3,432 matches
-
numi o face puțin ridicolă (cuvântul Mutter nu este ridicol în sine de vreme ce suntem în Germania); dăm unei femei evreice numele unei mame germane, dar uităm că este aici o contradicție" și adaugă că acest cuvânt german conține "tot atâta răceală cât și splendori creștine. De aceea femeia evreică numită Mutter nu este numai ridicolă, ea ne este și străină". Mai mult decât ceha - el se amuză la Paris văzând cât de mult pare aceasta o limbă străină ("Auzindu-ne vorbind
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
spiritual”. în octombrie 1989, la Berlin, au avut loc festivitățile consacrate împlinirii a 40 de ani de la proclamarea RDG, la care a participat, alături de alți șefi de state, și Nicolae Ceaușescu. Cu acest prilej putea fi ușor sesizată atmosfera de răceală survenită între Mihail Gorbaciov și conducătorii celorlalte țări socialiste prezenți la manifestări. Gorbaciov a evitat diplomatic o întâlnire cu șeful statului român, ca, de altfel, și cu alți conducători ai țărilor socialiste. Ceaușescu s-a întâlnit doar cu Nguyen Van
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
tezele din aprilie”, România a publicat și manuscrisul lui K. Marx - însemnări despre români -, ceea ce era de nesuportat pentru sovietici. în primul rând, în fața acestei probleme, atât China, cât și România au rezonat una cu cealaltă de la distanță. Dată fiind răceala din relațiile sino-sovietice, aveau loc din 1960 ciocniri la graniță. Cele două părți au avut negocieri la Beijing începând cu 1964. Partea chineză a propus ca discutarea problemei graniței să se bazeze pe analiza tratatelor părtinitoare semnate între dinastia chineză
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în raport se arăta că „s-a subliniat din nou forța uriașă pe care o reprezintă alianța dintre URSS și R.P. Chineză; prietenia indestructibilă dintre aceste două mari puteri este continuu subliniată în presa și publicațiile sovietice”. Raportul sesiza atât răceala intervenită în relațiile sovieto-iugoslave după zdrobirea revoluției ungare, cât și faptul că, în paralel cu demascarea publică a „atitudinii nejuste, dăunătoare, a unor cercuri conducătoare iugoslave”, se făceau eforturi de apropiere între cele două state, Hrușciov și Bulganin având lungi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din septembrie 1947. Atunci, printre cei mai activi participanți fuseseră iugoslavii, care jucaseră chiar rolul de principali acuzatori ai celor ce deviaseră de la linia stalinistă. Acum, în 1957, Hrușciov dorea să readucă Iugoslavia în familia țărilor socialiste. Pentru a depăși răceala apărută în relațiile bilaterale după criza ungară din toamna lui 1956, Hrușciov a început în luna mai tatonarea părții iugoslave cu scopul refacerii relațiilor dintre cele două state și organizării unei întâlniri la vârf. Contactele s-au intensificat pe parcursul lunii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prietenie trainică de episcopul Nicolae Popovici, „un caracter integru și de mare curaj, pe care mai târziu unii și alții l-au ponegrit pe nedrept” (p. 40). „De la început - susține autoarea -, el [patriarhul Justinian Marina, n.n.] a arătat tatei o răceală, aș spune chiar antipatie, care nu este ușor de explicat. E adevărat, tata fusese prieten și coleg de studii cu episcopul Nicolae Popovici de la Oradea, un om cultivat, doctor în teologie, care avusese nefericita inspirație să candideze și el [ân
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
12 este intitulat „De la supunerea față de Uniunea Sovietică la autonomie, 1957-1965” și atinge relațiile târzii cu puterea care impusese comunismul în România. în planul raporturilor cu Moscova, Dej avea să facă pasul spre o distanțare treptată, aceasta și în condițiile răcelii față de Hrușciov. La începutul anilor ’60, relațiile cu URSS s-au răcit, dar România a continuat să urmeze modelul sovietic. însă ruptura nu era profundă, ea nu afecta decât în mică măsură legăturile de sistem. Divergențele cu URSS i-au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pentru că atunci când interpretezi Mozart, Debussy sau Beethoven, transpare ceva din personalitatea, din temperamental tău. Am dejá răspunsul, sau mai este ceva de completat? A.B. N-am înțeles exact ce înseamnă pentru tine "reticența" lui Ciccolini? A.V. O anumită răceală, o detașare, evidentă când asculți, de exemplu, sonatele de Scarlatti. Unii comentatori au remarcat asta. A.B. Nu știu ce să zic, mie îmi place cum cântă Ciccolini sonatele lui Scarlatti. A.V. Și mie. Reținerea lui nu afectează discreția, lirismul auster
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
