4,392 matches
-
Și ce s-a întâmplat cu el?“ „Asta aș vrea să aflu și eu. Tipul a dispărut în 1943. De-atunci, nimeni n-a mai auzit nimic de el. Unii zic că l-au lichidat naziștii. Alții că l-au răpit englezii chiar de la domiciliul lui din Berlin, într-o operațiune secretă de comando. Alții mai cred că și-ar trăi bine mersi bătrânețile și astăzi, undeva prin Chile, Venezuela sau Argentina. Oricum, dus a fost; nimeni nu i-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
alb. O piesă simplă, cuminte, fără inscripții; i se lipea de sfârcurile ude. „Hmm...“, am zis, aplecându-mă respectuos, „Miroși proaspăt, a șamponuri alese.“ „Ylang-ylang, avocado și merișor. Mulțumit?“ Nu i-am răspuns, în schimb am sărutat-o pe gură, răpindu-i și ultimele picături de apă. Stropii n-aveau ce căuta acolo, carnea nu trebuia să mai fi fost atinsă, vorba lui Holban. Bineînțeles că eram mulțumit. Fusesem înzestrat cu un miros excepțional, de brac. Mă mândream cu el, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-l ignorăm pe cel mai mare scriitor român în viață?“ Mirarea tânărului Lupu părea onestă, nefabricată. „Altul care-a auzit de el...“, am oftat. „Am eu o soluție mai bună.“ Toate privirile s-au întors spre Mihnea. „Care?“ „Să-l răpim.“, a zis Mihnea, turnându-și încă o cană de cafea. „Doar așa o să dăm de capătul poveștii.“ „Să-l răpim pe cel mai mare scriitor român în viață?“, s-a minunat tânărul Lupu. „Ăsta n-aude bine sau ce?“, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de el...“, am oftat. „Am eu o soluție mai bună.“ Toate privirile s-au întors spre Mihnea. „Care?“ „Să-l răpim.“, a zis Mihnea, turnându-și încă o cană de cafea. „Doar așa o să dăm de capătul poveștii.“ „Să-l răpim pe cel mai mare scriitor român în viață?“, s-a minunat tânărul Lupu. „Ăsta n-aude bine sau ce?“, a mârâit Mihnea. Și-a șters cafeaua din barbă cu dosul palmei, apoi palma de pantalon. Nu rămâneau urme. Înota într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe preș, între etaje, în pivniță, la intrare; ba chiar, într-o noapte, călcasem pe Bombonica și-n lift. Pe Goguță, o javră galben cu negru, invadată de patru generații de purici și una de furnici, ne hotărâsem să-l răpim și să postăm prin cartier afișe cu mutra lui terorizată, cu un fular înfășurat pe bot și-o cerere de recompensă dedesubt: am fi strâns o sumă frumușică de pe-urma lui! În realitate, nu puteai să te-atingi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
casă). Robineții erau verificați, să nu picure, două siguranțe zburaseră de la panoul electric, iar becul din bucătărie fusese deșurubat și înlocuit cu flacăra aragazului - ultima întindea un vârf de lumină și-n sufragerie. În casă mai locuia temporar o bunică, răpită iarna cu Dacia de la țară; după plecarea fiicei în State, bătrâna refuzase solemn să mai vină în apartamentul din Pajura, protestând simplu, dar categoric: „Nebunul mă ține pe-ntuneric!“ După ’89, domnul Dinu renunțase la gazul metan, în schimb achiziționase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se pierduse pur și simplu prin timp, depășit de viteza zilelor: un tip grăsos, prosper, cu barba albă și-o tunică roșie apretată la dungă. În spate purta fie un sac, fie un coș împletit, umplut cu cadouri. Ulterior, fusese răpit de comuniști și substituit cu un ins asemănător, îmbrăcat în albastru și-adus din Uniunea Sovietică: Moș Gerilă. Moș Gerilă avea ghete groase, stahanoviste, o stea roșie cusută pe șapcă și niște cărți în mâini. Nu părea interesat de distribuția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
greșeala și să recupereze datele, pe care le-au bănuit când la ruși, când la englezi: războiul din 1941, Arnold Fast, operațiunea Bernhardt.“ „Arnold Fast?“, m-am mirat, „Prezumtivul programator orb? Nu fusese deja angajat de nemți, înainte să-l răpească englezii?“ „Ba da, opera pe Zuse, făcea codări și decriptări. Ce nu știi dumneata e că Fast era un agent dublu, angajat de MI 6. Povestea cu răpirea e pentru proști: în realitate, Arnold Fast a lucrat tot timpul sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la intimidare, să pescuiască informații care ne-au scăpat pe parcurs. Pe urmă, când lucrurile au început să se lege, i-am pus pe urmele voastre. Cât să creeze un spor de veridicitate. Tensiune, suspans. La sfârșit, urma să fiți răpiți. Din păcate, i-ați băgat pe ucraineni pe fir, și planul a eșuat.“ „La ce mai trebuia «sporul de veridicitate»? Nu suntem oricum în plin trucaj? Procesul nu-i sub control permanent?“ „Ba da. Dar trebuie să avem grijă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
