5,449 matches
-
El se așează pe latura mai lată a mânerului, paralel cu acesta, devenind un punct de sprijin în dirijarea rachetei. Priza rachetei se schimbă în momentul sesizării traiectoriei fluturașului. Brațul cu racheta se retrage prin fața corpului în lateral stânga, până când rama rachetei ajunge în dreptul genunchiului drept, cu planul corzilor paralel cu solul. În timpul retragerii brațul are cotul îndoit și apropiat de corp, iar articulația pumnului în supinație. Brațul liber este ușor îndoit din cot și ținut lângă trunchi. Acțiunea picioarelor Jucătorul
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
lovind mingea într-un punct situat la înălțimea pieptului. În acțiunea de deplasare spre minge, brațul cu racheta execută o mișcare de extensie din încheietura pumnului, care accentuează mișcarea spre minge a brațului și imprimă mingii direcția și viteza dorită. Rama rachetei nu se lasă mai jos de articulația pumnului. Brațul fără rachetă, cu cotul ușor îndoit, se deplasează spre în față, contribuind la coordonarea mișcării de lovire a mingii. Acțiunea picioarelor Piciorul stâng, îndoit din articulațiile gleznei și genunchiului, se
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
brațelor În faza de pregătire a loviturii, jucătorul este așezat cu fața la adversar, având piciorul stâng în față și piciorul drept în spate, iar greutatea corpului repartizată pe ambele picioare. Brațul drept, îndoit din cot, ține relaxat racheta în fața corpului, cu rama acesteia la nivelul pieptului. Brațul stâng ține fluturașul (mingea) de coșuleț în fața corpului. Privirea jucătorului este spre terenul advers. Brațul stâng se duce spre înainte, întins din cot, până în dreptul umărului stâng, ținând fluturașul de coșuleț și fiind gata pentru
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
lovitura de pe partea stângă jucătorul este așezat cu fața la adversar. Brațul cu racheta, orientat cu dosul palmei spre fileu, este dus spre stânga, până în dreptul umărului stâng, cu cotul ușor îndoit și apropiat de trunchi și cu articulația pumnului în dreptul bazinului. Rama rachetei este orientată perpendicular pe sol și se găsește sub nivelul șoldului. Brațul stâng, îndoit din cot, este poziționat în fața corpului, peste nivelul rachetei, ține fluturașul de coșuleț (penaj) în dreptul feței. Acțiunea picioarelor Piciorul drept este în față, întins din
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
rămânând cu brațul întins lateral. În învățarea loviturii de pe partea dreaptă de sus: * la pregătirea loviturii jucătorul nu duce piciorul drept înapoi, sau îl duce prea puțin, ceea ce limitează răsucirea și mișcarea trunchiului; * retragerea rachetei nu se face suficient până ce rama acesteia ajunge aproape să atingă spatele jucătorului; * cotul brațului drept nu se ridică suficient ceea ce nu permite rachetei să se retragă bine spre spate; * jucătorul nu face pasul înapoi în pregătirea loviturii, sau îl face prea mic, ceea ce produce pierderea
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
o poziție greșită. * Trunchiul este răsucit spre dreapta sau spre stânga. În partea pregătitoare executantul răsucește trunchiul spre dreapta sau spre stânga și nu se așează cu fața spre fileu, cu axa umerilor paralelă cu acesta. * Priza rachetei este greșită, rama rachetei fiind prea deschisă sau prea închisă ceea ce face ca mingea să fie lovită greșit. * Încheietura mâinii cu racheta este rigidă, ceea ce face ca lovitura să nu fie dirijată cu siguranță în zona de teren dorită. * Greutatea corpului nu este
Badminton, curs de bază by Tomoiagă Simion () [Corola-publishinghouse/Science/350_a_1128]
-
publică o serie de lucrări în care se ocupă tangențial și de aspectele de relief din zona cercetată, căutând să scoată în evidență legătura dintre alcătuirea geologică a regiunii și aspectul său morfologic. Între 1922-1936, V. Mihăilescu abordează atât problemele ramei înalte de la vest (zona Dealul Mare-Hârlău) cât și regiunea de contact (depresiunea Hârlău-Cotnari) privitoare la degradările de teren, precum și delimitarea regiunilor morfologice a platformelor din jurul orașului Botoșani și Hârlău (1930). Pentru zona Dealul Mare-Hârlău și a depresiunii de contact Hârlău
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari are un caracter structuralo-sculptural și se datorează, în principal, factorilor denudației care au acționat diferențiat în funcție de condițiile geologice și fizico geografice. În concluzie, vârsta reliefului din zona cercetată este pliocen-cuaternară. Dacă pe ramele înalte din vestul și nordul regiunii se poate vorbi de forme de relief mai vechi decât cuaternarul, adică din pliocenul inferior și mediu datorită rezistenței rocilor la denudație, în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, relieful actual a fost sculptat în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