din geometria asta strictă și am intrat într-o altă geometrie, mai liberă, personalizată. A.V. În unele lucrări ale Dumneavoastră, mai ales peisajele citadine, găsim spații deschise, cum sunt piețele, sau încăperi lipsite de prezența umană, inspirând o anumită răceală, oarecum în spiritul lui De Chirico... L.S. Adevărul este că Giorgio De Chirico m-a fascinat, mi-a plăcut totdeauna, dar, totuși, e o diferență foarte mare. Există ceva de ordin, să zicem, spiritual. Un tablou nu trebuie să spună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Occidentul nu ar fi devenit posibil cu nici un alt material uman"236. Caracteristicile acestei ființe umane, în viziunea autorului citat, sunt următoarele: simțul practic, spiritul întreprinzător, rațional și calculat, vocația pentru luptă și pentru concurență, inventivitatea, capacitatea de a risca, răceala în relații, lipsa de reactivitate emoțională, înclinația spre individualism, simțul mai acut al respectului de sine, năzuința spre independență și succes în afaceri, înclinația spre conștiinciozitate în ocupații, înclinația spre publicitate și teatralitate, sentimentul de superioritate asupra altor popoare, înclinația
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
-vă că vă aflați într-o dimineață într-o stație de metrou și vă grăbiți foarte tare la locul de muncă. Chiar dacă cineva va veni lângă dumneavoastră să vă spună că posibila urcare în metrou o să vă coste contractarea unei răceli, pentru că acolo sunt câțiva oameni răciți, veți zâmbi, vă veți asuma riscul și veți urca în primul vagon care trage mai aproape. Riscul face parte din noi și îl asumăm, uneori, ca pe un mod de a fi. Ce dacă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
poate lupta cu orice tip de criză, pe când o economie prost condusă se poate contamina de la orice fel de criză. Un organism deja bolnav poate deveni și mai bolnav atunci când răcește, în timp ce un organism sănătos poate duce ,,pe picioare" o răceală oricât de severă. Nimeni nu trebuie să-și imagineze că există un secret al combaterii crizelor. Secretul îl reprezintă echilibrul. De aceea o economie în expansiune nu trebuie să beneficieze de stimulente care să accelereze și mai mult expansiunea, după cum
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
rusești posibil invadatoare. Asta spune totul despre lipsa de înțelegere și amatorismul celor care, din nefericire, trebuiau să elaboreze programe de combatere a crizei. Noi, românii, suntem cei care au luat această criză mai ales prin contagiune, așa cum se ia răceala în autobuz. Nu am avut probleme cu sistemul bancar, acesta nu deținea în portofoliu active toxice, banca centrală a fost mereu atentă asupra politicilor monetare și de curs de schimb și totuși în anul 2009 am înregistrat un minus de peste
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dar virulența de manifestare a fost totuși una foarte mare. Care să fie motivul? Explicația este una singură: modul în care au fost gestionate la nivel politic și economic de vârf acele momente. România a luat criza așa cum se ia răceala în autobuz. A intrat în criză ca o economie sănătoasă și în plin avânt și apoi s-a îmbolnăvit în contact cu alte economii, dar și în contact cu proprii săi lideri politici. A fost aici, în cazul nostru, un
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Eu cred că rușii ne-au spus extrem de clar că nu sunt interesați de această inițiativă, iar nivelul nu modest, ci nivelul aproape inexistent al participării rusești e un semnal politic față de București. Este un semnal politic care arată că răceala în relația dintre București și Moscova continuă, din păcate. Cornel Nistorescu: Am înțeles, sunteți critic, pe bună dreptate. Mircea Geoană: Și cred că este o răceală în relația cu Ucraina. Cornel Nistorescu: Vă împărtășesc punctul de vedere. Aș vrea să
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
rusești e un semnal politic față de București. Este un semnal politic care arată că răceala în relația dintre București și Moscova continuă, din păcate. Cornel Nistorescu: Am înțeles, sunteți critic, pe bună dreptate. Mircea Geoană: Și cred că este o răceală în relația cu Ucraina. Cornel Nistorescu: Vă împărtășesc punctul de vedere. Aș vrea să vă întreb altceva: cum vedeți dumneavoastră politica externă a României per global în acest moment? Mircea Geoană: Foarte inegală. Mi se pare că președintele României a
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
cred că la asta vă referiți... Robert Turcescu: Însă acele state care, într-un fel sau altul, nu au participat, să spunem, la operațiunile din Irak și Afganistan să manifeste în momentul de față poate chiar și o mai mare răceală față de România, în contextul în care americanii, iată, vin, nu numai că participă alături de români și de ceilalți la războaiele din Afganistan, dar își amplasează și baze în România? Mihai-Răzvan Ungureanu: Am două răspunsuri la întrebarea aceasta. În primul rând