acel mare de a uni pe toți rumânii într-o putere. Cu armele în mână înființă proiectul acest favorit al său și vrednic de un rumân mare ca dânsul; dar când era să întemeeze statul acest nou al rumânilor, se răpi din viață printr-o moarte hoțească. Sgomotul acel mare ce-l făcură armele rumânești pentru slava și fericirea țării, se liniști; țara rumânească iar căzu sub greutatea soartei mai dinainte; alt Mihaiu nu se mai născu pentru dânsa; în locul slavei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lor" (Daicoviciu et al., 1984, p. 31). Este adăugată precizarea care lămurește egalitatea de statut civilizațional de pe care s-au realizat aceste schimburi și tranzacții mutual benefice: "contactul cu marile civilizații ale antichității a îmbogățit civilizația daco-getică fără a-i răpi originalitatea" (ibidem). Ambele elemente distinctive ale paradigmei rolleriane cu privire la chestiunea originii (slavizarea etnogeniei românești și antagonizarea clasială daco-romană) sunt revizuite. Schimbarea de paradigmă este observabilă încă din anii '60, sincronizându-se în deplină armonie cu distanțarea politică a statului român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
consumului de droguri. Nu vă lăsați păcăliți de o fericire de moment! Nu vă distrugeți viața și sănătatea! Apelați la adevărații prieteni și la cei în măsură să vă ajute în astfel de cazuri! Nu permiteți acestui inamic să vă răpească cele mai frumoase clipe ale vieții, nu-l lăsați să vă ia prietenii, bucuriile și frumusețile vieții! Spuneți Nu drogurilor, până nu este prea târziu!
Drogurile îți opresc zborul!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Grigorescu Andreea, Adina Brânzea () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1983]
-
asta, prințe? Și ar fi mult mai bine să vadă că suntem oricând în cele mai bune relații de prietenie, nu numai în împrejurări ieșite din comun; mă înțelegeți? În vreo două ore se vor împrăștia; iar eu o să vă răpesc vreo douăzeci de minute, cel mult o jumătate de oră... — Poftiți, vă rog; mă bucur oricum peste poate și fără explicații; iar pentru frumoasele dumneavoastră cuvinte despre relațiile de prietenie vă mulțumesc foarte mult. Scuzați-mă că astăzi sunt distrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să-i răspunză la toate întrebările acestea? Fiecine în piață era preocupat de trebile lui proprii, de sine însuși, de ceea ce se petrecea împrejurul lui. Omul pururea tânăr, când trecuse pe lângă acel oraș, făptuise multe lucruri bune. Ciobanului [î ]i răpeau tatarii din turmă și el a alungat tatarii, cărbunarului îi urlau lupii pe lângă casă, el a stârpit lupăriile, și-n adevăr într-o piață a noului oraș el a văzut o statuă călare c-o elebardă în mână și s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
reforma legislațiunea actuală, dar toate propunerile noastre au fost respinse ca inadmisibile. Împrejurarea aceasta și decretarea legii contra socialiștilor au produs în adevăr în mulți dintre partizanii noștri convingerea că e esclusă orice posibilitate a unei procederi legale. Ne-ați răpit toate drepturile civile, ne-ați luat libertatea presei și a întrunirilor, ne-ați restrâns libertatea personală într-un mod care primejduiește existența noastră. Perpetuul control polițienesc sub care stăm primejduiește până și relațiunile noastre de afaceri... Admit ca întemeiată imputarea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deasupra partidelor și ar avea datoria de-a apăra interesele ei proprii, iar nu a se face sprijinitoarea cutărui sau cutărui partid politic. Mulțimea despărțeniilor, crescânda ireligiozitate a claselor de jos, nerespectarea sărbătorilor, pe care capitalul egoist și străin le răpește săracului, lipsa de învățătură a bietului cler de jos și a celui de sus, apatia cu care biserica stă în fața cestiunilor sociale, păgînizarea instituțiilor, legilor și a organizației muncii, camăta și desfrâul moravurilor, lipsa unui învățămînt ecleziastic într-o țară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și n-a putut-o vinde. Vine serbarea lui Grigorie Ghica, cel decapitat pentru opunerea la cesiunea Bucovinei. Repede donița de apă se preface în stâncă c-o pajură austriacă, se pun lanțuri la mînile chipului și tabloul reprezintă "Bucovina răpită de austriaci". Dar tot nu se vinde. Vine cesiunea Basarabiei. Repede codrul din fund se preface în Marea Neagră, pajura austriacă în rusească, izvorul în stâncă în mijlocul mării și tabloul reprezintă "cedarea Basarabei ". În această din urmă metamorfoză s-a propus
