3,182 matches
-
model simplu care descrie ciclul învățării - felul cum experiența este transformată în concepte care, al rândul lor, sunt folosite ca ghidaje în crearea unei noi situații de experimentare. Învățarea este concepută ca un ciclu cu patru stadii: experiența concretă, observația reflexivă, conceptualizarea abstractă, experimentarea activă. Inițial, cel care învață trăiește o experiență concretă pe baza căreia face observații și asupra căreia reflectează. Aceste observații permit conceptualizări abstracte care produc generalizări sau principii. Folosind aceste generalizări, cel care învață poate fi implicat
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
obicei, începe cu o experiență concretă. În inventarul stilurilor de învățare propus de Kolb există patru tipuri: divergent, asimilator, convergent și adaptativ (acomodativ). Stilul divergent pune stăpânire pe o experiență de învățare prin metode concrete și transformând-o prin observații reflexive (gândite). Stilul asimilator pune stăpânire pe o experiență prin conceptualizare abstractă pe care o transformă prin observare reflexivă. Stilul convergent câștigă experiență prin conceptualizare abstractă pe care o transformă prin experimentare activă. Stilul adaptativ dobândește experiența de învățare prin metode
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
asimilator, convergent și adaptativ (acomodativ). Stilul divergent pune stăpânire pe o experiență de învățare prin metode concrete și transformând-o prin observații reflexive (gândite). Stilul asimilator pune stăpânire pe o experiență prin conceptualizare abstractă pe care o transformă prin observare reflexivă. Stilul convergent câștigă experiență prin conceptualizare abstractă pe care o transformă prin experimentare activă. Stilul adaptativ dobândește experiența de învățare prin metode concrete și o transformă prin experimentare activă. (Kolb, 1981). Inventarul stilurilor de învățare descrie modul în care cineva
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
patru stiluri de învățare. Cei patru cadranți ai sistemului reprezintă modalitățile diferite prin care elevii pot aborda o situație de învățare, pot procesa informația și o pot transforma. 4MAT System ordonează elevii pe un continuum de la experimentare activă la observație reflexivă: Elevii de tip I - inovativii sunt în mod fundamental brainstormeri cu nevoia de a deveni personal implicați în desfășurarea orei; ei percep informația într o manieră concretă și o procesează prin reflecție; au nevoie de temeiuri pentru a învăța, temeiuri
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
de vedere al profesorului de științe este important să ilustreze și să stipuleze cauzele fenomenelor și să le ofere situații de învățare prin cooperare. Tipul II sunt elevii analitici, ei receptează informația în mod analitic și o analizează prin gândire (reflexiv). De obicei îi interesează răspunsul la intrebarea ce? Sunt interesați de fapte și detalii care pot conduce la o mai bună înțelegere conceptuală, pot învăța prin lectură, le place să facă cercetări pe cont propriu și să asculte părerile experților
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
conștiința oportunității de a profila Uniunea Europeană ca pivot al dezvoltării mondiale. O asemenea aspirație nu se poate concretiza în absența demersurilor de consolidare a eșafodajului politic, instituțional, economic și social care susține „construcția europeană”. Așa cum România are nevoie de exercițiul reflexiv al unei strategii post-aderare, Uniunea Europeană are nevoie de analiză și proiecție strategică, pornind de la „digerarea” și integrarea propriu-zisă a celui de-al cincilea val al extinderii, care se va finaliza prin aderarea României și Bulgariei. Uniunea are la rândul ei
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Corina Drăgotescu: Dar poate discutăm și despre Proiectul Nabucco, despre care nu s-a discutat la Forum. Mihai-Răzvan Ungureanu: Exact. S-a discutat în ateliere. Și s-a discutat consistent. Revin la idee. Preocupare mai veche. A rămas, a fost reflexivă până prin 2004-2005. De ce? Pentru că nu exista nici un pretext suficient de clar, suficient de limpede, care să arate că o asemenea preocupare aduce vreun beneficiu Uniunii Europene sau Alianței Nord-Atlantice. În momentul în care România și Bulgaria au devenit membre ale
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
natural ca, datorită acestui fapt, Marea Neagră să fie importată pe agenda de probleme, de subiecte serioase a Uniunii Europene sau a Alianței Nord-Atlantice. Noi ne pliem pe această circumstanță și valorificăm o gândire, repet, pe care am avut-o întotdeauna reflexivă, dar care de data aceasta se transformă într-o gândire activă, pro-activă, care încearcă să construiască proiecte și să valorifice poziția de riveran a României. Mai este un motiv, ne preocupă situația de securitate a vecinătății orientale. Regiunea Mării Negre are
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
poate să sune neobișnuit și neacordat cu încruntarea noastră generală. Dar eu am spus-o cât se poate de clar, fiind ceea ce cred, și nu văd motivul pentru care ar fi trebuit să mă ascund, să pozez într-un sfinx reflexiv care să accepte venirea americanilor cu oarecari distanțe și să nu o fac. Sper că au mai făcut-o și alții, cu bucuria că, dacă acest lucru se întâmplă, România este la adăpost de toate relele. Este la adăpost de