care amintim: Dealul Masa Tâlharului (513 m); Dealul La Vamă (531 m); Dealul Holm (556 m); Piscul Bobeica (531 m). Cele mai coborâte altitudini se întâlnesc în lungul șesului Bahluiului, 137 m la Hârlău și 102 m la Cotnari. Pentru rama estică a depresiunii de contact altitudinile se mențin în general între 200 m la est de orașul Hârlău în Dealul Humăria și 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari, în sud estul zonei cercetate. Din analiza hărții fragmentării reliefului , rezultă că cele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
elemente morfologice. În cadrul văilor de origine fluviatilă din estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari (Valea Broscăria, Bădeni, Nicolina-Hârlău), cuestelor le lipsesc, în primul rând, planul de revers ca element structural caracteristic acestui tip de relief (I. Bojoi, 1983). La contactul dintre rama înaltă din vest cu depresiunea de contact Hârlău-Cotnari se constată prezența unor versanți, coaste morfologice sau abrupturi cuestiforme (I. Sârcu,1971). Energia acestor “coaste” depășește 200 și chiar 300 m, având pante cu înclinări de 150 200, iar la partea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din culmile și platourile interfluviale de diferite ordine de aici, fiecare versant poartă amprenta unui modelaj extern deosebit de activ. Interfluviile sculpturale se prezintă sub formă de platouri, coline sau dealuri joase, ușor bombate sau înclinate conform cu structura geologică. Astfel, din rama înaltă vestică a Dealului Mare-Hârlău se desprind numeroase interfluvii orientate în general vest-est, spre valea Bahluiului. Interfluviul Basaraba, cu o altitudine de circa 400 m, domină suprafețele din jur și prezintă o prelungire spre sud-est, ce pătrunde ca un pinten
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai mică lungime, datorită faptului că albia Bahluiului este mai aproape de Culmea Holmului. Dintre acestea putem enumera: Dealul Bădacu, în nord-est, Dealul Șipoțele în zona centrală, Dealul Pietrăriei și Piscului, spre extremitatea sud-estică. Altitudinile lor coboară de la 400-380 m în rama Culmii Holmului, spre 300--260 m în zona sud-estică sau spre valea Bahluiului. În estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, interfluviile sculpturale aparțin Câmpiei Moldovei și sunt formate dintr-un complex argilo-marnos acoperit de luturi loessoide cu grosimi de până la 3-4 m.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
formate dintr-un complex argilo-marnos acoperit de luturi loessoide cu grosimi de până la 3-4 m. Dealul Cireșului, Vișinului, Humăria, Dumbrava sunt acoperite cu luturi eluviale și constituie terenuri bune pentru agricultură. Numai în zona de contact a Câmpiei Moldovei cu rama înaltă a dealurilor din vest se întâlnesc interfluvii cu înălțime și alcătuire petrografică asemănătoare cu cea a coastelor din care au fost desprinse. Suprafața acestora este modelată în întregime de procese aluviale foarte active. Așa este cazul cu Dealul Țiglaele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cu energie mare, cu alcătuire litologică variată - argile, marne, nisipuri, prundișuri, lentile de gresii, acoperite de o cuvertură groasă de luturi loessoide. Se întâlnesc pe flancurile unor văi secundare afluente Bahluiului, amonte de Cotnari, sau chiar în unele porțiuni ale ramei înalte din vest, precum în Dealul Basaraba, Dealul Cetate, Dealul Horodiștea-Cotnari sau la izvoarele pârâului Buhalnița (vestul satului Sticlăria). Pentru a putea înțelege cauzele și amploarea alunecărilor de teren din regiunea aflată în studiu, vom prezenta în detaliu alunecarea de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
întâlnesc în lungul șesului Bahluiului între Hârlău și Cotnari. Astfel, șesul Bahluiului este flancat de numeroase conuri de dejecție, ca cel al Buhalniței, al văii Scobinți, Broscăria, Bădeni, Nicolina-Hârlău (V. Băcăuanu, 1968). O situație deosebită se întâlnește la contactul dintre rama înaltă din vest cu pante accentuate (10°-15°) și suprafața depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Acestă ramă s-a schițat încă de la sfârșitul sarmațianului și începutul pliocenulu, prin urmare, încă de atunci au existat premisele formării unor glacisuri deluvio-proluvio coluviale (C.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
zonei (valea Bahluiului între Hârlău și Cotnari), ca și pătrunderea afluenților Bahluiului în interiorul regiunii înalte de la vest, a contribuit la fragmentarea glacisului și chiar la înlocuirea sa cu alte forme de relief (C. Martiniu, V. Băcăuanu, 1962). Retragerea treptată a ramei înalte în favoarea depresiunii de contact Hârlău Cotnari s-a făcut, în principal, datorită proceselor deluviale, fără să neglijăm nici rolul rețelei hidrografice torențiale. Cele mai vechi acumulări din zona glacisului de contact pot fi paralelizate cu terasele superioare ale râului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pliocenului și începutul cuaternarului (V. Băcăuanu, C. Martiniuc, 1965). Ele se găsesc la partea superioară a unor dealuri, coline sau platouri din apropierea zonei înalte (Dl. Babanului, Dl. Furcilor Cotnari, Dl. Cătălina). În unele cazuri, aceste forme se sprijină direct pe rama înaltă; alteori însă, ele au fost detașate datorită proceselor de denudație. Suprafața acestor “martori” detașați din rama înaltă au pante domoale spre est și sud-est și versanți abrupți, cu caracter de cuestă orientați spre Dealul Mare (Dealul Cătălina, Dealul Litenc-Lupăria
