nici nu prea avusese multe ocazii de a rămâne însărcinată. Cu toate acestea însă, era femeie și văzuse mulți prunci venind pe lume. Și multe burți rotunjindu-se an după an, la servitoarele cu care obișnuia să-și mai petreacă uneori scurtele răgazuri dintre îndeletniciri. O privise cu atenție pe Xentya și îi pusese o mâna pe pântece. ― Ai simțit
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
însă că, din neglijență, cineva schimbase o clonă pentru Lumile Agricole, capabilă de procreere, cu una din Sat, care nu ar fi trebuit să fie fertilă. Strîngîndu-și vestmântul larg pe lângă trupul subțire, Maria ieși din coliba Xentyei. Sfinte Augustine, dacă pruncul acela e lucrarea ta, atunci dă-le gândurile cele bune. Iar dacă nu... roagă-L pe Domnul Dumnezeul nostru să ne aibă în pază. Femeia păși hotărât până în centrul satului, acolo unde clonele montaseră de curând, la cererea lui Stin
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
e cu totul altceva. Stin era tată. Dar n-avea habar ce înseamnă asta. Pentru o clipă îi fulgeră prin minte că ar trebui să se simtă tare prost fiindcă nu-și iubea copilul. Dar ce era de iubit? Un prunc pe care nu știuse că-l concepuse și pe care nu avea să-l vadă niciodată? Gândurile sale se îndreptau mai degrabă spre Xentya și spre suferințele nașterii, despre care tot Maria îi povestise. ― Nu ești bucuros? îl întrebă femeia
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dacă pot să îndeplinesc demnitatea asta. Simt în vocea noastră ly că vă așteptați acum să va spun cât de mult mă voi strădui să apăr rânduielile vechi. Ei bine, nu pot să vă mint! Eu cred că fiecare dintre pruncii pe care îi țineți în brațe e prețios. Poate că unii nu vor putea lupta în rand, dar eu unul sunt convins că au alte calități... - Vorbele tale nesăbuite ne pun pe toți în mare încurcătură, îl întrerupse Arrus cu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nevăzut, mai repede decât și-ar fi putut închipui cineva. Nu era sigur, dar credea că Alaana nu era străină nici de împrejurarea aceea ciudată în care expediția din sat dăduse peste sălașul improvizat al mamei sale. Găsiseră acolo un prunc destul de mic și cadavrul unei femei tinere, care murise din motive pe care Făurarul, Arrus, nu le putuse descoperi. Îi spuseseră că asta se întîmplase în urmă cu șaisprezece ani și că el nu fusese mai mare de câteva luni
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
unul dintre atributele lui Mesia, în Is 9,5: k yele: yull": l"-nó bQn nittan l"-nó / watteh hammiœer"h ‘al šikemÄ /wa-yiqer" šemÄ pele’ yÄ‘Qț / ’Ql gibbÄr ’a> ‘a: / œar š"lÄm (Is 9,5): „Căci un prunc ni s-a născut, un fiu ni s-a dat și domnia a fost pusă pe umărul lui, iar numele lui este Sfetnic minunat, Dumnezeu puternic, Părinte veșnic, Domn al păcii.” (t.n.) Foarte des sunt amintite faptele minunate, semnele
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
înseamnă „YHWH este mântuire”.270 Este asociat cu rădăcina verbală YŠ‘ 271. Evanghelia spune că e dat de Dumnezeu însuși prin îngerul Gabriel (Lc 1,31) și rostul lui e explicat în Mt 1,21: Iosif trebuie să-i pună pruncului Mariei acest nume fiindcă acesta „va mântui pe poporul său de păcate”. În afară de combinațiile semnalate la alte nume și pe care nu le vom repeta aici, menționam expresia care atestă că era cunoscut de contemporani și numit, conform obiceiului timpului
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]