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
pe loc. Chipul se contura foarte clar, în bătaia plină a luminii, și nu se putu abține să nu izbucnească în rîs. Avea exact fața unui școlar prins pe picior greșit, care se străduiește să imprime figurii sale un aer reflexiv și sobru, întrucîtva comic. Flacăra fumegîndă a lămpii nu lumina decît o parte a feței acestuia, dar nu era greu de văzut că obrajii îi erau aprinși, fără îndoială mai degrabă din cauza fîstîcelii, decît din cauza frigului. - Ați ajuns, repeta ea
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
legat de sine; Gheorghe Crăciun inventa termenul "simonologie" - discursul poetic din Juventus face trecerea de la percepție și senzație la cerebralitate și viziune, devine mai "serios", gravitatea nu mai poate fi trucată ușor, deși nu se manifestă neapărat în dimensiunea ei reflexivă, dar ca tip de (cvasi)interogație. Apare astfel un pre-inventar de complexe și angoase ale adolescenței care definesc, ceea ce eu aș numi, "indecizia maturității", acel cumul amețitor de câștiguri și temeri care declanșează inevitabila (fructuoasă) criză identitară. Versurile fac pe
Escher desenează o matrioșkă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12575_a_13900]
-
și principala obiecție făcută cărții. Dincolo de rarele exprimări artificiale, contextuale și ușor de extras din pagină (,eram prea anulată ca să fiu atentă", ,mă credeam determinată", ceasul ,prea greu și obsolet"), o deficiență mai importantă apare din structura preponderent analitică și reflexivă a romanului. Lectura lui te prinde imediat, dar te reține cu mai multă greutate. După un timp, filele citite se ,amestecă" și se confundă, întrucât nu există suficienți constituenți epici. Episoadele cu cei doi bărbați adevărați din viața Sofiei se
Femeia în fața oglinzii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11277_a_12602]
-
îi răspunde didactic și răbdător: ,Văz că la conjugare îți lipsește persoana a 2-plural, probabil nu pricepi, încerc să-ți dau mură-n gură: când scrii trageți înseamnă Ťvoi tragețiť verb tranzitiv. Când scrii trage-ți înseamnă Ťtu trage-țiť - verb reflexiv"; treptat, vocile comediei se multipică: ,Te-ai chinuit în zadar cu Ana - Maria... nu vezi că tot n-a priceput cum e cu ,trageți" și ,trage-ți"???.... las-o baltă.... de fapt, observ că la ea Ťliniuțať pare a fi
Dispute lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11388_a_12713]
-
fi unul dintre personajele esențiale ale tranziției. Din păcate pentru noi, vedetele zilei au fost mereu altele. Fiestei mediatice, filozoful i-a preferat mereu confortul unei existențe cvasi-anonime. În vremuri tulburi, precum cele din România de la începutul anilor '90 spiritul reflexiv nu a avut prea multă căutare. Păcat, pentru că ascultate cu mai multă atenție la vremea respectivă, ideile lui Mihai Șora ar fi putut duce la evitarea multor ocolișuri ale tranziției. Clipa & timpul este o carte tipică pentru filozofia lui Mihai
Filozofie și civism by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11381_a_12706]
-
limbajului artistic și a formei plastice cu întregul ei potențial expresiv, conștiințe angajate, discret, dar ferm, în problemele morale pe care le ridică lumea în care trăim, după cum sînt, în aceeași măsură, spirite senine, cu o evidentă aplecare către ironia reflexivă și tandră. De la desenul voluptuos, cu linia încîlcită și nervoasă, în care senzualitățile baroce și misterul rembrandtian sînt invocate în sine, fără parteneriatul altui pretext plastic în afara celui pe care limbajul singur și-l oferă, la modulările serialiste și minimaliste
România-Elveția și retur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16651_a_17976]
-
mirosul văratic de tei." Claudia este muză citadinizata a poetului, dansează disco, știe să gătească: "Claudia face supă de alge și cerul gurii/ ni se umple cu delicatul gust al supei primordiale (!)", el, poetul, rămîne însă fidel naturii sale profund reflexive și care produce sentințe/premoniții: Se vor înmulți celularele, se vor înmulți./ Poți să ții marea în palmă?". Discursul poetic înghite sfere semantice contradictorii (celularul, dansul Claudiei, supa de alge, moartea) care nu creează totuși tensiuni, pentru că se lovesc într-
Un poet bucureștean by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16645_a_17970]
-
cu o puternică prezență în spațiul romanului ca și, desigur, figurile din prim-planul Revoluției, Robespierre, Danton, Marat, Saint-Just, Camille Desmoulins, dar și altele din planul al doilea și al treilea, antrenate într-un vârtej ucigaș și sinucigaș. Numeroase filoane reflexive, încorporate masivului epic, susțin ceea ce Ion Simuț observa că este în romanul lui Dinu Nicodin, "o meditație despre convulsiile istoriei". O meditație lucidă și critică, am spus deja, necomplezentă cu miturile longevive pe care istoria, fie ea și în convulsii
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
a acestei tradiționale poezii japoneze mai pot fi adăugate încă tot pe atîtea titluri, plus, în regie proprie, A Bronx Tale (1993) în care Robert De Niro își decantează calitățile de cineast complex. Cineast fidel deopotrivă concreteței vieții și atitudinii reflexive asupra naturii umane. Ronin * Producție: SUA 1998 * Regia: John Frankenheimer * Scenariul: J.D.Zeik, Richard Weisz * Imaginea: Robert Fraisse * Muzică: Elia Cmiral * Producția: United Artists Pictures; FGM Entertainment * cu: Robert De Niro, Jean Reno, Natascha McElhone, Stellan Skarsgard, Jonathan Pryce, Sean