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
afla răspunsul la această întrebare - consideră publicistul și exegetul Michael Kleeberg, oferind în împrejurările jubiliare date, imaginea unui ,Liebender", a unui Thomas Mann iubitor de oameni: ,Cu cît îmbătrînea, cu atît devenea mai accesibil, mai blînd. Dacă în tinerețe mima răceala, era distant, rigid, adesea convențional (din timiditate!), acum este relaxat, putînd fi foarte cordial și tandru", scria Erika Mann despre tatăl ei, în ultimii lui ani de viață. Capacitatea lui Thomas Mann de a iubi, deși camuflată de legendara sa
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
de Jean Cocteau, transpus apoi în latină etc. Totul era făcut ca piesa să se desfășoare foarte obiectiv și Stravinski a reușit magistral să obțină dramatismul profund al textului inițial al lui Sofocle, prin pana lui Jean Cocteau, păstrând această răceală, această obiectivitate voită. Acest lucru s-a încadrat perfect în epoca respectivă și a avut un succes foarte mare. Când, după Oedipus rex al lui Stravinski, a venit Oedipul lui Enescu, mulți au găsit că este indecis stilistic. Am văzut
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
pui un picior întâlnești pământ ferm, și tot astfel când faci ceilalți pași. Cazi la sol, te ridici, cazi de pe puntea vasului se declanșează alarma, o mulțime de inși bulucesc, clamează "om la apă", pe când cel ce tocmai încearcă sticloasa răceală a valurilor clocotitoare își manifestă speranța că vietatea ce tocmai îl amușină e un delfin și nu rechinul care, de zile întregi, dă ocol navei. A fi matelot, cârmaci, înseamnă a nu cunoaște somnul, a ignora tihna, a nu avea
Râdem, sau ce facem? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11398_a_12723]
-
este mereu o altă poveste, poemul alcătuindu-se din relatări scurte și parcă fără combustie, demersul dvs. liric merită atenție. Nu știu dacă este bine să vă gândiți să adunați într-un volum poemele în forma lor de-acum. În afară de răceala lor ce ni se transmite instantaneu, forma artistică nici ea nu atinge un nivel mulțumitor. Faptul că puneți pe tapet incendii interioare, magme, arderi și vulcani, acestea nu înmulțesc căldura ce ar face poezia viabilă, convingătoare. Poate că ar fi
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13647_a_14972]
-
dintre cei mai aprigi persecutori ai săi în perioada românească a biografiei poetului. Natural, prin urmare, ca Ovid Crohmălniceanu să-i comunice lui Celan vestea internării "tovarășului Buican" într-un azil de nebuni în ultima parte a vieții, cu oarece răceală, dacă nu chiar cinism. Se pare, însă, că pe Celan l-a deranjat tonul lui Crohmălniceanu, într-o asemenea măsură încît agreabila serată s-a încheiat brusc și glacial de partea gazdei. Cum se explică faptul că Paul Celan a
Poetul/omul Paul Celan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16619_a_17944]
-
de preț îmi apar aceste străduințe astăzi, după schimbările ultimilor ani, după ce cititorul rus a făcut cunoștință cu aproape toată literatura clasică română, cu cele mai frumoase opere din literatura română contemporană, dar când, totuși, a intervenit un fel de răceală între popoarele noastre, care poate fi explicată, fără îndoială. Cu atât mai de preț îmi apar străduințele mele, cât și ale altor specialiști care au activat în acest domeniu, pentru că a rămas, desigur, această literatură, a rămas această legătură între
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
Preda și apreciez străduința lui de a arăta ce personalitate complexă și foarte chinuită a fost acest Ion Antonescu. Domnule Friedman, vorbeați la început de acea apropiere sufletească dintre popoarele român și rus. Cum credeți că se explică atitudinea de răceală a românilor față de Rusia, după 1989? Eu cred că răceala de care vorbiți e, în parte, justificată. Nu pot să găsesc motive de învinuire a cuiva, afară de vina acestui "Imperiu al Răului" (după expresia fostului președinte american, Ronald Regan) - cum
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
complexă și foarte chinuită a fost acest Ion Antonescu. Domnule Friedman, vorbeați la început de acea apropiere sufletească dintre popoarele român și rus. Cum credeți că se explică atitudinea de răceală a românilor față de Rusia, după 1989? Eu cred că răceala de care vorbiți e, în parte, justificată. Nu pot să găsesc motive de învinuire a cuiva, afară de vina acestui "Imperiu al Răului" (după expresia fostului președinte american, Ronald Regan) - cum a fost numită țara noastră, din păcate, care răspândea acest
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]