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
escrie un împrumut. Creditul Mobiliar se 'nsărcinează să-l plaseze. Institutul are destule mijloace ca să producă o mișcare artificială la bursă; pune douăzeci de agenți cari să caute a cumpăra titlul și numai patru cari să-l vânză. Capitalistul e răpit de acest vârtej artificial; el nu înțelege că aceeaș bancă cumpără și vinde totodată, și după ce titlurile sunt plasate c-un câștig mare, e cu totul indiferent pentru bancă daca ele sunt bune sau rele, productive sau improductive. Se aude
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acționari cari să crează că, prin clădiri ce le-ar face în București și aiurea, capitalul lor e bine plasat, nu avem nimic de zis. De zidit va trebui să zidească ceva această Societate și daca acționarii nu vor fi răpiți de curentul agiotajului spre a plăti pe acții mai mult decât fac, daca se vor zidi case c-o valoare locativă bună, adică cari se pot închiria cu preț sau vinde lesne, acționarii pot vedea capitalul lor producând însemnate venituri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
copilăroase a unor băieți de prăvălie, caracterizarea de rebeliune a actelor primăriei, neadevăruri și citări de acte apocrife în raporturile cătră rege, c-un cuvânt tot ce spiritul fanariotic de lingușire și minciună poate inventa, s-au întrebuințat pentru a răpi lașilor gloria de-a fi rămas singurul oraș independent în țară, singurul de la care se putea spera inițiativa pentru o reîntoarcere de la politica cosmopolită a străinilor din partidul roșu la o politică sănătoasă de conservare națională. De ani întregi durează
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a face loc Caradalelor și Goldnerilor; rău fac că se lasă esploatați de străini de tot soiul; rău fac că țin pe spatele lor cu produsul muncii [lor] aceste mii de lipitori, nedeprinse la muncă, corupte, viclene și mincinoase cari răpesc pământeanului cel din urmă ban și-i iau pînea din gura copilului, pentru a se înțoli cu toate trențele scumpe ale Apusului; rău fac în fine românii că sufăr ca asemenea lăpădături să-i guverneze. Fac atât de rău încît
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ea există și e un izvor nesecat de vexațiuni zilnice. {EminescuOpXII 318} Ba se introduce cu sila în școli ca obiect obligatoriu limba maghiară, vorbită abia de a treia parte a populației regatului, grea, radical străină de limbele celorlalte naționalități, răpind tinerimii timpul pentru studii mai necesare și mai spornice decât dresarea c-un idiom pentru a cărui învățare se cer zece ani; ba, mai în urmă, vin alții să impuie această limbă până și ca limbă de propunere în școale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
un împrumut. Creditul Mobiliar se 'nsărcinează să i-l plaseze. Institutul are destule mijloace ca să producă o mișcare artificială la bursă; pune douăzeci de agenți cari să caute a cumpăra titlul și numai patru cari să-l vânză. Capitalistul e răpit de acest vârtej artificial; el nu înțelege că aceeași bancă cumpără și vinde totodată. și, după ce titlurile sunt plasate c-un câștig mare, e cu totul indiferent pentru bancă daca ele sunt bune sau rele, productive sau improductive. Se aude
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de a-și plasa fondurile? Au chiar fondurile necesare pentru a câștiga proprietatea integrală a acțiunilor pe cari le solicită? Defel. Dar știu că aceste acții se vor cota în hausse la bursă din ziua întîia, că speculatorii le vor răpi cu 50, 100, 500 franci primă, după starea pieței; că vor cumpăra cu 150, 200, 600 franci o acție de 500 franci asupra căreia nu s-a vărsat decât 100 franci care au costat numai 100 franci al pari. Deci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
speculațiunea sa un mare număr de persoane cari au o poziție, ce-i pot fi folositoare, fie în opinia publică, fie pe lângă guvern, fie în Adunările deliberante. Cercul speculatorilor se întinde, e foarte greu ca capitalurile disponibile să nu fie răpite în mișcarea ce se produce: îndată capitalurile vin, uneori în adevăr pentru ca să specule, dar și pentru a rămânea la trebuință. Capitalistul cutare din provinție își retrage fondurile ce le avea depuse la bancherul său, va exige plata unui împrumut ipotecar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]