Clipind în întuneric by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18171_a_19496]
-
O mie și una de nopți, a mileniului trei - și o face cu inteligență. Rareori un scriitor reușește să-i captiveze pe cititori în așa fel încât aceștia să se bucure efectiv de fiecare frază, indiferent dacă e realistă, ironică, reflexivă, ascunde un mic simbol, spune o parabolă, un subtil panseu ori ascunde o metaforă fină excelent strecurată în text. O povestire ca Iubitele profesorului te poate opri din lectură minute bune. Semnele literaturii adevărate sunt prea multe pentru a putea
Despre oameni în o mie de situații by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15568_a_16893]
-
1. Comunicarea scrisă. Procesul scrierii. Contexte de realizare ● Părțile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea). ● Așezarea corectă în pagină. ● Punctuația. Semnele de punctuație și ortografice. Valoarea funcțională și expresivă a semnelor de punctuație. ● Scrierea funcțională. Telegrama, invitația, cererea. ● Scrierea reflexivă. Scrisoarea familială. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea în scris a unui unui punct de vedere personal. ● Scrierea imaginativă (compuneri libere). Descrieri și narațiuni. ● Textul literar, înțelegerea textului integral sau fragmentar pe baza unor cerințe date. Transformarea textului dialogat în text narativ
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
schimbarea valorii gramaticale. 3 MORFOLOGIA: ● Substantivul: fel, gen, număr, articol, caz, funcția sintactică. ● Adjectivul: fel, gen, număr, articol, caz, funcția sintactică, grade de comparații. ● Numeralul: cardinal, ordinal, ortografie, funcțiile sintactice, exprimarea datei. ● Pronumele: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ. Nehotărât, negativ, reflexiv. ● Verbul: aspect: perfectiv și imperfectiv, persoană, număr timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile. Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile și timpurile. Funcția sintactică. ● Adverbul: clasificare, gradele de comparație. ● Prepoziția ● Conjuncția ● Interjecția ● Particula 4. SINTAXA ● Propoziția. Feluri. ● Subiectul și
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
comune tuturor programelor: ● Conștientizarea contribuției limbii engleze la îmbogățirea patrimoniului culturii universale și la vehicularea culturii contemporane ● Raportarea critică la civilizațiile britanică și americană, acceptarea diferențelor și manifestarea toleranței ● Conștientizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora ● Dezvoltarea gândirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietăți de texte în limba engleză Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare. 4. Sugestii metodologice: recomandări privind ariile tematice, elementele de construcție a comunicării și funcțiile comunicative ale limbii. În anul 2004
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
construcție a comunicării. 4. Valori și atitudini, comune tuturor programelor: ● Conștientizarea contribuției limbii germane la îmbogățirea patrimoniului culturii universale; ● Raportarea critică la civilizația germană, acceptarea diferențelor și manifestarea toleranței; ● Conștientizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora; ● Dezvoltarea gândirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietăți de texte în limba germană; Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare; Candidații la examenul de bacalaureat pentru limba germană ca limbă modernă vor trebui să stăpânească sistemele fonologie, lexical, gramatical și
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
construcție a comunicării. 4. Valori și atitudini, comune tuturor programelor: ● Conștientizarea contribuției limbii ruse la îmbogățirea patrimoniului culturii universale ● Raportarea critică la civilizația rusă, acceptarea diferențelor și manifestarea toleranței ● Conștientizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora ● Dezvoltarea gândirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietăți de texte în limba rusă Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare TIPOLOGIA PROGRAMELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT Respectând tipologia generală a structurii planului de învățământ privind studiul limbilor moderne în liceu
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
schimbare a sensului în funcție de gen - funcțiile dativului 3. Adjectivul - grade de comparație (inclusiv forme neregulate) - apocopare și modificări de sens în funcție de situarea față de substantiv - adjectivul posesiv - adjectivul demonstrativ - adjective nehotărâte 4. Pronumele - pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate) - pronumele posesiv - pronumele reflexiv - pronumele relativ - pronumele interogativ - interogația directă/indirectă - pronumele nehotărîte - valorile lui se 5. Verbul - formele și folosirea timpurilor și modurilor - clase de verbe neregulate - timpurile narațiunii și ale descrierii - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă - folosirea verbelor ser
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]