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
dealuri, coline sau platouri din apropierea zonei înalte (Dl. Babanului, Dl. Furcilor Cotnari, Dl. Cătălina). În unele cazuri, aceste forme se sprijină direct pe rama înaltă; alteori însă, ele au fost detașate datorită proceselor de denudație. Suprafața acestor “martori” detașați din rama înaltă au pante domoale spre est și sud-est și versanți abrupți, cu caracter de cuestă orientați spre Dealul Mare (Dealul Cătălina, Dealul Litenc-Lupăria, Dealul lui Vodă) la vest. În plus, în constituția lor, alături de unele prundișuri bine rulate, apar și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai mari (bolovani și plăci) de gresii care arată că au fost aduse din apropiere de către procesele de transport în masă (deluvială), fără a fi rostogolite prea mult. Toți pintenii din zona localităților Hârlău, Deleni, Cotnari, Scobinți, ce coboară din rama înaltă, spre est și sud-est, au aspectul unor mici “doaburi” (V. Băcăuanu, 1968), acoperite cu depozite deluviale, în constituția cărora intră prundișuri, nisipuri, argile, fragmente de gresii și microconglomerate. Acestea au fost aduse aici prin agenții de transport în masă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
punctul Tudora din Dealul Mare Hârlău a fost de 24°C. Pentru explicarea unor aspecte hidrologice, o mare importanță prezintă cunoașterea temperaturilor medii sezoniere. Temperatura medie a iernii variază între -2° și -3°C. Se observă inversiuni de temperaturi între rama înaltă din vest (Dealul Mare - Dealul Holm) și depresiunea de contact Hârlău-Cotnari. Astfel, masele de aer rece care coboară din zona înaltă, se mențin aici mai mult timp suprarăcindu-se. Deci, cele mai coborâte temperaturi în timpul iernii, se înregistrează la piciorul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
octombrie, iar ultimul îngheț, cel mai târziu la 15-17 aprilie. 2. PRECIPITAȚIILE ATMOSFERICE ȘI VÂNTURILE În regiunea aflată în studiu, precipitațiile atmosferice căzute diferă în raport cu altitudinea reliefului, fiind mai reduse în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari și mai mari pe rama înaltă din vest. Asfel, în zonele unde altitudinea depășește 300 m (Dealul Mare-Hârlău, Dealul Holm), cantitatea precipitațiilor anuale depășește 600 mm/m2. Cea mai mare cantitate de precipitații anuale căzute s-a înregistrat în zona Dealul Mare, de 1259 mm
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sau cu o oarecare întârziere, când sunt sub formă de zăpadă. Valoarea medie a indicelui alimentării din zăpezi este de 35% la Hârlău (indicele a oscilat între 45% în anii bogați în precipitații și 21% în anii secetoși), valoare specifică ramei înalte a dealurilor din bazinul superior al râului Bahlui (Stația meteorologică Cotnari, 1998; Punctul hidrologic Hârlău, 1997). În iernile cu precipitații bogate, în zona Dealul MareHârlău și în Culmea Holmului, Bahluiul și afluenții săi au frecvent o alimentare de tip
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
importante nu prin volumul de ape cu care contribuie (sun 10 % la Hârlău), ci prin caracterul lor continuu, asigurând o scurgere permanentă în această zonă. Repartiția pe suprafața regiunii a scurgerii provenită din surse de suprafață este relativ ridicată pe rama înaltă, unde depășește 90 mm în Dealul Mare-Tudora și scade spre zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, la 60 70 mm. Scurgerea provenită din surse subterane are valori mari, peste 10 mm în zona înaltă și provine din ape subterane de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
antropozoogene, peste 60% din teritoriul ei devenind terenuri arabile, iar pâlcurile de pădure și pajiștele care se mai păstrează sunt intens modificate sub aspectul vegetației spontane. Pădurile din silvostepa depresiunii de contact se aseamănă cu cele din zona forestieră a ramei înalte, fiind formate din șleauri de gorun, cu suprafețe în general mici. La sud-est de satul Ceplenița, pe teritoriul comunei Cotnari se află un trup de pădure cu o suprafață de 47 ha, formată din specii de stejar brumariu (Quercus
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la nord-vest de Hârlău. Afluenții Bahluiului din această subunitate sunt în general scurți, cu bazine de recepție ce pătrund până în apropiere de cumpăna de ape din vest, nord și est. Relieful acestei subunități este format din interfluvii sculpturale depresive din rama înaltă a Dealului Mare orientate vest-est precum Dealul Bourașu, Dealul Coasta Șurii, Dealul Cetate, iar din Culmea Holmului, interfluvii orientate est-vest, de mai mici dimensiuni (Dealul Vizuinile la Stânei, Dealul Șipotele). Spre nord, relieful este reprezentat de interfluviile sculpturale ce
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]